Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)
1895-10-28 / nr. 790
790 întrunirile ce se vor ține pe despărțiri se va aminti și despre acest moft. Din parte-ne așteptăm nu vedem ce promisiuni vor fi făcute alegătorilor și ce reforme vor fi hotărîte. In imprejurările de față e posibil ca dl. Lascar Gatargiu, acest regulament organic ambulant, să ne asigure că va da țării votul universal, impozitul progresiv* desființarea impozitelor indirecte și mai știu eu cite bazaconii, cari intr’o vreme* străluceau in programul radical. In or ce caz, alegătorii sunt prea edificați despre cele ce se poate face dl. Catargiu , cei opt ani de inchiziție administrativă vor fi suficienți pentru a convinge pe ordine că nu mai* este nimic de așteptat de la partidul, care a căzut atât de anormal. Mâne alegătorii vor fi convocați. Mandatarii țerii sunt chemați pentru *a asculta* decretul de dizolvare. Pentru mulți va fi o zi tristă și din contra, o zi de mult așteptată pentru alții. *In imprejurările* actuale guvernul a venit la cârmă fără alegeri. Lucrul e cam supărător și jignitor in acelaș timp pentru un partid *puternic, popular* și democrat tot odată, dar circumstanțele *au fost astfel incăt liberalii au trebuit să primească succesiunea deschisă. Alegerile viitoare vor face ca lucrurile să se schimbe, ca alegătorii să fie acei cari trimit un parlament liberal, din șinul căruia să se formeze cabinetul. Prin această schimbare autoritatea și demnitatea partidului vor fi mărite considerabil. Din toate partidele, singur cel liberal stătite ca să se bizue pe țară. In al doilea plan, dar jos de tot, vin conservatorii, cari n’au altă speranță de căt tot in cercurile palatiste. Despre junimiști nu mai vorbim. L’Indépendace Roumaine singură a spus că speranța junimiștilor e palatul. Acest lucru e o vădită probă de slăbiciune a partidului, ceea ce explică, pină la un punct, impopularitatea sa in țară. In orașul nostru junimiștii par a fi hotăriți să se pue serios pe lucru. E vorba dhiar de aparițiunea unui ziar cotidian, numai pentru perioada electorală. Locul de frunte îl va ține unul din capetele cele mai bine echilibrate și superioare, dl. Misir. Această veste nu poate decăt bucura și arunca o notă veselă in monotonia orașului nostru, atît de anemic și sărac in emoțiuni. Suntem curioși să știm căt va fi exemplarul, cinci sari zece bani ? Aici e o chestie de mare importanță pentru viața porțiilor de idei și articole junimiste și de aceea am dori o lămurire. Mă opresc aici, nerăbdător de a vedea ce o să aducă ziua de mine. Sir Seriliau De la moartea lui Pasteur și pană azi ■ ziarele n’au mai incetat de a vorbi deslara—n a face o plăcere cititorilor noști reproducind aci idea s’a filozofică asupra „infinitului,“ expusă cu ocazia discursului ce ilustrul savant a ținut cu ocazia intrarei sale in academia franceză. INFINITUL Dincolo de astă boltă instelată, ce este ? Alte ceruri înstelate. Fie ! Și mai departe? Spiritul omenesc împins de o putere neinvinsa, niciodată nu va inceta de a se intreba: ce este mai departe? Vroește el să se oprească fie in timp, fie in spațiu ? Cum punctul unde se oprește nu-i decit o mărime hotărită, mai mare numai de ci toate acelea cari au precedat-o, abia incepe ei a o considera, și iar vine neînduplecata întrebare și iarăși uriasitatea sa respunzi : mai sau mărimi lege aceste cuexistența iuțise a înlăture, sta mai mult unele tuturor infinitului are acest indoit caracter, de a se impune și a fi neînțeleasă. Ginci această noțiune ne cuprinde intelectul nu ne rămâne decit a ne închina. Și încă in acest moment de crude nedujmeriri, trebue a