Evenimentul, aprilie-iunie 1894 (Anul 2, nr. 343-412)
1894-06-25 / nr. 409
I ANUL II—No. 409 ÜN Nüul 10 BANI Director politic G. A.SGORȚESCU. ÎAÎ Abonamentul: Pe an......................t . . . . . Lei 24— U Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte > Y ■> Pentru străinătate se adaugă portu |a Inserțiuni, Reclame și Anunciuri . Pe pagina I linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. I III 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. REDACȚIA: la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Bro. S4. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde: Í ADMINISTRAȚIA: strada Golia No. 54. Abonamente de vilegiatură Administrația «Evenimentului» perntru a face o înlesnire cititorilor sei, primește: absonamente de wiscgraftură cu următoarele prețuri d in țară pentru o lună... lei 3. » 15 zile.... » 1.50 in străinătate pentru o lună.... lei 4. 50 « 15 zile,.... « 2. 25 Ori-ce cereri de asemenea acostamente frebuesc a fi întovărășite de costul lor în timbre sau mandata poștale. Schimbările de adrese se vor face cunoscute prîntr’o cartă poștală. Am făgăduit in numărul nostru de ori că vom da amănunte, cu acte in mână, despre o potlogărie sevărșită de corectul nostru ministru de instrucțiune publice, d. Takle Ionescu. Ne ținem de cuvînt. Se știe că sub ministeriele d-lui Dimitrie Sturze, la instrucțiune publică, in anul 1885 s’a înființat o comisiune cu însărcinare de a verifica cărțile didactice apte pentru acest scop. Această comisiune, după o lungă cercetare a declarat care sunt cărțile proprii pentru invățămîntul public și care sunt cărțile rase, periculoase, cu desăvârșire impropri pentru acest scop. Monitorul oficial a publicat această listă la finele anului 1886 sub 170, sau 198. Vom publica mane numerul exact. De altmintrelea trebue se recunoaștem că cea mai mare parte din aceste cărți esecutate de comisiunea ministeriului instrucțiunei publice din 1885 fusese de mult osindite de opinia publică, deșteptată de criticele drepte apărute in Contemporanul. t ă Intre cărțile esecutate de aceasca misiune se găseau in primul loc faimoasele cărți a lui B. Neaneanu, publicate in editura Soccec, sub titlu de : Studii de științi naturale și fisice. Contemporanul din Iulie 1881 făcuse legendară această carte, una din cărțile didactice cele mai proste, cu greșeli mai grosolane, cu erezii de științe scandaloase. «l Eclipsele inelare de lună» făcuse celebre cunoștințele cosmografice a profesorului Naneanu precum și «Calul rătăcit intre paciderme»], arată valoarea zoologistului. Ce să mai zicem de «maiul» și de «rărunchii», cari—ne afirmă d-nu Neaneanu—servescu la mistuire, de teoria «Curcubeului» (pag. 131), de «paserile cu dinți» găsite de eminentul savant (pag. 137), de « Arsenicul metal», de «descrierea insectelor» etc. etc. A cita toate enormitatele ce se găsesc in această carte, ar fi lucru plictisitor. E destul de a cita numele de Naneanu, pentru a ști că e sinonim cu ignoranță crasă, de imbecilitate. Când comisiunea de la 1885 a declarat rele și netrebnice cărțile d-lui B. Neaneanu, ea n’a făcut decât a înregistra verdictul dat de mult de Întregul corp profesoral, de întreaga lume didactica. Această carte declarată improprie de comisiunea instrucțiunei publice a fost interzisă in scoli și resultatul acestei interziceri se traducea pentru editorul Socec și autorul B. Naneanu, printr-un stoc considerabil de cărți rămase nevăndute și care nu se mai puteau desface decăt cu chilogramul. O carte de 3 lei și jumătate nu mai putea valora decăt cel mult 20 bani. Era clar o pagubă enormă pentru autor, pagubă pe care nu putea să aibă nici o speranță de a o îndrepta vreodată. Cu toate aceste omul nostru nu descopera. Au trecut ani de atunci și el a păstrat prețios vechiturile sale in podurile lui Soccec, zicandu-si : că totul e posibil la D-zeu și la romăni ! Și in adevăr a trebuit să vie un Tache Ionescu la ministeriul instrucțiunei publice, inconjurat de un Laurean și un Dame, pentru a se vedea sfruntată nerușinare de a se trimite ca premiu la toate școlile din țară această carte mizerabilă, ridiculizată de opinia publică, veștejită de toți, esecutată de Contemporanul și de comisiunea de la 1885. S’au cumpărat cu prețul editurei pentru 10—20.000 lei de aceste cărți netrebnice și fără de valoare 95 și diferență de la 20 de bani, valoarea reală, la 3 fr. 50, a fost impărțită intre potlogarii ministeriului instrucțiunei publice, întrebăm pe oricine ce