Evenimentul, octombrie-decembrie 1895 (Anul 3, nr. 769-842)

1895-10-28 / nr. 790

790 întrunirile ce se vor ține pe despărțiri se va aminti și despre acest moft. Din parte-ne așteptăm nu vedem ce pro­misiuni vor fi făcute alegătorilor și ce re­forme vor fi hotărîte. In imprejurările de față e posibil ca dl. Lascar Gatargiu, a­­cest regulament organic ambulant, să ne asigure că va da țării votul universal, impozitul progresiv* desființarea impozi­telor indirecte și mai știu eu cite baza­conii, cari intr’o vreme* străluceau in pro­gramul radical. In or ce caz, alegătorii sunt prea edi­ficați despre cele ce se poate face dl. Ca­­targ­iu , cei opt ani de inchiziție adminis­trativă vor fi suficienți pentru a convinge pe or­dine că nu mai* este ni­mic de aș­teptat de la partidul, care a căzut atât de anormal. Mâne alegătorii vor fi convocați. Man­­datarii țerii sunt chemați pentru *a ascul­­ta* decre­tul de dizolvare. Pentru mulți va fi o zi tristă și din contra, o zi de mult așteptată pentru alții. *In imprejurările* actuale guvernul a venit la cârmă fără alegeri. Lucrul e cam supărător și jignitor in acelaș timp pentru un partid *puternic, popular* și democrat tot odată, dar circumstanțele *au fost ast­fel incăt liberalii au trebuit să primeas­că succesiunea deschisă. Alegerile viitoare vor face ca lucrurile să se schimbe, ca alegătorii să fie acei cari trimit un par­lament liberal, din șinul căruia să se for­meze cabinetul. Prin această schimbare autoritatea și demnitatea partidului vor fi mărite con­siderabil. Din toate partidele, singur cel liberal stătite ca să se bizue pe țară. In al doi­lea plan, dar jos de tot, vin conservatorii, cari n’au altă speranță de căt tot in cer­curile palatiste. Despre junimiști nu mai vorbim. L’Indépendace Roumaine singu­ră a spus că speranța junimiștilor e pala­tul. Acest lucru e o vădită probă de slă­biciune a partidului, ceea­ ce explică, pină la un punct, impopularitatea sa in țară. In orașul nostru junimiștii par a fi ho­­tăriți să se pue serios pe lucru. E vorba dhiar de aparițiunea unui ziar cotidian, numai pentru perioada electorală. Locul de frunte îl va ține unul din capetele cele mai bine echilibrate și superioare, dl. Misir. Această veste nu poate de­căt bucura și arunca o notă veselă in­ monotonia ora­șului nostru, atît de anemic și sărac in e­­moțiuni. Suntem curioși să știm căt va fi exem­plarul, cinci sari zece bani ? Aici e o chestie de mare importanță pentru viața porțiilor de idei și articole junimiste și de aceea am dori o lămurire. Mă opresc aici, nerăbdător de a vedea ce o să aducă ziua de mine. S­­ir Seriliau De la moartea lui Pasteur și pană azi ■ ziarele n’au mai incetat de a vorbi des­lara—­n a face o plăcere cititorilor noș­­ti reprod­ucind aci idea s’a filozofică asu­­­p­ra „infinitului,“ expusă cu ocazia discur­sului ce ilustrul savant a ținut cu ocazia intrarei sale in academia franceză. INFINITUL Dincolo de astă boltă instelată, ce este ? Alte ceruri înstelate. Fie ! Și mai de­parte­­? Spiritul omenesc împins de o putere neinvinsa, nici­odată nu va inceta de a se intreba: ce este mai departe? Vroește el să se oprească fie in timp, fie in spațiu ? Cum punctul unde se oprește nu-i decit o mărime hotărită, mai mare numai de ci­ toate acelea cari au prece­dat-o, abia incepe ei a o considera, și iar vine neînduplecata întrebare și iarăși uriasitatea sa r­­espunzi : mai sau mărimi lege aceste cu­­existența iuți­se a înlăture, sta mai mult unele tuturor infinitului are acest indoit caracter, de a se impune și a fi neînțeleasă. Ginci această noțiune ne cuprinde inte­lectul nu ne rămâne de­cit a ne închina. Și încă in acest moment de crude nedu­­j­meriri, trebue