Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-01-14 / nr. 852
Procurorul general.—Aveți vr’o convingere in aceasta crima? credeți că a fost otrăvit de soție ? Maioru.—Piu, n’am nici o convingere de acest lucru. Al doilea incident. D. Bădărău. — Ași dori să ne spun d. Marcu, ce a vorbit la dejun la profectu, a propos de afacerea aceasta, a doua zi după otrăvirea colonelului. Maioru Marcu.—Spuneam atunci, că părerea mea sinceră ar fi ca să nu mai facă caz de faptul acesta (otrăvirea) și să mai calmeze (rîsite). Procuror general.—Prin „calmare“ ați Înțeles ca d. Colonel să nu dea in judecată pe d-na Theodoru ?... Maioru.—Da. Depunerea farmacistului Chiselevschi. Președ.—Ai vr’o știință de o sticlă de cognac care s’a servit Chiselevschi. Era o sticlă nedistupată incă din care cu greu s’a putut scoate dopa. Președintele.—Mai era și vr’o una nedestupatâ ? Martor.—Nu. Președ.—Mai ai vr’o știință ? Martor.—Nu. Depunerea lui Muller Președ. Ce știi in această afacere ? Martor. Eram pe atunci sergent Major in armată. După ce D. Colonel a scapat de otrăvire m’a chemat și mi-a dat o chee ca să dau drumu unui soldat ce era propus pentru reformă. Tot odată mi-a dat ordin ca să eliberez pe toți cei arestați, pentru că—zicea D. Colonel—am scapat de moarte. Depunerea d-rului C. Miclescu Președ. Ce știi despre otrăvire. Doctorul. Nimic. Eu am dat colonelului incă de cănd era in Iași capuri de stricnină, pentru ca să omoare niște pisici, ce spunea că-1 supără.—Nu țin bine minte dacă eu am dat acele hapuri sau altcineva, știu insă că mi a cerut. La noi se preparase vr’o 20 de hapuri, de am omorît niște căni de la Regiment și cele remase se vede că i le am dat sau le a luat singur. Președ. Cât conținea pilula ? Doctoru 20 centigrame. Președ. Curara este un antidot al Strihninei ? Doctoru. După dicționarul lui Dujardin Beaumetz, curara nu e antidotul strihninei. Președ. Dacă nu se administra Curara sucomba Colonelu ? Doctoru. Și dacă se administra și dacă nu, tot nu sucomba. Hippocrații se ceartă Respunsul categoric al căpitanului dr. Miclescu, dă naștere la o discuție aprinsă intre D-rii Rossignon, Moraru și Schapira. Dr. Moraru spune că Curara e clasat ca antidot al stricninei, antipenultimul și aduce probe că Colonelu trăia și fără administrarea curarei. Dr. Schapira e de aceiași părere așa că d. Dr. Rossignon și cu serviciul sanitar superior remăne in minoritate. Acuma care avea dreptate ? După mine toți aveau mare dreptate! De merea Sofiei Antoniu 30 ani, servitoare cu domiciliul in Iași. Președ. Ce știință ai despre otrăvirea Colonelului Theodoru ? Martora. Câ timp am fost in serviciu soților Theodoru au trăit foarte bine și n’au avut nici o ceartă inpreună. Apararea cere să vie martorul Karl Eberwein ca să fie confruntat cu Sofie Antoniu. Karl Eberwein, spune că in adevăr trecând pe stradă—in dreptul farmaciei, a văzut pe Colonel spunând Sofiei, ca să depună după cum i-a spus d-lui: Depunerea lui Ion Teohari D. loan Teohari, tatul acusatei, in vrrstă de 65 ani, intră foarte incet, sprijinit in baston.—In sala se face o tăcere adâncă. Președinte.—Spuneți ce tot știți relativ la otrăvirea Col. Theodoru ? Teohari.—Când s’a comis faptu, am primit o telegramă și am venit la Fălticeni.Am întrebat pe ginere dacă s’a otrăvit soția sau cineva din casă și el mi-a respuns că n’are presupus asupra nimănui. Cînd a venit analiza de la București, a făcut o declarație că s’a otrăvit singur , s’a dus de a dat’o și a venit foarte agitat și plânsese. D. Teohari spune peripețiile prin care a trecut afacerea. In septembre, m’a chemat in salon la dânsul și mi a spus că dacă nu-i dau 50.000 lei, in timp de 18 oare, iș retrage reclamațiunea. L’am lasa t și m’am dus la Târgu-Niamț, spunăndu-i că mă voi mai gîndi. La Niami mă trezesc cu o telegramă prin care spunea că mai cedează. A doua zi aflu că a lărăsit domiciliu și s-a mutat la hotel. Vin la Fălticeni, la 3 octombre și-mi spune că se mpaca dacă voi face o donație de 45.000 fr, ca din partea fiicei mele , fiilor ei. Mi a cerut 1000 lei să plătească procentele și i-am dat imediat 10 hărții de 100 lei.După acea imi cere 2000 lei ca să se ducă la băi in Streinatate, și voind se-i dau numai 1000 mi a spus că nu-i ajunge, deoarece se duce cu femeea și