calificativ merită un aseminea ministru ? Nu aducem aci o acuzațiune pasionată de politician. Putem cita adresele diferitelor licee și scoli din țară, unde s’a trimis această carte ca premii. Iar in ceia ce privește gheșeftul ce rezultă din cumpărarea și distribuirea acestei cărți fără valoare nu credem să se găsească cineva a-i lua apărarea, a încerca să-l explice in mod cinstit. Faptele vorbesc de la sine, și strigă că ne găsim in fața unei adevărate pungășii. George A. Scorțescu ----------------------------------------SILVEIE STAMATIADE. Königlicher Rumänischer Konsul in Czernowitz. La Paris, ne spune Sion de la Bacău, era secretarul unui Conte de Vrana. In Cernăuți e „Königlicher Rumänischer Konsul.“ D. Lahovary a descoperit in el un mare și șiret diplomat. De altfel și fisicul trădează calitățile sale. Pe căt de scurt, pe atăt de rotund, musteți negre ateniane, ochi ageri, cu unul la slănină și cu altul la făină. Organizează recepții diplomatice la zile mari și invită băeții romăni de pe la gimnazii și școala reală. Când apare vre-un „fericit eveniment“ la noi, scoate tricolorul. Cu Românii nu poate să facă diplomație, de aceia fuge de ei cu dracul de tămâie. Cu jidanii cari vin la pașapoarte are de furcă și le explică pe franțuzește ca să aducă la „K. K. autoritățile de la austriaca“ atestate vizate de „K.K. Bezirkshauptman,“ că nu e hoț. Altfel nu dă pașaport. O singură dată a ținut să se arate diplomat față cu George Sion și’și - a găsit beleaua iu .,Romănul“. Telegrafic a implorat „Timpul“ sa’l apere. Semne particulare : De la 7—8 seara cetește in balconul consulatului, in admirațiunea trecătorilor, pagina IV-a din „Indépendance“ von TANASĂ, ționari de ai creditului urban, pentru culegerea procurilor. Am azista parecă la o alegere de cameră, pentru colegiul al treilea, cu singura deosebire că aici nu primarii și agenții administrației fac ingerințele, ci funcționarii creditului din Iași și oamenii lui Sturza Șcheianu. Toate aceste opinteli și nerușinate presiuni le face guvernul in scopul de a transforma banca agricolă intr’o citadelă conservatoare, împănată de sus până jos cu creaturile sale. Ea va fi cu atăt mai puternică, mai inexpugnabilă, cu căt averea proprietarilor de pământ va fi in minele ei. Prin ea se vor exercita presiuni asupra celor cari se vor arăta indocili și se vor păstri favoriții, banca având dreptul, după lege, de a vinde moșiile amanetate. Ne putem închipui, de pe acuma, persecuțiile ce se vor face. «Votul sau te vând» și proprietariul, căruia i se va pune astfel sala in coastă, va trebui să se execute. Dar dracului ideile și principiile, când este vorba de existenta ta proprie. Avea până acuma guvernul funcționarii statului. A ingenunchiat dăunăzi pe profesorii cursului primar și clerul, lemăseseră proprietarii, astăzi îi va ținea in mână și pe aceștia cu banca agricolă ! FI3S O potlogărie la ministerul instrucțiunei publice, Guvernatorul Băncei Agricole La 3 iuliu viitoriu acționarii băncei agricole sunt convocați pentru tllegerea consiliului de administrație, și a guvernatorului. Se știe că persoana dezignată pentru acest inait post este dl. Sturza Șcheianu, actual director al creditului urban din Iași. Toate măsurile au fost luate, pentru ca candidatura sa să fie asigurată Agenți siguri colindă orașul pentru a culege procurile subscriitorilor, in vederea alegerei.Cei care se arată readitranți, sunt amenințați, mulți din ei avănd amanetate casele la credit. Același lucru se petrece și in alte orașe, ca in Vaslui, Bârlad, Huși, unde au fost trimiși fune SÂMBĂTĂ 25 IUNIE 1894 ----------------------------------------------------------------------------------------------—■ Alegerile in Serbia La alegerile comunale ce vor avea loc in curând, liberalii, in manifestul lor, spun că se abțin de la luptă. Radicalii nu s’au pronunțat incă. In unele provincii din Serbia s’a ivit o nouă sectă religioasă, sub conducerea unui anume Ristic, fost cântăreț de biserică. Ristic meditează azi, in temniță asupra deșertăciunei din lumea asta. .II-II.R Iute, colonie. Am intrat ieri în acea sală a curței care se chiamă «comitetul permanent». Să vă descriu acea sală ? Inchipuiți-vă o odaie spațioasă plină de scriitori, de acei scriitori cari sunt seci ca contul unui neguțitor și brutali ca portăreți Se scrie la dreapta, se scrie la stînga, iar într’un colț pierdut o sumedenie de evrei scriu din stînga la drepta. ]n mijlocul acestei lumi unde se scrie, am zărit un «demi-vieillard»