a cere grație rațiunei . Toate resorturile vieței intelectuale ame­­­­nință să se destindă ;’ne simțim gata a fi­­ cuprinși de sublima nebunie a lui Pascal. In zadar pozitivismul înlătură această no­țiune pozitivă și primordială, ca și toate consecințele ei,­ in viața societăților. Noțiunea infinitului* in lume, ii văd pretutindene inevitabila expresiune. Prin ea supra­naturalul este in fundul tuturor inimilor. Idea de Dumnezeu este o formă a ideiei infinitului. Cu­ timp misterul in­finitului va apăsa asupra gîndirei ome­nești, templuri vor fi inalțate cultului in­finitului. Dumnezeu numească-se Brahma, Alah, Iehova sau Isus. Și pe lespedea a­­cestor templuri veți vedea oameni inge­­nunchiați, prosternați aprofundați in cu­getarea minutului. Metafizica nu face alta de­cit a traduce in lăuntrul nostru no­țiunea a tot­puternică a infinitului. Concepțiunea idealului nu este ea incă facultatea, reflectul infinitului, care in fața frumuseței ne face a ne închipui o frumuseță superioară ? Știința și pasiunea de a înțelege sunt ele altă­ceva de­cit e­­fectul imboldirei de a afla, pe care o pu­ne in sufletul nostru misterul univer­sului ? Unde sunt adevăratele izvoare ale dem­­nităței omenești, ale libertăței și ale de­mocrației moderne, dacă nu* in* noțiunea infinitului, in fața căreia toți oamenii sunt egali ? Noul Ministru Francez Declarațiunea ministerială.—Visita la Eliseu.— Legea contra anarhiștilor. Miniștrii s’au întrunit la dl Bourgois. Ei au continuat a delibera asupra decla­­rațiunei ministeriale care va fi cetită luni la cameră și in urmă au plecat la Elyseu pentru a se prezenta președintelui Repu­­blicei. In culoarile camerei s’a discutat mult chestiunea abrogărei legilor contra anar­hiștilor, care va fi ridicată de dl Juliien. Se asigură ca noul cabinet nu se va opu­ne la cererea de abrogare. In privința tratamentului din Madagas­car putem afirma că, inainte de a lua o resoluție fermă, guvernul așteaptă de a fi in posesiunea documentelor și corespon­dențelor pe care generalul Duchesne le-a espediat și care vor sosi la 20 Noembrie. Alaltă ori miniștrii s’au întrunit un con­siliu la Elyseu, sub președința lui Félix Faure. Em­, dl Bourgeois a făcut visite d-lor : Sisson, președintele camerei,­și JCballennel­­racour, președintele Senatului. MII. EVENIMENTUL Sub fostul prefect Istrati a avut anchetă­­ pentru luare de mită, ca: găini, pui etc. Am atras atenția chiar d-lui prefect Sandu Rășcanu, pentru suma de 20 lei ce a perceput-o pentru stabilirea unui evreu fabricant de draga in comuna Lespezi. In curînd vom arata și modul cum d-sa știe să impace lumea, de ex.: Afacerea a­­rendașului Aron incasind suma de­­ 30 lei. Vom reveni. Din Botoșani. 1895 Din Lespezi Corespondență specială a ziarului “Evenimentul“. Corespondentul nostru din Lespezi ne face cunoscut că in locul subprefectului Miluță Ghițescu, la plasa Siretiul de sus, județul Suceava s’a numit dl. Sutzu. A­­ceastă numire nu poate aduce de­căt mul­țumirile și laudele noastre d-lui prefect Gh. Ghițescu, pentru dreptatea ce a fă­­cut-o intregei plăși, dind afară pe un om incapabil de a administra, și incredințînd această funcțiune unui om energic și drept ca dl. Sutzu. Nu ne indoim că zile multe nu va a­­vea sub dl. Sutzu, nici rămășița de ajutor de subprefect ce a mai remas, care de­­ 3­ ani de când are nenorocirea această plasă să-l aibă, roagă zi și noapte să sosească oara fericită a scapa de dînsul. Iată câte­va din frumoasele fapte ale acestui supleant: Gând e venit din Folticeni ca ajutor de subprefect, a inșelat in calitate de veri­ficator de măsuri pe mai mulți comer­cianți și le-a luat bani și dacă nu plătea familia făcea cunoștință cu pușcăria. ...