Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)
1894-07-31 / nr. 437
ANUL Ií—No. 437 EEDAGȚXA la tipografia «Evenimentului» Strada Golia Mo. 54. Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază. Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAT!A : strada Golia No. 54. UN NUIÄE 10 BANI Z 1 A R G O T I D 1 A N Director politic G. A.SGORȚESGU. si Abonament«!: Pe an............................... Lei-24- Pe 6 luni 12 lei.—Plata abonamentului înainte Pentru străinătate se adaugă portul: Inserțiuni, Reclame și Anunciuri •• Pe pagina 1 linia garmond 4 fr. pe pag. II 2 fr. pag. III 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. cum stAm? Trecem prin grele timpuri, prin și mai grele încercări. Țara merge din râu in mai râu. Cuțitul a ajuns la os—cum zice Românul—căci pretutindenea unde te uiți nu vezi decât cea mai desăvirșita discurajare. Mizeria cea mai neagră amenință pe săteanul nostru care, la iarna, nu va avea ce sa mănânce nici el, nici familia lui, nici vitele sale. Aceasta insă nu împedică pe guvern a face ca dările să crească peste măsură și a da aspre poronci ca contribuabilul, sleit pană la ultimele resurse, să fie executat cu cea mai nemiloasă strășnicie. Și cu toate acestea finanțele țarei nu ne prezintă o situație de loc strălucită ; datoria publică se mărește necontenit, împrumuturile ne mai luând sfârșit, fără ca cei ce le contractează să se gândească dacă și cum vor putea fi ele plătite. Libertățile publice și drepturile cetățenești zilnic sunt încălcate • * își amenință a deveni o simplă amintire, un mit. In schimb insă, țara e zilnic indopată cu legi despotice reacționare, prin cari guvernul, incătușind libertatea și independența alegătorului, vrea să se perpetueze la putere. Absolutismul cel mai îngrozitor ne apasă anarhia cea mai desăvârșită domnește, de la un capăt la celalalt al țerei, corupțiunea și venalitatea, cari sunt singurile principii de guvernământ ale guvernanților noștri ciocoi, se întind pe fiecare zi mai mult și au luat proporțiuni spăimântătoare. M. S. Regele, persoana sus pusă, in mana căreia Românii au pus destinele țerei lor și viitorul ei, pare a nu ști sau a nu vrea să știe ceia ce se petrece împrejurul seu. El, care a i pus a veghea la respectarea Constituțiunei și a legilor țerei, pentru a cărora sinceră și deplină aplicare și respectare a jurat, astăzi nu mai este arbitrul nepărtinitor intre partidele noastre politice, intre țară și guvernul ei. Dând o preferință părtinitoare și vinovată conservatorilor, Majestatea Sa sau stă inchis in palatul seu, inconjurat de jandarmi și de agenți polițienești, intr’o rază îndestul de întinsă pentru ca strigațile de desperare ale mulțimei să nu poată ajunge până la delicatul său auz; sau benchetuește pentru a-și ineca uratul și desgustul; sau călătorește in străinătate, neinteresăndu-se intru nimic nici de nevoile, nici de neajunsurile, nici de durerile și suferințele tezei. A a Guvernul a ajuns intr’așa stare de decadență morală, incât astăzi nu se mai poate susținea la putere de cal prin gloanțele și baionetele armatei, pe care a redus’o la tristul și de prețuitorul rol de calau. Trecem prin grele timpuri, căci suntem guvernați de o mână de indivizi cinici și fără scrupule, ambițioși de mărire, ahtiați de putere, conrupți și consumpători, seci de principii și de idei, după cum sunt seci și de iubirea de țară, cari dau jaf și’n averea publică