Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-07-31 / nr. 437

ANUL Ií—No. 437 EEDAGȚXA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAT!A : strada Golia No. 54. UN NUIÄE 10 BANI Z 1 A R G O T I D 1 A N Director politic G. A.SGORȚESGU. si Abonament«!: Pe an............................... Lei-24- Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul: Inserțiuni, Reclame și Anunciuri •• Pe pagina 1 linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. cum stAm? Trecem prin grele timpuri, prin și mai grele încercări. Țara merge din râu in mai râu. Cuțitul a ajuns la os—cum zice Românul—căci pretutindenea unde te uiți nu vezi de­cât cea mai desăvirșit­a d­i­sc­u­raja­re. Mizeria cea mai neagră ame­nință pe săteanul nostru care, la iarna, nu va avea ce sa mănânce nici el, nici familia lui, nici vi­tele sale. Aceasta insă nu împedică pe guvern a face ca dările să creas­că peste măsură și a da aspre poronci ca contribuabilul, sleit pană la ultimele resurse, să fie e­­xecutat cu cea mai nemiloasă strășnicie. Și cu toate acestea finanțele țarei nu ne prezintă o situație de loc strălucită ; datoria publică se mărește necontenit, împrumutu­rile ne mai luând sfârșit, fără ca cei ce le contractează să se gân­dească dacă și cum vor putea fi ele plătite. Libertățile publice și drepturile cetățenești zilnic sunt încălcate • * î­și amenință a deveni o simplă a­­mintire, un mit. In schimb insă, țara e zilnic indopată cu legi des­potice reacționare, prin cari guver­nul, incătușind libertatea și inde­pendența alegătorului, vrea să se perpetueze la putere. Absolutismul cel mai îngrozi­tor ne apasă­ anarhia cea mai desăvârșită domnește, de la un capăt la cela­l­alt al țerei, corup­­țiunea și venalitatea, cari sunt singurile principii de guvernământ ale guvernanților noștri ciocoi, se întind pe fie­care zi mai mult și au luat proporțiuni spăimântă­toare. M. S. Regele, persoana sus pu­să, in mana căreia Românii au pus destinele țerei lor și viitorul ei, pare a nu ști sau a nu vrea să știe ceia ce se petrece împre­jurul seu. El, care a i pus a ve­ghea la respectarea Constituțiunei și a legilor țerei, pentru a cărora sinceră și deplină aplicare și res­pectare a jurat, astăzi nu mai este arbitrul nepărtinitor intre parti­dele noastre politice, intre țară și guvernul ei. Dând o preferință părtinitoare și vinovată conservatorilor, Majes­­tatea Sa sau stă inchis in palatul seu, inconjurat de jandarmi și de agenți polițienești, intr’o rază în­destul de întinsă pentru ca stri­gați­le de desperare ale mulțimei să nu poată ajunge până la deli­catul său auz; sau benchetuește pentru a-și ineca uratul și des­gustul; sau călătorește in străi­nătate, neinteresăndu-se intru ni­mic nici de nevoile, nici de nea­junsurile, nici de durerile și su­ferințele tezei. A a Guvernul a ajuns intr’așa stare de decadență morală, in­cât as­tăzi nu se mai poate susținea la putere de cal prin gloanțele și baionetele armatei, pe care­ a re­­­dus’o la tristul și de prețuitorul rol de calau. Trecem prin grele timpuri, căci suntem guvernați de­ o mână de indivizi cinici și fără scrupule, ambițioși de mărire, ahtiați de putere, conrupți și consumpători, seci de principii și de idei, după cum sunt seci și de iubirea de țară, cari dau jaf și’n averea pu­blică și’n drepturile țerei, câști­gate de popor cu multe ști­udu­­inți și numai in urma a grele și îndelungate lupte. E mare și