•Are trei avertismente de rea purtare de la dl. ministru de interne. Asta­zi la oara 11 a. m­. s’a dat resul­tatul căpitanilor, pentru examenul­ de maior cari au reușit pană acum sa iese si la examenul practic. -Vineri, la oara 9 a. m. incepe examenul oral. Iată nu­mele acelor cari au reușit pană acum. Infanterie Căpitanii: Anastasiu loan, Antonescu Dumitru, Báceanu Alex., Băltăceanu Ște­fan, Befinschy Pavel, Bănescu Dionisie, Bunescu Grigore, Burghelea Gheorghe, Codreanu Gheorghe, Christu Dimitru , Cristodulo Gheorghe, Cerchez Gheorghe, Cernătescu­ Nicolae, Dimitrescu Aurel, Dimitrescu Radu, Diana Gheorghe, Dră­­gotescu Teodor, Ghidionescu Eugeniu, Gă­­lușcă Gheorghe, Lambru Dimitru, Măn­­cescu Alexandru,­­ Mărgăritescu Nicolae, Mirinescu Gheorghe, Popovici loan, Pă­­trașcu Ioan, Pol­er Ferdinand, Simionescu Grigore, Simionescu Stavr, Solomon Gri­gore, Severineanu Dimitru, Venieru Con­stantin, Vasilescu Gh. Velcu Petre. Total 34. Cavalerie Căpitanii : Boțea Nicolae, Cerchez A­­lexandru, Dimitrescu Nicolae, Popovici loan, Stoenescu Sterie, Săulescu loan și Toplicescu loan. Total 7. Artilerie Berlescu Anton, Basarabescu loan, Bur­­ghelea Constantin, Cori­van Teodor, Di­­mitriu Nicolae, Frunză Petre, lonescu Nicolae,­­­iculescu Nicolae, Orleanu A­­lexandru, Petrescu Teodor, Papadat Di­­mitri, Rujinschy Dumitru , Ștefănescu Ioan, Volvoreanu Const. și Vartanovici Grigore. Total 15. Geniu Demetriadi Const. Negreanu Constantin, Petrescu Dimitru, Robescu Tiberiu și Vartoianu Artur. Total 6. Intendență Chirovici Nicolae, Dimitriu loan, Geor­­gescu Christea, Poenaru Pandele și Ra­­coviță loan. In total dar avem : Infanterie 34 Cavalerie 7 Artilerie 15 Geniu 6 Intendență 5 Total 37X întrunirea meseriașilor anunțată pentru ziua de joi 26 Octombre sau amânat pen­tru Duminică 29 a. c. oarele 12 p. m. Aceasta fiind a doua intrunire, sperăm că meseriașii se vor grăbi a asista intr’un număr că n * se poate mai mare. In caz contrar statutele se vor vota cu ori­ce număr de membri vor fi presenți. Pe lângă d. T. Criveț, a mai demisionat și d. Christu Negoescu, directorul invă­­țămîntului primar de la ministeriul in­­strucțiunei publice. Demisia s’a a fost primită. D. Lascar a fost insărcinat provizor cu direcția invățâmintului secundar, iar a­­ceea a invățămîntului primar o conduce provizor d. Inspector Meissner. * De asemenea, d. Frédéric Dam­é a fost înlocuit in postul de inspector școlar pri­mar al circumscripției 1 (Craiova) prin d. Lupu Antonescu. Ast­fel, s’a curățit ministrul de treimea I . Crivăț-Cristu Negoescu-Damé. Felicitările noastre d-lui ministru Poni. Operațiunele comerciale ce au urmat in săptămâna aceasta in piața Berlad, au fost contractate cu următoarele prețuri: Grâu........................lei 7,40­8 hector. Orzu..........................„ 3,50-4, Orzoaica.....................„ ,, Ovăs.........................lei hectol. Popușoi.....................„ 450 „ „ eicantini, . . „ 6,50 „ Secară 1. 4,50 Sânt Elena 5,25 „ Consiliul sanitar superior, in ședința de aseară, a constatat necesitatea de a se regulamenta exercițiunile chirurgiei­ den­­tară și competința * dentiștilor de clasa II-a. D. dr. Felix,director general al servi­ciului sanitar, a expus neregulari­tațil­e cari se comit de cătră unii dentiști de clasa II-a. Regulamentarea artei dentis­­tice devine imperios necesară prin îm­prejurarea că, de la 1 ianuarie 1896, nu se mai admit la examene de căt dentiș­tii cari sunt și doctori in medicină. Cu proiectarea acestui regulament s’a insărcinat d. dr. Felix. Asemenea s’a discutat in acea ședință, necesitatea de a se revizui legea sanitară in vigoare și a se propune guvernului modificarea­­ unor articole. Cu acest stu­diu au fost insărcinați d-nii d-ln Felix și Polizu. X D-l loan Petrescu, institutorul clasei a III de la școala primară, Gheorghe A­­sachi, este­ numit pe ziua de 26 a. c. ca director la acea școală in locul d-lui loan Dimitriu demisionat. Anunțăm cu plăcere că simbătă 28 a. c. se va efectua logodna d-lui Dimitrie Th. Dimitriu institutorul școalei de apli­cații de pe lingă școala normală „Vasile Lupu“ cu gentila și mult drăgălașa dr. Efrosina Obli.