cere grație rațiunei . Toate resorturile vieței intelectuale amenință să se destindă ;’ne simțim gata a fi cuprinși de sublima nebunie a lui Pascal. In zadar pozitivismul înlătură această noțiune pozitivă și primordială, ca și toate consecințele ei, in viața societăților. Noțiunea infinitului* in lume, ii văd pretutindene inevitabila expresiune. Prin ea supranaturalul este in fundul tuturor inimilor. Idea de Dumnezeu este o formă a ideiei infinitului. Cu timp misterul infinitului va apăsa asupra gîndirei omenești, templuri vor fi inalțate cultului infinitului. Dumnezeu numească-se Brahma, Alah, Iehova sau Isus. Și pe lespedea acestor templuri veți vedea oameni ingenunchiați, prosternați aprofundați in cugetarea minutului. Metafizica nu face alta decit a traduce in lăuntrul nostru noțiunea a totputernică a infinitului. Concepțiunea idealului nu este ea incă facultatea, reflectul infinitului, care in fața frumuseței ne face a ne închipui o frumuseță superioară ? Știința și pasiunea de a înțelege sunt ele altăceva decit efectul imboldirei de a afla, pe care o pune in sufletul nostru misterul universului ? Unde sunt adevăratele izvoare ale demnităței omenești, ale libertăței și ale democrației moderne, dacă nu* in* noțiunea infinitului, in fața căreia toți oamenii sunt egali ? Noul Ministru Francez Declarațiunea ministerială.—Visita la Eliseu.— Legea contra anarhiștilor. Miniștrii s’au întrunit la dl Bourgois. Ei au continuat a delibera asupra declarațiunei ministeriale care va fi cetită luni la cameră și in urmă au plecat la Elyseu pentru a se prezenta președintelui Republicei. In culoarile camerei s’a discutat mult chestiunea abrogărei legilor contra anarhiștilor, care va fi ridicată de dl Juliien. Se asigură ca noul cabinet nu se va opune la cererea de abrogare. In privința tratamentului din Madagascar putem afirma că, inainte de a lua o resoluție fermă, guvernul așteaptă de a fi in posesiunea documentelor și corespondențelor pe care generalul Duchesne le-a espediat și care vor sosi la 20 Noembrie. Alaltă ori miniștrii s’au întrunit un consiliu la Elyseu, sub președința lui Félix Faure. Em, dl Bourgeois a făcut visite d-lor : Sisson, președintele camerei,și JCballennelracour, președintele Senatului. MII. EVENIMENTUL Sub fostul prefect Istrati a avut anchetă pentru luare de mită, ca: găini, pui etc. Am atras atenția chiar d-lui prefect Sandu Rășcanu, pentru suma de 20 lei ce a perceput-o pentru stabilirea unui evreu fabricant de draga in comuna Lespezi. In curînd vom arata și modul cum d-sa știe să impace lumea, de ex.: Afacerea arendașului Aron incasind suma de 30 lei. Vom reveni. Din Botoșani. 1895 Din Lespezi Corespondență specială a ziarului “Evenimentul“. Corespondentul nostru din Lespezi ne face cunoscut că in locul subprefectului Miluță Ghițescu, la plasa Siretiul de sus, județul Suceava s’a numit dl. Sutzu. Această numire nu poate aduce decăt mulțumirile și laudele noastre d-lui prefect Gh. Ghițescu, pentru dreptatea ce a făcut-o intregei plăși, dind afară pe un om incapabil de a administra, și incredințînd această funcțiune unui om energic și drept ca dl. Sutzu. Nu ne indoim că zile multe nu va avea sub dl. Sutzu, nici rămășița de ajutor de subprefect ce a mai remas, care de 3 ani de când are nenorocirea această plasă să-l aibă, roagă zi și noapte să sosească oara fericită a scapa de dînsul. Iată câteva din frumoasele fapte ale acestui supleant: Gând e venit din Folticeni ca ajutor de subprefect, a inșelat in calitate de verificator de măsuri pe mai mulți comercianți și le-a luat bani și dacă nu plătea familia făcea cunoștință cu pușcăria. ...