Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)
1895-01-24 / nr. 573
ANUL III No. 573 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMĂR iO BANI zIAR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU MARȚI 24 IANUARIE I<195 ■" —Ți-A1..A-ABONAMENTUL: Pe an........................Liei IWA J Pe 6 Iuni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. .Vv.. . Pentru străinătate se adaugă portul. V. Insersiuni, Reclame și Avuncuri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr. pag. Ill 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. „Timpi lace paralele Șireți mai simt și gazetarii conservatori. După ce de abia se văd scăpați din o încurcătură, din care nu știm încă pană la sfârșit cum vor eși, apoi meci că sunt abili, când încep a ocări pe liberali Dacă voesc acești domni să aibă trecere la câțiva ramoliți ocările lor, apoi să nu le facă punând în paralel faptele conservatorilor cu acele ale liberalilor. In acest caz, vorbele lor nu prind nici macar la Cc. Lascarachi, oricât de idiotit este. Dar unde se vede prostia reptilelor, este când aleg subiectul pe care caută a broda laudele guvernului conservator. Ziarul „Timpul“ consideră opera guvernului liberal și acea a guvernului conservator, in privința legei minelor și natural că pe cât exaltează pe conservatori, pe atât batjocorește pe liberali. Reptila lahovarească arată că și guvernul liberal a făcut un proect de lege pentru exploatarea minelor, dar cum atunci țara s’a manifestat, contra acelui proect de lege, liberalii s’au retras și a trebuit săină conservatorii pentru ea să reia cestiunea. Dar acum, cu toate că țara a aratat aversiunea ei contra procetului de lege a lui Carp, conservatorii tot vor data țara cu aceasta lege. Deci, conchide numitul ziar, conservatorii singuri sunt in stare să lucreze serios, iar liberalii să se văze in bortă de șarpe și să nu se mai audă vorbindu-se de ei. Când vă spuneam că sunt proști tocmai când voesc să fie grozavi, aveam mare dreptate. Apoi bine, târâtoare și băloasă reptilă, nu vezi că prin exemplul teu dai in cap celor care te plătesc ? Faptul că guvernul liberal a retras o lege in contra căreia țara a manifestat nemulțumirea ei, însemnează că acel guvern a lucrat în mod cinstit și legal. Oamenii de la guvern au alcătuit o lege pentru exploatarea minelor, prin care dreptul de proprietate astfel cum este garantat de constituție, era lovit. Țara a tratat îngrijirea ei și totodată nu a manifestat dorința de a modifica regimul existent al dreptului de proprietate. Atunci oamenii de la cârmă, văzând sentimentul poporului, au amânat cestiunea pe când necesitățile economice vor schimba ideile țării asupra acestei chestiuni. Ce fac conservatorii nu o împrejurare identică? Nesocotesc pur și simplu și constituția și sentimentele cetățenilor. Ei văd că țara este ostilă legei lor, și deci nu îndrăznesc să convoace o constituantă, pentru a modifica dispozițiele de cari se lovește legealui Carp. Dar nefiind nici onești, nici leali, nu retrag proectul, ci caută ca, pe căi deturnate, să introducă pe furiș legea minelor. Așa, la început, au respuns pur și simplu că liberalii nu știu ce vorbesc, când zic că legea este neconstituțională. Au pus pe oamenii lor mai cu cap să scrie lucruri, cari aveau aerul să fie ceva strașnic, au improvizat savanți pe A. D. Holban și pe Mișu Seulescu, au făcut tot ce au putut pentru a convinge lumea că au dreptate. Dar vezînd că oricât de mulți conservatori se vor necăji, nu vor putea face pe lume se creadă, că albul este negru și Carp om cuminte, au cedat la urmă și au început să facă schimbări in proectul primitiv. Cum insă aveau a face cu niște stupizi guvernamentali, au schimbat niște mofturi, făcând să crează pe bieții lor proști că au obținut niște modificări capitale. Astfel, după ce cu violența nu au reușit, au întrebuințat șirblicul și mijloace neoneste pentru a putea reuși. Care este oare cauza că liberalii s’au supus voinței țarei și conservatorii violentează acea voință? Răspunsul este foarte simplu. Liberalii venise la putere prin voința țării și nu voeau să stea la guvern decât sprijiniți de țară. Ei deci nu lucrau decât