—Urăm toată fericirea ti­nerilor. X Aseară niște cai slobozi trecind prin mahalaua țigănimea domnească au calcat doi copii, rînindu-i destul de grav. Caii au fost scăpați din grajd de la o moară de cai de pe podu­ ros. X E cunoscut deja valoarea Paltonului si a snapanilor ce le dirijază, pentru c­a să se mai relevăm si noi. X­X­II. De vr-o câte­va septămăni circula in piața iesană o sumă de monezi (■..i ) , plumb de 2 și 5 lei. " * ( e Chiar ori lin țaran se plângea către niste tovarăși ai lui că un evreu de la Iah­i a dat 5 lei de plumb. U ,­a Nu ne indoim că poliția va căuta a pune măna pe falsificator * care de sfr nV se află in localitate. 0 Elevii din clasele 1 si a Il-a de la li­ceul internat din localitate a fost ori îm­brăcați cu noua uniformă, liceu Curând se va uniformiza întregul X n Carne de vacă ... 60 b. kg. Paine calitatea 1 l­ a . 20 „ ., „ III-a . 15 „ .,­ ­ X O DESMINTIRE Gazeta poporului, publică o scrisoare a d-lui Gáton Lecca, din care extragem următoarele : In ziarul Timpul văd mai multe in­formații in ce privește Bacăul, de­și nu am obiceiul de a răspunde la atacuri a­­nonime, cu toate acestea voi ca lumea se judece ce fel de informații se strecoa­ră in acel ziar. Mai întâi, se zicea cum că protopopul din Bacău a fost trimis de prefect la Tărgu Ocna in propagandă electorală. Declar că este minciuna cea mai nerușinată, noi, la Bacău ne-am­ ales tot cea una in oposiție și nu acum avem trebuință de Protopop, sau de ori­ce alt funcționar, spre a ne ajuta. In ce privește pe cetățeanul Chițurlea, de profesie căruțaș, el a votat in colegiul al II-lea de Cameră, in tot­dea­una, pen­tru mine și chiar a lucrat pentru par­tidul liberal. In adevăr acum câte­va zile, d-sa a avut o ceartă cu alții, dar nici nu s’a gândit poliția să’l aresteze, nici regimen­tele de care vorbește Timpul n’au inter­venit. A treia minciună, care întrece pe toate cele­l­ alte, este privitoare la Prefectul de Bacău cum că ar fi coni­ficat ziarul „ Jur­nalul “ pentru motiv că conținea o notiță injurioasă la adresa noastră , declar că până astă­zi nici prefectul de Bacău, nici eu n’am știut de cele scrise in Jur­nalul, din Iași, și, dacă astăzi un prieten nu ’mi ar fi arătat ziarul Timpul, ar fi trecut injuria anonimă fără să știm. Mai mult, propun d-lor de la Timpul să facem o anchetă, oferindu-le toate în­lesnirile , dacă inșă d-lor vor refuza și voi trata de calomniatori. Scandalul din str. Peviuhn Eri niște lucrători bulgari, mîncănd și band in crâșma la surcică din strada sf. Andrei, plecând de acolo in­vitati spre gară, prin strada Perjului se luară la cearta de la niște lere de cal ce se­­ nă­șise pe șesul Bahluiului.