îngrozitoare suferința țerei. Totuși ea nu trebue să de­­scspereze. Dacă Majestatea Sa vrea sa ne cunoască aceste suferinți și nu se hotărește a le pune o dată capăt, rămâne țerei putința a’și face sin­gură dreptatea trimițănd la pa­nelul cu murdării pe cei ce i-au procurat nenorocita situațiune in care se găsește, ca și pe toate se­căturile goale și umflate ce’i dau sprijinul lor interesat. SILUETE ? ? ? De cum se scoală și pănă ce se culcă o du­ce intr’o cântară , arii de operetă, cântece de cafe-concert ori de bulevard, cu cari ii e ame­țit capul de pe vremea când colinda stradele Parisului. Trece drept om vesel in societatea pe care o frecventează, in realitate e monoton ca un ariston sau ca o mănareti. Mulți îl ci­tează ca model.... de viață dacă vroiți, alții îl invidiază pentru că nu face nimic. S’a dus să învețe literile și s’a trezit ingineriu de pa­vele, pe cari le măsoară in botine de lac. Pu­rurea bine pomădat și ferchezuit, elegant și parfumat ca o cucoană de mahala. Face parte din high-liful lașului. Primit in toate cluburile grație numelui ce’l poartă și meritelor tatălui său. Nenorocit in amor, a rămas tot la A, B, G de o iarnă întreagă de cănd face curte. Cu­­noștinți întinse .... bacarat și o carte, in care pierde adesea sume ce nu se are. Cum însă da­toriile din cărți sunt datorii de onoare, face pe dracul in patru și plătește, căci era născut sa fie gentilom. Semne particulare: pozează in democrat și habar n’are ce mâncare e asta democrația 1 Kix. Lista lui Sandu Sandu Rășcanu are și el am­­bițiea de a fi primariu al Iașu­lui. Fiind­că cel Lascar insă nu vrea să audă de așa ceva, dan­­ s Sul s a hotărit sa facă listă a­­parte. Candidații sei sunt: popa Vărlănescu, care va fi ajutor de primar, Sava, Paraschiv fostul portărel, Frăteanu, dintre perso­­nagiile politice ale grupului seu. Dintre meseriași vor fi Colo­­rus, flor­and și­­ âleu, ciobotariu. Și fiind că grupul seu nu pate să formeze întreaga listă de can­­didați, celelante locuri vor fi com­plectate cu sergenți de poliție. Grambas -----—--------------­ Impacarea d-lui Ristici. D-nu Ristici, sa știe, este ex-re­­gentul Serbiei, cel m­ai nemulțumit dintre toți de lovitura de stat făcută în anul trecut de tânărul regee Alexan­dru. Supărarea d-lui Ristici pare însă a fi trecută, căci se vorbește cu si­guranță că în curând va avea loc­ im­­pacarea între el și rege. D. Ristici renunță de a mai ataca pe ex-regele Milan, in schimb va lua o parte ac­tivă în redactarea nouei Constituții, promise de regele Alexandru. ICT 1T­-f Q1.X1.T2L­EK.SXE0-V.Ini­fo­rm BALAMUCUL. Mai înainte încă de a se promulga legea comunală, ambițiunile și poftele de putere începuseră a se­ arăta în tabera guvernamentală. Toți vor să fie, nici mai mult nici mai puțin, de­cât primari. Fie­care vrea să aibă gloria de a fi ridicat lașul și o revandică în fața stăpâni­rei și a lui dumnezeu. Cum însă acest târg nenorocit nu are mai multe posturi de primar de oferit postulanților și cum guvernul nu poate susține de asemenea de­cât pe unul singur în această demnitate, fie­care dintre candidați s’a hotărît să susțină lista sa aparte. Vor fi atâtea liste câți candidați se vor prezintă. Bietul alegă­toriu nu va ști pe care s’o puie în urnă. Va fi lista lui Ventura, ori cea a lui Cogăl­­niceanu Gr ? Va pune-o pe-a lui Cuza antisemitul ? Adevărat balamuc ! Ceia ce știe însă alegătoriul e că nici­ unul din