•Are trei avertismente de rea purtare de la dl. ministru de interne. Astazi la oara 11 a. m. s’a dat resultatul căpitanilor, pentru examenul de maior cari au reușit pană acum sa iese si la examenul practic. -Vineri, la oara 9 a. m. incepe examenul oral. Iată numele acelor cari au reușit pană acum. Infanterie Căpitanii: Anastasiu loan, Antonescu Dumitru, Báceanu Alex., Băltăceanu Ștefan, Befinschy Pavel, Bănescu Dionisie, Bunescu Grigore, Burghelea Gheorghe, Codreanu Gheorghe, Christu Dimitru , Cristodulo Gheorghe, Cerchez Gheorghe, Cernătescu Nicolae, Dimitrescu Aurel, Dimitrescu Radu, Diana Gheorghe, Drăgotescu Teodor, Ghidionescu Eugeniu, Gălușcă Gheorghe, Lambru Dimitru, Măncescu Alexandru, Mărgăritescu Nicolae, Mirinescu Gheorghe, Popovici loan, Pătrașcu Ioan, Poler Ferdinand, Simionescu Grigore, Simionescu Stavr, Solomon Grigore, Severineanu Dimitru, Venieru Constantin, Vasilescu Gh. Velcu Petre. Total 34. Cavalerie Căpitanii : Boțea Nicolae, Cerchez Alexandru, Dimitrescu Nicolae, Popovici loan, Stoenescu Sterie, Săulescu loan și Toplicescu loan. Total 7. Artilerie Berlescu Anton, Basarabescu loan, Burghelea Constantin, Corivan Teodor, Dimitriu Nicolae, Frunză Petre, lonescu Nicolae,iculescu Nicolae, Orleanu Alexandru, Petrescu Teodor, Papadat Dimitri, Rujinschy Dumitru , Ștefănescu Ioan, Volvoreanu Const. și Vartanovici Grigore. Total 15. Geniu Demetriadi Const. Negreanu Constantin, Petrescu Dimitru, Robescu Tiberiu și Vartoianu Artur. Total 6. Intendență Chirovici Nicolae, Dimitriu loan, Georgescu Christea, Poenaru Pandele și Racoviță loan. In total dar avem : Infanterie 34 Cavalerie 7 Artilerie 15 Geniu 6 Intendență 5 Total 37X întrunirea meseriașilor anunțată pentru ziua de joi 26 Octombre sau amânat pentru Duminică 29 a. c. oarele 12 p. m. Aceasta fiind a doua intrunire, sperăm că meseriașii se vor grăbi a asista intr’un număr că n * se poate mai mare. In caz contrar statutele se vor vota cu orice număr de membri vor fi presenți. Pe lângă d. T. Criveț, a mai demisionat și d. Christu Negoescu, directorul invățămîntului primar de la ministeriul instrucțiunei publice. Demisia s’a a fost primită. D. Lascar a fost insărcinat provizor cu direcția invățâmintului secundar, iar aceea a invățămîntului primar o conduce provizor d. Inspector Meissner. * De asemenea, d. Frédéric Damé a fost înlocuit in postul de inspector școlar primar al circumscripției 1 (Craiova) prin d. Lupu Antonescu. Astfel, s’a curățit ministrul de treimea I . Crivăț-Cristu Negoescu-Damé. Felicitările noastre d-lui ministru Poni. Operațiunele comerciale ce au urmat in săptămâna aceasta in piața Berlad, au fost contractate cu următoarele prețuri: Grâu........................lei 7,408 hector. Orzu..........................„ 3,50-4, Orzoaica.....................„ ,, Ovăs.........................lei hectol. Popușoi.....................„ 450 „ „ eicantini, . . „ 6,50 „ Secară 1. 4,50 Sânt Elena 5,25 „ Consiliul sanitar superior, in ședința de aseară, a constatat necesitatea de a se regulamenta exercițiunile chirurgiei dentară și competința * dentiștilor de clasa II-a. D. dr. Felix,director general al serviciului sanitar, a expus neregularitațile cari se comit de cătră unii dentiști de clasa II-a. Regulamentarea artei dentistice devine imperios necesară prin împrejurarea că, de la 1 ianuarie 1896, nu se mai admit la examene de căt dentiștii cari sunt și doctori in medicină. Cu proiectarea acestui regulament s’a insărcinat d. dr. Felix. Asemenea s’a discutat in acea ședință, necesitatea de a se revizui legea sanitară in vigoare și a se propune guvernului modificarea unor articole. Cu acest studiu au fost insărcinați d-nii d-ln Felix și Polizu. X D-l loan Petrescu, institutorul clasei a III de la școala primară, Gheorghe Asachi, este numit pe ziua de 26 a. c. ca director la acea școală in locul d-lui loan Dimitriu demisionat. Anunțăm cu plăcere că simbătă 28 a. c. se va efectua logodna d-lui Dimitrie Th. Dimitriu institutorul școalei de aplicații de pe lingă școala normală „Vasile Lupu“ cu gentila și mult drăgălașa dr. Efrosina Obli.