Evenimentul, ianuarie-martie 1895 (Anul 3, nr. 559-623)

1895-01-24 / nr. 573

ANUL III No. 573 Redacția la tipografia „Evenimentului“ STRADA ȘTEFAN CEL MARE NO. 38-Manuscriptele nepublicate nu se înapoiază Pentru inserții și reclame redacția nu respunde. ADMINISTRAȚIA : strada Ștefan cel Mare No. 38. UN NUMĂR iO BANI zI­AR COTIDIAN Director politic G. A. SCORȚESCU MARȚI 24 IANUARIE I<195 ■­­" —­Ți-A1.­­.A-­ABONAMENTUL: Pe an........................Liei IWA­ J Pe 6 Iuni 12 lei.—Plata abonamentului înainte. .­­Vv.. . Pentru străinătate se adaugă portul. V. Insersiuni, Reclame și Avunc­uri: Pe pagina I linia garmond 4 tr., pe pag. II 2 fr. pag. Ill 50 b, pag. IV linia garmond 25 b. „Timpi lace paralele Șireți mai simt și gazetarii conser­vatori. După ce de abia se văd scă­pați din o încurcătură, din care nu știm încă pană la sfârșit cum vor eși, apoi meci că sunt abili, când încep a ocări pe liberali Dacă voesc acești domni să aibă trecere la câți­va ramo­liți ocările lor, apoi să nu le facă pu­nând în paralel faptele conservatorilor cu acele ale liberalilor. In acest caz, vorbele lor nu prind nici macar la Cc. Lascarachi, ori­cât de idiotit este. Dar unde se vede prostia reptilelor, este când aleg subiectul­ pe care caută a broda laudele guvernului conservator. Ziarul „Timpul“ consideră opera gu­vernului liberal și acea a guvernului conservator, in privința legei minelor și natural că pe cât exaltează pe con­servatori, pe atât batjocorește pe libe­rali. Reptila lahovarească arată că și guvernul liberal a făcut un proect de lege pentru exploatarea minelor, dar cum atunci țara s’a manifestat, contra acelui proect de lege, liberalii s’au re­tras și a trebuit să­­ină conservatorii pen­tru ea să reia cestiunea. Dar acum, cu toate că țara a aratat aversiunea ei contra procetului de lege a lui Carp, conservatorii tot vor data țara cu a­­ceasta lege. Deci, conchide numitul ziar, conservatorii singuri sunt in stare să lucreze serios, iar liberalii să se văze in bortă de șarpe și să nu se mai au­dă vorbindu-se de ei. Când vă spuneam că sunt proști toc­mai când voesc să fie grozavi, aveam mare dreptate. Apoi bine, târâtoare și băloasă reptilă, nu vezi că prin exemplul teu dai in cap celor care te plătesc ? Faptul că guvernul liberal a retras o lege in contra căreia țara a manifestat nemulțumirea ei, însemnează că acel guvern a lucrat în mod cinstit și legal. Oamenii de la guvern au alcătuit o lege pentru exploatarea minelor, prin care dreptul de proprietate astfel cum este garantat de constituție, era lovit. Țara a tratat îngrijirea ei și tot­odată nu a manifestat dorința de a modifica re­gimul existent al dreptului de proprie­tate. Atunci oamenii de la cârmă, vă­zând sentimentul poporului, au amânat cestiunea pe când necesitățile econo­mice vor schimba ideile țării asupra a­­cestei chestiuni. Ce fac conservatorii nu o împrejurare identică? Nesocotesc pur și simplu și constituția și sentimentele cetățenilor. Ei văd că țara este ostilă legei lor, și deci nu îndrăznesc să convoace o con­stituantă, pentru a modifica dispozițiele de cari se lovește legea­­­lui Carp. Dar nefiind nici onești, nici leali, nu re­trag proectul, ci caută ca, pe căi detur­nate, să introducă pe furiș legea mine­lor. Așa, la început, au respuns pur și sim­plu că liberalii nu știu ce vorbesc, când zic că legea este neconstituțională. Au pus pe oamenii lor mai cu cap să scrie lucruri, cari aveau aerul să fie ceva strașnic, au improvizat savanți pe A. D. Holban și pe Mișu Seulescu, au fă­cut tot ce au putut pentru a convinge lumea că au dreptate. Dar vezînd că ori­cât de mulți conservatori se vor necăji, nu vor putea face pe lume se creadă, că albul este negru și Carp om cuminte, au cedat la urmă și au început să facă schimbări in proectul primitiv. Cum insă aveau a face cu niște stupizi guvernamentali, au schimbat niște mof­turi, făcând să crează pe bieții lor proști că au obținut niște modificări capitale. Astfel, după ce cu violența nu au reușit, au întrebuințat șirb­licul și mijloace ne­oneste pentru a putea reuși. Care este oare cauza că liberalii s’au supus voinței țarei și conservatorii vio­lentează acea voință? Ră­spunsul este foarte simplu. Liberalii venise la putere prin voința țării și nu voeau să stea