in interesul poporului, a cărui expresiune erau. Când deci au vezut că cetățenii nu voesc acea lege, ei au retras o. Conservatorii insă au venit la putere aduși de coronă, așa că ei caută să stea și stau la guvern sprijiniți numai pe șeful statului. Dl. Carp a și spus aceasta prin faimoasa formulă „Regele și dorobanțul“. Când deci o lege care este menită a aduce mari foloase acelui care-i ține la minister nu este priimită de țară, ce credeți că fac conservatorii ? Pur și simplu caută ca, prin orice mijloc, să satisfacă pe acele care au interes. Cum ei au de sprijin numai pe Regele, vor face legea care profită acestuia, cu toate că țara nu voește nici cu un chip o atare lege. Iată deci paralelul complect intre cele ce au făcut liberalii și intre cele ce fac conservatorii, relativ la legea minelor. Acum cu toți veți conveni că redactorul de la „Timpul“, dacă nu scria articolul sen, ar fi făcut tot așa de cuminte ca și dl. A. D. Holbau dacă renunța la idea de a se arata invațat, cănd i nu știe despre ce este vorba. Sirius. Ci 7 70 T'îrg 0, y Sih Ulei ih Ti a O brunetă picantă care numără abea 15 primăveri. E veșnic anturată. Cea mai adorabilă dintre colegionalele sale— Cultă și inteligentă—Ochii ei mari, negri, ca doi luceferi aruncă priviri scînteetoare in toate părțile, mai ales când o lume multă pe stradă, veșnic -Jntoarce capul in toate părțile. Ii place să vadă toate privirile ațintite spre dânsa. Ii place foarte mult farsele și aventurile amoroase.—Talia face ca toate prietenele ei să fie invidioase. Semne particulare se supără cu ușurință, li plac călătoriile mai cu samă cătră Neamț, unde e centrul de gravitate al aventurilor sale amoroase. Istoric, împins de dreptele noastre mustrări, polițistul Bădărău-Pomadă a vroit să-și deie aerul că se interesează de chestiile mari ale orașului nostru. El a cerut, in ședința de eri, ca chestiunea apei să fie pusă la ordinea zilei, pentru a șterge efectul deplorabil al amănării acestei chestiuni la calendele grecești, cerută de damul acum cateva zile. Fiecare ințelege este de proastă reclama electorală ce Încearcă să o facă polițistul păcătos. Nu de voie, ci de nevoie a pus chestiunea apei, biciuit fiind de „Evenimentul Publicul vede și pricepe. G. A. S. FOTOTIPII Con’Alecu Chilipir —Coane- Alecule, am uit protust, dan din parale—Nu-i nimic: ai,să-mi aduci o găină, și altfel, in fiecare zi Ci Alecu pledează la baza justiției, fie pentru o găină, fie pentru o lingură de brânză sau unt. Ce voiți, e advocat omul. Iubit și stimat de amicii sei, cari il apreciază, la justa lui valoare, a fost intr’o zi amenințat de a fi deferit decanatului advocaților pentru că ș’a însușit niște nenorociți de țarații, cari veniseră cu o scrisoare tocmai din Bacău, la alt advocat. C. Alecu Chilipir se dase drept acela. w Foartei tare in chestiuni penale, el știe să le ocolească bine pentru a vedea Poarta verde. Supe dintr'o afacere tot ce să poate suge. Întrebați de Timotin. Treptat, treptat, tîrîndu-se ca un șerpe, a ajuns să aibă trăsură, in care să plimbă cu un aer .tit să poate de conform,principiilor radicale. Răsubunător, nu se dă in lături dinaintea nici unui act pentru a lovi. Prietenul de ori, acel ce lea servit, e tot așa de mișelește lovit ca și dușmanul seu. Suflet mic, banul, sfantul e D-zeul lui. Principiile, principiile, sunt bune dacă aduc bani și de aceea s’a și făcut radical. Profesor, el iși indeplinește ci să poate deven meseria, dar ce i pasă, leafa să fie. Dacă are nevoe de tine, te biate pe umăr, iți zice dragă, îți dă țigară, te sărută. Când ș’a făcut interesul, nu te mai cunoaște. Când d-V Pariu, marele samsar, a venit, in lași cu chestia vinderii radicalilor, el a fugit acasă și tatăl seu i-a si>us : bine, Alecule, asulți treimea ției Să te faci de batjocură și de ocară? Nu era mai bine să-ți cauți de nevoile tale ? Semne particulare: sărut picioarele. Iodul. Recepțiune diplomatică Marți, președintele republicei franceze a primit in audiență oficială; corpul diplomatic și miniștrii acreditați.La două oare și jumătate o companie, din garda republicană, a sosit la Elysée, pentru a face onorurile. La ora trei sosesc ambasadorii, au