—Urăm toată fericirea tinerilor. X Aseară niște cai slobozi trecind prin mahalaua țigănimea domnească au calcat doi copii, rînindu-i destul de grav. Caii au fost scăpați din grajd de la o moară de cai de pe podu ros. X E cunoscut deja valoarea Paltonului si a snapanilor ce le dirijază, pentru ca să se mai relevăm si noi. XXII. De vr-o câteva septămăni circula in piața iesană o sumă de monezi (■..i ) , plumb de 2 și 5 lei. " * ( e Chiar ori lin țaran se plângea către niste tovarăși ai lui că un evreu de la Iahi a dat 5 lei de plumb. U ,a Nu ne indoim că poliția va căuta a pune măna pe falsificator * care de sfr nV se află in localitate. 0 Elevii din clasele 1 si a Il-a de la liceul internat din localitate a fost ori îmbrăcați cu noua uniformă, liceu Curând se va uniformiza întregul X n Carne de vacă ... 60 b. kg. Paine calitatea 1 l a . 20 „ ., „ III-a . 15 „ ., X O DESMINTIRE Gazeta poporului, publică o scrisoare a d-lui Gáton Lecca, din care extragem următoarele : In ziarul Timpul văd mai multe informații in ce privește Bacăul, deși nu am obiceiul de a răspunde la atacuri anonime, cu toate acestea voi ca lumea se judece ce fel de informații se strecoară in acel ziar. Mai întâi, se zicea cum că protopopul din Bacău a fost trimis de prefect la Tărgu Ocna in propagandă electorală. Declar că este minciuna cea mai nerușinată, noi, la Bacău ne-am ales tot cea una in oposiție și nu acum avem trebuință de Protopop, sau de orice alt funcționar, spre a ne ajuta. In ce privește pe cetățeanul Chițurlea, de profesie căruțaș, el a votat in colegiul al II-lea de Cameră, in totdeauna, pentru mine și chiar a lucrat pentru partidul liberal. In adevăr acum câteva zile, d-sa a avut o ceartă cu alții, dar nici nu s’a gândit poliția să’l aresteze, nici regimentele de care vorbește Timpul n’au intervenit. A treia minciună, care întrece pe toate celel alte, este privitoare la Prefectul de Bacău cum că ar fi conificat ziarul „ Jurnalul “ pentru motiv că conținea o notiță injurioasă la adresa noastră , declar că până astăzi nici prefectul de Bacău, nici eu n’am știut de cele scrise in Jurnalul, din Iași, și, dacă astăzi un prieten nu ’mi ar fi arătat ziarul Timpul, ar fi trecut injuria anonimă fără să știm. Mai mult, propun d-lor de la Timpul să facem o anchetă, oferindu-le toate înlesnirile , dacă inșă d-lor vor refuza și voi trata de calomniatori. Scandalul din str. Peviuhn Eri niște lucrători bulgari, mîncănd și band in crâșma la surcică din strada sf. Andrei, plecând de acolo invitati spre gară, prin strada Perjului se luară la cearta de la niște lere de cal ce se nășise pe șesul Bahluiului. Cearta degenera in părăială grozavii și in urma cu toții căzură in glod. Dănd de umezeală, toți s’au trezit și despărtit . In ziua de 24 a.c. au ars 8 girezi de griu netreerat pe moșia Slobozia proprietatea d-lui Simion Popovici. Focul care a fost pus de niste reifăcători. y IF'-urtul de la Buhăești Alaltă seară un pungaș introducîndu-se in vagonul trenului ce pleca din gara Buhăești spre Iași a furat din buzunarul dl. N. Zeilicovici din Negrești suma de 1500 lei. * După un interval de jumătate de oră dl. , Milincovici