la guvern de­cât sprijiniți de țară. Ei deci nu­ lucrau de­cât in interesul po­porului, a cărui expresiune erau. Când deci au vezut că cetățenii nu voesc a­­cea lege, ei au retras o. Conservatorii insă au venit la putere aduși de coronă, așa că ei caută să stea și stau la gu­vern sprijiniți numai pe șeful statului. Dl. Carp a și spus aceasta prin fai­moasa formulă „Regele și dorobanțul“. Când deci o lege care este menită a aduce mari foloase acelui care-i ține la minister nu este priimită de țară, ce credeți că fac conservatorii ? Pur și simplu caută ca, prin ori­ce mijloc, să satisfacă pe acel­­e care au interes. Cum ei au de sprijin numai pe Rege­le, vor face legea care profită acestuia, cu toate că țara nu voește nici cu un chip o atare lege. Iată deci paralelul complect intre ce­le ce au făcut liberalii și intre cele ce fac conservatorii, relativ la legea mine­lor. Acum cu toți veți conveni că redac­torul de la „Timpul“, dacă nu scria articolul sen, ar fi făcut tot așa de cu­minte ca și dl. A. D. Holbau dacă re­nunța la idea de a se arata invațat, cănd i nu știe despre ce este vorba. Sirius. Ci 7 7­0­ T'î­rg 0­­, y Sih Ulei ih Ti­­ a O brunetă picantă care numără abea 15 primăveri. E veșnic anturată. Cea mai adorabilă dintre cole­­gionalel­e sale— Cultă și inteligentă—Ochii ei mari, ne­gri, ca doi luceferi aruncă priviri scînteetoare in toate părțile, mai ales când o lume multă pe stradă, veșnic -Jntoarce capul in toate părțile. Ii place să vadă toate privirile ațintite spre dânsa. Ii place foarte mult farsele și aventurile amoroase.—Talia face ca toate prietenele ei să fie invidioase. Semne particulare se supără cu ușurință, li plac călătoriile mai cu samă cătră Neamț, unde e cen­trul de gravitate al aventurilor sale amoroase. Istoric, împins de dreptele noastre mustrări, po­lițistul Bădărău-Pom­adă a vroit să-și deie a­­erul că se interesează de chestiile mari ale orașului­­ nostru. El a cerut, in ședința de eri, ca chestiunea apei să fie pusă la ordinea zilei, pentru a șterge efectul deplorabil al amănă­­rii acestei chestiuni la calendele grecești, ce­rută de damul acum cate­va zile. Fie­care ințelege est­e de proastă reclama electorală ce Încearcă să o facă polițistul pă­cătos. Nu de voie, ci de nevoie a pus chestiu­nea apei, biciuit fiind de „Evenimentul Publicul vede și pricepe. G. A. S. FOTOTIPII Con’Alecu Chilipir —Coane- Alecule, am uit­ protust, da­n­­ din pa­rale—Nu-i nimic: ai,să-mi aduci o găină, și alt­fel, in fie­care zi Ci Alecu pledează la baza­­ jus­tiției, fie pentru o găină, fie pentru o lingură de brânză sau unt. Ce voiți, e advocat omul. Iubit și stimat de amicii sei, cari il apreciază, la justa lui valoare, a fost intr’o zi amenințat­ de a fi deferit decanatului advocaților pentru că ș’a însușit niște nenorociți de țar­ații, cari veni­­seră cu o scrisoare tocmai din Bacău, la alt ad­vocat. C. Alecu Chilipir se dase drept acela. w Foartei tare in chestiuni penale, el știe să le ocolească bine pentru a vedea Poarta verde. Supe dintr'o afacere tot ce să poate suge. Întrebați de Timotin. Treptat, treptat, tîrîndu-se ca un șerpe, a a­­jun­s să aibă trăsură, in care să plimbă cu un aer .tit să poate de conform,principiilor radicale. Răsubunător, nu se dă in lături dinaintea nici unui act pentru a lovi. Prietenul de ori, acel ce lea servit, e tot așa de mișelește lovit ca și duș­manul seu. Suflet mic, banul, sfantul e D-zeul lui. Princi­piile, principiile, sunt bune dacă aduc bani și de aceea s’a și făcut radical. Profesor, el iși indeplinește ci­ să poate de­ven meseria­, dar ce i pasă, leafa să fie. Dacă are nevoe de tine, te biate pe umăr, iț­i zice dragă, îți dă țigară, te sărută. Când ș’a fă­cut interesul, nu te mai cunoaște. Când d-V Pariu, marele samsar, a venit, in lași cu chestia vinderii radicalilor, el a fugit acasă și tatăl seu i-a si>us : bine, Alecule, asu­l­ți tre­imea ției Să te faci de batjocură și de ocară? Nu era mai bine să-ți cauți de nevoile tale ? Semne particulare: sărut picioarele. Iodul. Recepțiune diplomatică Marți, președintele republicei franceze a primit in audiență oficială; corpul diplomatic și miniștrii acreditați.