aceste minuscule personagii nu va satisface nevoile și durerile sale. Numai glorie de a fi în fruntea comunei îi face pe acești iluștri barbați să candideze. Nu pentru binele orașului, ci pentru slava lor caută denșii să se strecoare în sfatul obștei! Ro. Unde a fost ucis Cu toate că au trecut atâtea săptămăni de cănd Carnot a fost ucis, nu se cunosc incă bine toate detaliurile acestui asasinat. Astfel, toate ziarele au anunțat că președintele a fost ucis pe stradă, pe cănd mergea la teatru. Un ziar din provincie insă deșmintă aceasta spu­nând : — curtea cu jurați din Lyon ,undei Carnot a fost ucis... Prin urmare Carnot a fost ucis la curtea cu juri. Istoria ia act. Poare DUMINICA 31 IULIE 1894 Prefectul geambașilor Zvonindu-se prin oraș că dl Sandu Râșcanu nu vrea sa primească prefectura de poliție, in locul d-lui Costea Balș, toți geambașii de cai din oraș s’au întrunit și au ales o delegațiune care să-l roage să primească acest post. De asemenea s’au întrunit și relul­i de recru­tări și au delegat pe căți­va dintre ei intr’ace­­lași scop. Aflăm că in urma insistențelor lor, cc. Sandu s’a hotărit să renunțe la primărie și să primească prefectura de poliție. Schwamm. In joc de provinciale. «Gazetarita». Sub regimul de jaf și de sănge care deține­ cârma, toate relele se țin lanț. Până și gaze­tarii au suferințele lor­ sub acest guvern. Se observase de o bucată de timp că cea mai mare parte din ziarele noastre, dau la lu­mină un fel de scrieri, cari inspirau milă. Se vedea că ele sunt opera unor oameni bolnavi. Lucru se comenta. Ce voiți ? ziceau unii, să scrii, pe căldurile aceste, articole de idei, nu­­ie lucru lesne. Alții cari au ură pe a patra putere, găsiră timp ’*l oportun de a-și vărsa bolile veninoase asupra noastrii _ gile*. omule, se explica unul, se tot vor­bi despre un Zaharia­ să scrii zi,nic lungi articole despre­ el. Întrebuințezi „urnei, la toate proverbele , să nu spui’ macar 0 dată, cine ie acest Zahari nu [ose?ü cu treaba a* ceasta prea amiroasa Moralescu ? Am făcut­­ Să spui că «Voința * Națională» se gazeta cea mai anodină, că se rep ’actatâ de Borlesen, că nu se citită de nimeni și p, " "rma să astuPi toate șpalturile cu aceiași «Voim spune-mi, țipă anti-presistul, asta se treabă de ona ’n toate mintele. . ____ _ . ... j .____. .. ..... tocuto-Am tăcut și m’am­ debarasat de inter­­­ rul cu convingerea că de afirmările lui este ceva. Avem și noi boala noastră care se numește «Gazat­arita». Ce regim de jaf! Blanzy Vox populeos, vox ta. Să incep cu un clișeu. «Evenimen­tul» a fost cel d’intăiu ziar care a a­­nunțat că alegeri comunale vor avea loc anul acesta. Am fost desmințiți de ziarele guvernamentale, fiind­că dăn­­sele au avut interes să ne desmintă Astăzi știrea noastră este confirmată, vom avea alegeri comunale !» Aceste alegeri nu au adus aminte de niște scene electorale hazlie, cum sunt scenele aceste, când cetățeanul vor­bește cu gura și nu cu bata. Erau tot alegeri comunale. Primă­ria nu iera incă instalată in casele lui Tausig, dânsa avea încă borde­iul ei propriu. Piața cea mare unde veterinarul caută actualminte caii și alte dobitoace, unde se face recensi­­mentul copiilor, era pe atuncea tic­sit de fel de fel de cetățeni, veniți, poftiți și aduși la vot. Sava, reposatul Kiriak, popa Vâr­­lănescu, toți adepții și dresații lui cc. Sandu se strecurau printre lănduri suflănd cuvinte dulci, oposiția era

Next