văzindu-se pradat incepu a țipa. Șeful stație opri trenul 5 minunte și făcând cercetare n’a găsit banii, căci pungașul imediat ce a luat banii o luă la fugă din gară. Pungașul era din Galati u Alegerile comunale in București se vor face intre 10 și 15 decembrie. Convocarea alegătorilor va apare săptămîna viitoare in „Monitorul Oficial“. X întrunirea publică. Comitetul executiv al partidului național liberal din Bârlad in ședința s’a ținută aseară, a decis a se ține in sala Epitropiei orașului o intrunire publică a cetățenilor alegători din toate colegiile electorale. Întrunirea va avea loc la oarele 7 seara. Tot in această ședință s’a decis a se trimite d-lui D. A. Sturdza șeful partidului national-liberal o telegramă de felicitare de ziua sa onomastică, subscrisă de întregul comitet. K EKi cu acceleratul de 8. 5. a sosit din București dl. ministrul al instrucțiunei publice Petru Poni. D-sa va sta câteva zile in mijlocul nostru. Un pees sensational Jurații din Bourges au dat un verdict negativ și in conformitate cu legea, marquisul de Nayre a fost pus imediat in libertate. Din prima zi a arestărei marchisului și pănă astăzi, noi am urmărit cu atențiune atât instrucțiunea afacerei, cit și desbaterile publice ce au avut loc, ba, intr un rând, mi-am dat chiar părerea in astă privință. Părerea noastă s’a adeverit pe deplin. * * * Acest proces ne prezintă in primul rînd o icoană vie a conirupției ce domnește in așa zisă elită socială. Căsătoria marquisului de Nayve n’a fost decit un gheșeft murdar, pus la cale de jefuiți și alcătuit (Urmare! ■j ’ULUI“. 17) TEKIUS tăi fr /V n Ajuns la nr. 27. In fauburgul St. Antoniu, Jacques Bremond se dete jos și scotoci prin buzunare. —Cum, burgheze, rămâi ? Da, mi-am schimbat părerea. Iată prețul cursei și bacșișul făgăduit. Și, țimulțumesc. —Se teme de mine, și zise birjarul. Pacat ! Așa l-ași plinbat bucuros in toate nopțile. Casa in fața căreia se găsea Jacques Bremond, era una din acele imense furnicare industriale, de cari e plin sau burgul singur, aproape toate fabricile de mobile din lumea întreagă. Toată fațada, de sus pănă jos, era acoperită numai de firme. In dreapta și in stânga porții de intrare erau două prăvălii. Pe una din ele, mulțumită luminei felinarului, se putea citi: Creditul general al Franfiei Sucursala A. Jacques Bremond se opri un moment ascultînd și privind la dreapta și la stingă. Ulița era pustie Atunci el se apropie de partea pe care era firma de mai sus și cete patru lovituri deosebite. O voce ce părea că eși din trotuar întrebă ! —Tu ești, Jacques ? Da, eu sunt, ^‘ascal, deschide ! îndată se auzi zgomotul produs de broasca ce se deschidea, ușa de crăpă și aceiași voce ce mai inainte se adresase lui Jacques Bremond, i-zise din nou: —Intră iute. Jacques Bremond se strecură prin crăpătura ușei, ce imediat se și închise. Ce taină ascundea oare acest demers al soțului Idei intr’una din sucursalele marii societăți financiare, dirijate de contele de Roddes ? Vom vedea mai tirziu. VI. Introducătorul lui Jacques Bremond ii luă de mână, și trecând prin o odaie întunecoasă, deschise o ușă, și amândoi se găsiră intr’o mică sufragerie. Această odaie era luminată de o lampă, al cărei abat-jour făcea ca razele să cază asupra unui loc foarte restrâns. Acest abat-jour fu ridicat, și lumina se răspindi in întreaga odaie, dând la iveală o curățenie cochetă, care denota prezența, și grijile minuțioase ale unei femei. In acelaș timp, omul care deschise ușa lui Jacques Bremonde și din penumbră, arătînd una din acele fete loiale și oneste, pe cari sînt gravate cinstea, devotamentul și inteligența. Frunteaui