și’n drepturile țerei, câștigate de popor cu multe știuduinți și numai in urma a grele și îndelungate lupte. E mare și îngrozitoare suferința țerei. Totuși ea nu trebue să descspereze. Dacă Majestatea Sa vrea sa ne cunoască aceste suferinți și nu se hotărește a le pune o dată capăt, rămâne țerei putința a’și face singură dreptatea trimițănd la panelul cu murdării pe cei ce i-au procurat nenorocita situațiune in care se găsește, ca și pe toate secăturile goale și umflate ce’i dau sprijinul lor interesat. SILUETE ? ? ? De cum se scoală și pănă ce se culcă o duce intr’o cântară , arii de operetă, cântece de cafe-concert ori de bulevard, cu cari ii e amețit capul de pe vremea când colinda stradele Parisului. Trece drept om vesel in societatea pe care o frecventează, in realitate e monoton ca un ariston sau ca o mănareti. Mulți îl citează ca model.... de viață dacă vroiți, alții îl invidiază pentru că nu face nimic. S’a dus să învețe literile și s’a trezit ingineriu de pavele, pe cari le măsoară in botine de lac. Pururea bine pomădat și ferchezuit, elegant și parfumat ca o cucoană de mahala. Face parte din high-liful lașului. Primit in toate cluburile grație numelui ce’l poartă și meritelor tatălui său. Nenorocit in amor, a rămas tot la A, B, G de o iarnă întreagă de cănd face curte. Cunoștinți întinse .... bacarat și o carte, in care pierde adesea sume ce nu se are. Cum însă datoriile din cărți sunt datorii de onoare, face pe dracul in patru și plătește, căci era născut sa fie gentilom. Semne particulare: pozează in democrat și habar n’are ce mâncare e asta democrația 1 Kix. Lista lui Sandu Sandu Rășcanu are și el ambițiea de a fi primariu al Iașului. Fiindcă cel Lascar insă nu vrea să audă de așa ceva, dan s Sul s a hotărit sa facă listă aparte. Candidații sei sunt: popa Vărlănescu, care va fi ajutor de primar, Sava, Paraschiv fostul portărel, Frăteanu, dintre personagiile politice ale grupului seu. Dintre meseriași vor fi Colorus, florand și âleu, ciobotariu. Și fiind că grupul seu nu pate să formeze întreaga listă de candidați, celelante locuri vor fi complectate cu sergenți de poliție. Grambas -----—-------------- Impacarea d-lui Ristici. D-nu Ristici, sa știe, este ex-regentul Serbiei, cel mai nemulțumit dintre toți de lovitura de stat făcută în anul trecut de tânărul regee Alexandru. Supărarea d-lui Ristici pare însă a fi trecută, căci se vorbește cu siguranță că în curând va avea loc impacarea între el și rege. D. Ristici renunță de a mai ataca pe ex-regele Milan, in schimb va lua o parte activă în redactarea nouei Constituții, promise de regele Alexandru. ICT 1T-f Q1.X1.T2LEK.SXE0-V.Iniform BALAMUCUL. Mai înainte încă de a se promulga legea comunală, ambițiunile și poftele de putere începuseră a se arăta în tabera guvernamentală. Toți vor să fie, nici mai mult nici mai puțin, decât primari. Fiecare vrea să aibă gloria de a fi ridicat lașul și o revandică în fața stăpânirei și a lui dumnezeu. Cum însă acest târg nenorocit nu are mai multe posturi de primar de oferit postulanților și cum guvernul nu poate susține de asemenea decât pe unul singur în această demnitate, fiecare dintre candidați s’a hotărît să susțină lista sa aparte. Vor fi atâtea liste câți candidați se vor prezintă. Bietul alegătoriu nu va ști pe care s’o puie în urnă. Va fi lista lui Ventura, ori cea a lui Cogălniceanu Gr ? Va pune-o pe-a lui Cuza antisemitul ? Adevărat balamuc ! Ceia ce știe însă alegătoriul e că nici unul din aceste minuscule personagii nu va satisface nevoile și durerile sale. Numai glorie de a fi în fruntea comunei îi face pe acești iluștri barbați să candideze. Nu pentru binele orașului, ci pentru slava lor caută denșii să se strecoare în sfatul obștei! Ro. Unde a fost ucis Cu toate că au trecut atâtea săptămăni de cănd Carnot a fost ucis, nu se cunosc incă bine toate detaliurile acestui asasinat. Astfel, toate ziarele au anunțat că președintele a fost ucis pe stradă, pe cănd mergea la teatru. Un ziar din provincie insă deșmintă aceasta spunând : — curtea cu jurați din Lyon ,undei Carnot a fost ucis... Prin urmare Carnot a fost ucis la curtea cu juri. Istoria ia act. Poare DUMINICA 31 IULIE 1894 Prefectul geambașilor Zvonindu-se prin oraș că dl Sandu Râșcanu nu vrea sa primească prefectura de poliție, in locul d-lui Costea Balș, toți geambașii de cai din oraș s’au întrunit și au ales o delegațiune care să-l roage să primească acest post. De asemenea s’au întrunit și reluli de recrutări și au delegat pe cățiva dintre ei intr’același scop. Aflăm că in urma insistențelor lor, cc. Sandu s’a hotărit să renunțe la primărie și să primească prefectura de poliție. Schwamm. In joc de provinciale. «Gazetarita». Sub regimul de jaf și de sănge care deține cârma, toate relele se țin lanț. Până și gazetarii au suferințele lor sub acest guvern. Se observase de o bucată de timp că cea mai mare parte din ziarele noastre, dau la lumină un fel de scrieri, cari inspirau milă. Se vedea că ele sunt opera unor oameni bolnavi. Lucru se comenta. Ce voiți ? ziceau unii, să scrii, pe căldurile aceste, articole de idei, nuie lucru lesne. Alții cari au ură pe a patra putere, găsiră timp ’*l oportun de a-și vărsa bolile veninoase asupra noastrii _ gile*. omule, se explica unul, se tot vorbi despre un Zaharia să scrii zi,nic lungi articole despre el. Întrebuințezi „urnei, la toate proverbele , să nu spui’ macar 0 dată, cine ie acest Zahari nu [ose?ü cu treaba a* ceasta prea amiroasa Moralescu ? Am făcut Să spui că «Voința * Națională» se gazeta cea mai anodină, că se rep ’actatâ de Borlesen, că nu se citită de nimeni și p, " "rma să astuPi toate șpalturile cu aceiași «Voim spune-mi, țipă anti-presistul, asta se treabă de ona ’n toate mintele. . ____ _ . ... j .____. .. ..... tocuto-Am tăcut și m’am debarasat de inter rul cu convingerea că de afirmările lui este ceva. Avem și noi boala noastră care se numește «Gazatarita». Ce regim de jaf! Blanzy Vox populeos, vox ta. Să incep cu un clișeu. «Evenimentul» a fost cel d’intăiu ziar care a anunțat că alegeri comunale vor avea loc anul acesta. Am fost desmințiți de ziarele guvernamentale, fiindcă dănsele au avut interes să ne desmintă Astăzi știrea noastră este confirmată, vom avea alegeri comunale !» Aceste alegeri nu au adus aminte de niște scene electorale hazlie, cum sunt scenele aceste, când cetățeanul vorbește cu gura și nu cu bata. Erau tot alegeri comunale. Primăria nu iera incă instalată in casele lui Tausig, dânsa avea încă bordeiul ei propriu. Piața cea mare unde veterinarul caută actualminte caii și alte dobitoace, unde se face recensimentul copiilor, era pe atuncea ticsit de fel de fel de cetățeni, veniți, poftiți și aduși la vot. Sava, reposatul Kiriak, popa Vârlănescu, toți adepții și dresații lui cc. Sandu se strecurau printre lănduri suflănd cuvinte dulci, oposiția era