­­ Cearta degenera in părăială grozavii și in urma cu toții căzură in glod. Dănd de umezeală, toți s’au trezit și despărtit . In ziua de 24 a.c. au ars 8 girezi de griu netreerat pe moșia Slobozia proprie­tatea d-lui Simion Popovici. Focul care a fost pus de niste rei­fă­cători. y IF'-u­rtu­l de la Buhăești Alaltă seară un pungaș introducîndu-se in vagonul trenului ce pleca din gara Bu­hăești spre Iași a furat din buzunarul dl. N. Zeilicovici din Negrești suma de 1500 lei. * După un interval de jumătate de oră dl. , Milincovici văzindu-se pradat incepu a țipa. Șeful stație opri trenul 5 minunte și făcând cercetare n’a găsit banii, căci pungașul imediat ce a luat banii o luă la fugă din gară. Pungașul era din Galati u Alegerile comunale in București se vor face intre 10 și 15 decembrie. Convoca­rea alegătorilor va apare săptăm­îna vii­toare in „Monitorul Oficial“. X întrunirea publică. Comitetul executiv al partidului național liberal din Bârlad in ședința s’a ținută aseară, a decis a se ține in sala Epitropiei orașului o intru­­nire publică a cetățenilor alegători din toate colegiile electorale. Întrunirea va avea loc la oarele 7 seara. Tot in această ședință s’a decis a se trimite d-lui D. A. Sturdza șeful parti­dului national-liberal o telegramă de fe­licitare de ziua sa­­ onomastică, subscrisă de întregul comitet. K EKi cu acceleratul de 8. 5. a sosit din București dl. ministrul al instrucțiunei publice Petru Poni. D-sa va sta­ câte­va zile in mijlocul nostru. Un pees sensational Jurații din Bourges au dat un verdict negativ și in conformitate cu legea, mar­­quisul de Nayre a fost pus imediat in li­bertate. Din prima zi a arestărei marchisului și pănă astăzi, noi am urmărit cu aten­țiune atât instrucțiunea afacerei, cit și desbaterile publice ce au avut loc, ba, intr un rând, mi-am dat chiar părerea in astă privință. Părerea noastă s’a adeverit pe deplin. * * * Acest proces ne prezintă in primul rînd o icoană vie a conirupției ce domnește in așa zisă elită socială. Căsătoria m­arqui­­sului de Nayve n’a fost de­cit un gheșeft murdar, pus la cale de jefuiți și alcătuit (Urmare! ■j ’ULUI“. 17) TEKIUS tăi fr­ /V n­ Ajuns la nr. 27. In fauburgul St. An­­toniu, Jacques Bremond se dete jos și sco­toci prin buzunare. —Cum, burgheze, rămâi ? Da, mi-am schimbat părerea. Iată prețul cursei și bacșișul făgăduit. Și, ți­­mulțumesc. —Se teme de mine, și­ zise birjarul. Pa­cat ! Așa l-ași plinba­t bucuros in toate nopțile. Casa in fața căreia se găsea Jacques Bremond, era una din acele imense fur­nicare industriale, de cari e plin sau bur­­gul singur, aproape toate fabricile de mo­bile din lumea întreagă. Toată fațada, de sus pănă jos, era aco­perită numai de firme. In dreapta și in stânga porții de intrare erau două pră­vălii. Pe una din ele, mulțumită luminei felinarului, se putea citi: Creditul general al Franfiei Sucursala A. Jacques Bremond se opri un moment ascultînd și privind la dreapta și la stingă. Ulița era pustie Atunci el se apropie de partea pe care era firma de mai sus și cete patru lovi­turi deosebite. O voce ce părea că eși din trotuar în­trebă ! —Tu ești, Jacques ? Da, eu sunt, ^‘ascal, deschide ! îndată se auzi zgomotul produs de broas­ca ce se deschidea, ușa de crăpă și ace­iași voce ce mai inainte se adres­ase lui Jacques Bremond, i-zise din nou: —Intră iute. Jacques Bremond se strecură prin cră­pătura ușei, ce imediat se și închise. Ce taină ascundea oare acest demers al soțului Idei intr’una din sucursalele ma­rii societăți financiare, dirijate de con­tele de Roddes ? Vom vedea mai tirziu. VI. Introducătorul lui Jacques Bremond ii luă de mână, și trecând prin o odaie în­tunecoasă, deschise o ușă, și amândoi se găsiră intr’o mică sufragerie. Această odaie era luminată de o lampă, al cărei abat-jour făcea ca razele să cază asupra unui loc foarte restrâns. Acest a­­bat-jour fu ridicat, și lumina se răspindi in întreaga odaie, dând la iveală o cu­rățenie cochetă, care denota prezența, și grijile minuțioase ale unei femei. In acelaș timp, omul care deschise ușa lui Jacques Bremond­e și din penumbră, arătînd una din acele fete­ loiale și oneste, pe cari sînt gravate cinstea, devotamen­tul și inteligența. Frunteaui se­ pleșuvise puțin, iar părul i-era mărunt. El avea aerul unui mic func­­ționaraș, hainele curate, dar roase. Pă­rea că are vr’o cinci­zeci de ani. In pri­virea sa se observa un fel de tristeță, urmele un­ei mari supărări sau melanco­lii pricinuite de schimbările soartei, de părerea de rău după trecut și de neli­niștea de viitor. El strinse cu foc mâinile vizitatorului său și i­ zice cu o voce prietenească: —Buna soare Jacques. Mi­ pare bine că te văd. —Și eu tot așa ! răspunse tînărul. Dar unde-i Roza, bunul meu Pascal ? adaugă Jacques, după ce aruncă mai intăi o pri­vire in jurul său. — Acolo! zise Pascal, arătind o ușă, ce dădea intr’o odaie învecinată, doarme. --Doarme ? --Fără îndoială! răspunse funcționarul surizănd. Roza e prea ocupată toată zl­­lica, pentru a nu d­ormi, de indată ce se pune in pat. Oare n’avem­ s’o deșteptăm ? — N’ai frică. De ar fi știut că ai să vii nici nu s’ar fi culcat. Știi că te iubește ca pe un frate. —Scumpa Roza ! —Așază-te, Jacques, i-zise Pascal, dîn­­du-i un scaun. —Ei, cum e, Pascal ? întrebă Jacques. -Am reușit! --Ah ! zise Jacques, cu un suspin de ușurare. Da, reluă funcționarul. Ieri am că­pătat de la d. Martin, inspectorul socie­tății, care vine pe aici in fie­care zi, pentru a controla contabilitatea, un con­cediu de două­spre­zece o­re. El m’a în­locuit cu unul dintre funcționarii biuro­­ului central, și la opt ore de seară am plecat la Saint-Nazaire. In momentul cind sosit la destinație, parchetul intra in radă. Îndată m­’am dus pe el și am căpătat... —Scrisoarea ? —Da! — Da mi-o iute, amicul meu Pascal scoase din portofoliul său un plic , sigilat, și-l predeze lui Jacques Bremond. In sfirșit, zise iei. —După aceia, reluă Pascal , la unspre­zece ore m’am suit un tren, și la nouă ore, astă­zi, am ajuns in Paris­. —Așa că, scumpul meu Pascal, in 25 ceasuri tu ai străbătut 240 leghe! —Oh ! zise funcționarul cu multă bu­nătate, m’am odihnit cinci ceasuri. Mai mult chiar de­căt trebuia ! Pentru tine, Jacques, tu știi, sunt gata să fac chiar imposibilul. Cere-mi chiar viața, ea ta ! Iubite Pascal! zise tânărul induioșat. . —Așa­dar tu iești fericit, Jacques? —At’ăt pe căt m’i-e îngăduit de a fi in acest moment. —Atunci, sunt răsplătit cu dărnicie pentru osteneala mea. —Și ieu, Pascal, ți­ mulțumesc, mă in­­țălegi tu ? Iți­ mulțumesc, dar nu numai cu gura, dar cu inima, cu sufletul, pen­tru că inteligența ți devotamentul tău mi-au făcut unul­ din acele servicii, pe cari omul nu trebuie să le uite, și nici nu le poate uita vre­odată. —Pascal se inroși ca o copilă. —Tu ai să mă faci orgolios și mândru, zise el. —Tu, zise Jacques surizănd, asta-i im­posibil, tu ai toate calitățile și nici un defect. —Jacques I Jacques­­ nu-i pare destul că-ți datoresc ție viața mea și această e­­xistență liniștită la care nici nu mă­ gin­­deam ! —Taci, zise tânărul punănd mâna pe gura lui Pasca], tu știi cum ne am m­­i ales. De vei mai spune o vorbă despre asta apoi nu mai vin pe la tine ! —Te știu bine ! replică funcționarul, ștergându-și o lacrimă. —Tu ai dreptate, căci de astă­zi ina­inte eu ți­ voiu fi recunoscător. La reve­dere, Pascal, la revedere, amicul meu. (Va urmaj­i UWWU Fțî? Î?A­ 1 tăete si netăetesc­­), !oli găsesc de vânzare cu prețuri moderate strada Moțoc No. 38 Doctorii și tinerii sunt de acord pentru a recunoaște superioritatea­ Santalului Midi: concurenții geloși de acest suc­ces fară precedent îl confirmă și il spo­resc prin bărfelele lor interesate­; venirea la putere a Santalului Midi­ a determinat și precipitat căderea copacului cubebului și opiatelor. Doctor Ștefan Possa Medic primar al Spitalului Pașcanu, strada Albineț No. 3, dă consultații de la 1—5 oare p. m.

Next