se pleșuvise puțin, iar părul i-era mărunt. El avea aerul unui mic funcționaraș, hainele curate, dar roase. Părea că are vr’o cincizeci de ani. In privirea sa se observa un fel de tristeță, urmele unei mari supărări sau melancolii pricinuite de schimbările soartei, de părerea de rău după trecut și de neliniștea de viitor. El strinse cu foc mâinile vizitatorului său și i zice cu o voce prietenească: —Buna soare Jacques. Mi pare bine că te văd. —Și eu tot așa ! răspunse tînărul. Dar unde-i Roza, bunul meu Pascal ? adaugă Jacques, după ce aruncă mai intăi o privire in jurul său. — Acolo! zise Pascal, arătind o ușă, ce dădea intr’o odaie învecinată, doarme. --Doarme ? --Fără îndoială! răspunse funcționarul surizănd. Roza e prea ocupată toată zllica, pentru a nu dormi, de indată ce se pune in pat. Oare n’avem s’o deșteptăm ? — N’ai frică. De ar fi știut că ai să vii nici nu s’ar fi culcat. Știi că te iubește ca pe un frate. —Scumpa Roza ! —Așază-te, Jacques, i-zise Pascal, dîndu-i un scaun. —Ei, cum e, Pascal ? întrebă Jacques. -Am reușit! --Ah ! zise Jacques, cu un suspin de ușurare. Da, reluă funcționarul. Ieri am căpătat de la d. Martin, inspectorul societății, care vine pe aici in fiecare zi, pentru a controla contabilitatea, un concediu de douăsprezece ore. El m’a înlocuit cu unul dintre funcționarii biuroului central, și la opt ore de seară am plecat la Saint-Nazaire. In momentul cind sosit la destinație, parchetul intra in radă. Îndată m’am dus pe el și am căpătat... —Scrisoarea ? —Da! — Da mi-o iute, amicul meu Pascal scoase din portofoliul său un plic , sigilat, și-l predeze lui Jacques Bremond. In sfirșit, zise iei. —După aceia, reluă Pascal , la unsprezece ore m’am suit un tren, și la nouă ore, astăzi, am ajuns in Paris. —Așa că, scumpul meu Pascal, in 25 ceasuri tu ai străbătut 240 leghe! —Oh ! zise funcționarul cu multă bunătate, m’am odihnit cinci ceasuri. Mai mult chiar decăt trebuia ! Pentru tine, Jacques, tu știi, sunt gata să fac chiar imposibilul. Cere-mi chiar viața, ea ta ! Iubite Pascal! zise tânărul induioșat. . —Așadar tu iești fericit, Jacques? —At’ăt pe căt m’i-e îngăduit de a fi in acest moment. —Atunci, sunt răsplătit cu dărnicie pentru osteneala mea. —Și ieu, Pascal, ți mulțumesc, mă ințălegi tu ? Iți mulțumesc, dar nu numai cu gura, dar cu inima, cu sufletul, pentru că inteligența ți devotamentul tău mi-au făcut unul din acele servicii, pe cari omul nu trebuie să le uite, și nici nu le poate uita vreodată. —Pascal se inroși ca o copilă. —Tu ai să mă faci orgolios și mândru, zise el. —Tu, zise Jacques surizănd, asta-i imposibil, tu ai toate calitățile și nici un defect. —Jacques I Jacques nu-i pare destul că-ți datoresc ție viața mea și această existență liniștită la care nici nu mă gindeam ! —Taci, zise tânărul punănd mâna pe gura lui Pasca], tu știi cum ne am mi ales. De vei mai spune o vorbă despre asta apoi nu mai vin pe la tine ! —Te știu bine ! replică funcționarul, ștergându-și o lacrimă. —Tu ai dreptate, căci de astăzi inainte eu ți voiu fi recunoscător. La revedere, Pascal, la revedere, amicul meu. (Va urmaji UWWU Fțî? Î?A 1 tăete si netăetesc), !oli găsesc de vânzare cu prețuri moderate strada Moțoc No. 38 Doctorii și tinerii sunt de acord pentru a recunoaște superioritatea Santalului Midi: concurenții geloși de acest succes fară precedent îl confirmă și il sporesc prin bărfelele lor interesate; venirea la putere a Santalului Midi a determinat și precipitat căderea copacului cubebului și opiatelor. Doctor Ștefan Possa Medic primar al Spitalului Pașcanu, strada Albineț No. 3, dă consultații de la 1—5 oare p. m.