fost primiți la scara de jos de contele de Bourgueuy și de comandantul La Garence, de unde au fost introduși in salouolul de recepțiuni. Când totul fu aranjat, intră președintele republicei insoțit de d. Hanataux, ministrul afacerilor streine și de casa sa militară. După un discurs rostit de dacaim ambasadorilor Monseniorul Ferata, d nul Félix Faure s'antreținut cu fiecare in parte. Recepțiunea a durat aproape o oara după care miniștrii au fost conduși cu aceleași onoruri la trăsurile lor. In curând președintele va oferi corpului diplomatic un banchet Emanciparea evreilor In congresul pe care partidul conservator din Germania l’a ținut zilele acestea la Berlin, in aplauseie unanime s’a formulat o propunere, tinzind la reluarea drepturilor evreilor din Germania. Propunerea n’a fost insă pusă la vot Leo Din treacăt — Știi că guvernul a oprit cu desăvârșire circularațiunea pieselor străine. — Cum se poate? Tocmai mă găteam să iau un bilet pentru piesa Othelo. —A iubi este un verb neregulat care nu se conjugă decât ca auxiliar. Esculap. . *ț: st: * Povestea zilei Cănd aceste rânduri vor apare, mormântul va fi dat uitarei îngrozitoarea dramă de pasiune, petrecută in capitală. Victime ale prejudiciilor sociale, ambii au plătit scump iritarea acestora și dragostea lor nemărginită. Sărmana adorată! Pentru a și expia crima, nu era îndeajunsmoartea, ci desmoștenită, a trebuit ca după glontele iubitului ei, corpul să-i fie sfășiet de scalpelul medicului legist,—acest corp atât de adorat altă dată și astăzi întins pe pardoseala rece a Morgăi. Dar fructul acestei pasiuni, ce va deveni el oare ? Orfan, fără a-și putea vreo dată reaminti imaginea iubitei sale mame, va fi lăsat poate să trăească o vieață mizerabilă, nu numai proletar dar refuzat de societate, ca neîmplinind condițiunele cerute de starea civilă ? Sau poate, acei cărora li incumbă această datorie, se vor îngriji de dânsul ? Și bine vor face. Căci nu e mamă care să fi expiat mai crud, care ea mama, să ia focul dragostei și al sărutărelor nesfârșite, uitase o clipă că intre dansa și adoratul ei stă—ca o stanca de granit, o societate putredă dar care nu iartă. Trulala. Afacerea Sviatonovski Să recapitulăm faptele. Juriul de expropiere a acordat d-lui Sviatonovski suma de 30 mii și căteva sute de lei, preț de expropiere pentru casa d-sale din strada Dancu. D-nul Sviatonovski s’a declarat nemulțumit și a făcut recurs. Afacerea va veni deci din nou înaintea cursei de casațitne. Cu drept cuvânt, in una din ședințele consiliului, d-nul Serban a rădicat ches Uiunea și a cerut ca și comuna să facă recurs in contră hotârârei juriului, ținându-se seamă că fostul Consiliu nu acordase decât 20,000 lei pentru acea casă. Consiliul a cerut ca această chestie să se desbata in ședință secretă. Și rezultatul a fost, că, comuna renunță de a mai face recurs, lăsând câmp liber, d-lui Sviato 1rovski . Se poate o încălcare mai mare a drepturilor comunei și o mai vădită intențiune de a răsipi averea comunală? Erau unii consilieri cari vroiau să se împace cu d-nul Sviiatonovski, dându i 50.000 lei. Insă nu puteau merge de a dreptul. Și atunci au găsit un alt mijloc. Lăsând pe d-nu Sviatanovski liber la recurs, probabil că neopunăndu-se nimenea, el va câștiga și atunci comuna, de nevoie, va da suma ce i se cere. Nu-i curată afacerea, ori ce s'ar spune. Și protestând in contra neglijenței culpabile a edililor noștri, cerem ca comuna să-și apere drepturile sale înaintea cursei de casațiune chiar cu riscul de a strica d-lui Bădărău, fostul apărător al d-lui Sviatonovski. S. Din Focșani (Corespondență specială a Evenimentului) Caritate.—Alte baluri.—Societatea Moldova.—Evreii in Focșani. La 19 ianuarie societatea „Lew Echod“ a meserișilor israeliți din localitate a împărțit lemne, pentru săraci fără deosebire de religie. Acest fapt vorbește de la sine. * * La 29 c. va avea loc in sala școlii profesionale un bal dat de societatea doamnelor in beneficiul numitei școli. La 4 februarie a. c. va avea loc un alt bal cu tombolă dat de secțiunea „ Unirea“ a israelițlor născuți focșăneni pentru întreținerea școalei și a spitalului israelit din localitate.