­La două oare și ju­mătate o companie, din garda republicană, a sosit la Elysée, pentru a face onorurile. La ora trei sosesc ambasadorii, au fost primiți la scara de jos de contele de Bour­­gueuy și de comandantul La Garence, de unde au fost introduși in salouolul de recep­­țiuni. Când totul fu aranjat, intră președin­tele republicei insoțit de d. Hanataux, minis­trul afacerilor streine și de casa sa militară. După un discurs rostit de dacaim­ amba­sadorilor Monseniorul Ferata, d nul Félix Fa­ure s'antreți­nut cu fie­care in parte. Recepțiu­­nea a durat aproape o oara după care mi­niștrii au fost conduși cu aceleași onoruri la trăsurile lor. In curând președintele va oferi corpului diplomatic un banchet Emanciparea evreilor In congresul pe care partidul conservator din Germania l’a ținut zilele acestea la Ber­lin, in aplauseie unanime s’a formulat o pro­punere, tinzind la reluarea drepturilor e­­vreilor din Germania. Propunerea n’a fost insă pusă la vot Leo Din treacăt — Știi că guvernul a oprit cu desăvârșire circula­­rațiunea pieselor străine. — Cum se poate? Tocmai mă găteam să iau un bilet pentru piesa Othelo. —A iubi este un verb neregulat care nu se con­jugă de­cât ca auxiliar. Esculap. . *ț: st: * Povestea zilei Cănd aceste rânduri vor apare, mormântul va fi dat uitarei îngrozitoarea dramă de pa­siune, petrecută in capitală. Victime ale pre­­judiciilor sociale, ambii au plătit scump irita­rea acestora și dragostea lor nemărginită. Sărmana adorată! Pentru a și expia crima, nu­ era îndeajuns­­moartea, ci desmoștenită, a trebuit ca după glontele iubitului ei, corpul să-i fie sfășiet de scalpelul medicului legist,—acest corp atât de adorat altă dată și astăzi întins pe par­doseala rece a Morgăi. Dar fructul acestei pasiuni, ce­ va deveni el oare ? Orfan, fără a-și putea vre­­o dată reaminti imaginea iubitei sale mame, va fi lăsat poate să trăească o vieață mizerabilă, nu numai proletar dar refuzat de societate, ca ne­împlinind condițiunele ceru­te de starea civilă ? Sau poate, acei cărora li incumbă această datorie, se vor îngriji de dânsul ? Și bine vor face. Căci nu e mamă care să fi expiat mai crud, care ea mama, să ia focul dragostei și al sărutărelor nesfârșite, uitase o clipă că intre dansa și adoratul­ ei stă—ca o stanca de granit, o societate putredă dar care nu iartă. Trulala. Afacerea Sviatonovski Să recapitulăm faptele. Juriul de expropiere a acordat d-lui Sviatonovski suma de 30 mii și căte­va sute de lei, preț de expropiere pentru ca­sa d-sale din strada Dancu­. D-nul Svia­tonovski s’a declarat nemulțumit și a fă­cut recurs. Afacerea va veni deci din nou înaintea cursei de casați­tne. Cu drept cuvânt, in una din ședințe­le consiliului, d-nul Serban a rădicat ches­ Uiunea și a cerut ca și comuna să facă recurs in contră hotârârei juriului, ți­­nându-se seamă că fostul Consiliu nu a­­cordase de­cât 20,000 lei pentru acea casă. Consiliul a cerut ca această chestie să se desbata in ședință secretă. Și re­zultatul a fost, că, comuna ren­unță de a mai face recurs, lăsând câmp liber, d-lui Sviato 1r­ovski . Se poate o încă­lcare mai mare a drep­turilor comunei și o mai vădită inten­­țiune de a răsipi averea comunală? Erau unii consilieri cari vroiau să se împace cu d-nul Sviiatonovski, dându i 50.000 lei. Insă nu puteau merge de a dreptul. Și atunci au găsit un alt mijloc. Lăsând pe d-nu Sviatanovski liber la recurs, probabil că neopunăndu-se nime­nea, el va câștiga și atunci comuna, de nevoie, va da suma ce i se cere. Nu-i curată afacerea, ori ce s'ar spune. Și protestând in contra neglijenței cul­­p­abile a edililor noștri, cerem ca comu­na să-și apere drepturile sale înaintea cursei de casațiune chiar cu riscul de a strica d-lui Bădărău, fostul apărător al d-lui Sviatonovski. S. Din Focșani (Corespondență specială a Evenimentului) Caritate.—Alte baluri.—Societatea Moldova.—Evreii in Focșani. La 19 ianuarie societatea „Lew Echod“ a meserișilor israeliți din localitate a împăr­țit lemne, pentru săraci fără deosebire de religie. Acest fapt vorbește de la sine. * * La 29 c. va avea loc in sala școlii pro­fesionale un bal dat de societatea doamne­lor in beneficiul numitei școli. La 4 februarie a. c. va avea loc un alt bal cu tombolă dat de secțiunea „ Unirea“ a israelițl­­or născuți focșăneni pentru întreține­rea școalei și a spitalului israelit din loca­litate.

Next