copii, și i-am dat poliță să ia din piață. A umblat in urmă și e i dau numai decăt cele 40.000 lei și nevoind să consimt la această, m’a amenințat că-și va retrage declarația că s’a sinucis singur. Fam respuns că poate să facă ce știe și se-mi dea inapoi polița și mi-a respins’ oi videa. Am mai stat in Fălticeni la 14 și 15 octombre și pe urmă am plecat. Cam așa sunt depunerile care le a făcut D. Teohari inaintea Curței cu juri. Frații Teohari Frații Teohari povesteste istoria cu chapurile , cum ele incă de mult au fost distruse. Martorul Gh. Sterea, cel din urmă ascultat, intrebat de președinte, spune că n’are nici o știință despre faptul otrăvirei. La ceilalți martori neascultați se renunță. Ședința de noapte se ridică la 2 despre ziuă. (Va urma) VEDE-TOT CURIER PARLAMENTAR (Ședința de la 12 Ianuarie 1896) Președinte dl. P. S. Aurelian. Deputați presenți 132. Dl Vasile Lascar, cere d-lui Sturza ca să lămurească camera in privința zgomotului răspîndit despre crisa Ministerială. Dl. Dim. Sturza, prim Ministru, zice că situația d-sale i este grea și răspunderea incă și mai mare; regretă certurile din sinul partidului și chipul cum se ințăleg de unii interesele partidului liberal și că s’a crezut demn ca să incruștseze spadele pe mormintul lui I. C.Brătianu. Dl. Gh. Dobrescu, cere cuvintul in chestie personală. Dl. Sturza arată datoriele membrilor săi și respunderea ce o are d-sa in calitate de prim-Ministru. Vorbind de aceia care cred că-și pot permite orice, ieste întrerupt de dl. Gh. Dobrescu Camera cere ca dl. Dobrescu să fie chemat la ordine. Dl. Sturza nu aprobă interpelarea dlui Gh. Dobrescu, precum n’a aprobat nici pe-a d-lui Epurescu. Vorbind de cele ce se svonesc despre criză, după ca expune după cum trebuie să fie un guvern, se plînge că dl. Fleva a nesocotit drepturile sale de prim Ministru. D-sa termină, spuind că un guvern trebuind să fie imitate de videri și de acțiune nu poate lua mai departe respingerea unei așa situații. D. N. Fleva, ministru de interne, se apără de toate învinuirile ce i-au adus toți, precum și d. prim-ministru. D-sa atribuie toate aceste regretabile lucruri Ocultei, din partidul liberal, pe care d-sa o denunță necontenit publicului de 12 ani. „S’a încercat in contra mea zice d. Fleva, o cabală prin murdara interpelare a d-lui Iepurescu, dar acei cari mă cunosc, cari știu cum am luptat de 30 ani, pot să judec și să caracteriseze această înscenare.“ Cuvintul de „murdar“ adresat interpelărei, atrage o protestare violentă din partea d-lui Iepurescu, la care d. Fleva răspunde calificănd-o de chiar „foarte murdară“. Răspunde la acuzațiunea ce i s’a adus că voește să-și creeze un partid, cel 1levist. Cel mai bun răspuns, zice dl. Fleva, poate să-i dea resultatul alegerilor ultime, unde n’am nici un candidat. Dl. D. Brăteanu. La Focșani Dl. Fleva se miră că se întrerupt tocmai de fiul omului pe care-l venerăm cu toții. Apoi face o teorie frumoasă, spunind că portofoliile ministeriale aparțin președintelui de consiliu, regelui și camerei. D-sa prin urmare se va supune verdictului camerei, dacă trebuie să plece inainte sau după dezvoltarea interpelărei. Dr. D. Sturza, protestă contra afirmărilor d-lui Fleva că d-sa s’ar lua după povețile intriganților. Dl. Bălănescu protestă contra afirmărilor că la Focșani au fost candidați dleviști. Au fost numai candidații liberali, membrii ai partidului liberal, și care recunosc autoritatea șefului liberal. Discuția se închide. D. Vasile Lascar propune o ordine de zi, prin care se declară că Adunarea se mulțumește de explicațiunile primului ministru și trecea la ordinea zilei. D. Gr. Sturza cere ca prin moțiunea ce se propune să se dea o satisfacție și dlui N. Fleva. Necerind nimeni cuvintul asupra propunerei d-lui Sturza, se pune la vot moțiunea d-lui Lascar și se primește. .Ședința se ridică. SENATUL Ședința de la 12 ianuarie 1896 Președinția principelui Dim. Gr. Ghica. Presenți 83 domni senatori. *■ [UNK] * . . Se depune o propunere de inițiativa parlamentară pentru acordarea unui ajutor viager de cite 50 lei pe lună la patru surori ale decedtului Dim. Stoenescu, care a servit in curs de 30 ani ca stenograf la Senat. Propunerea se trimite in secțiuni. * Nefiind nimic la ordinea zilei, d-nii senatori trec in secțiuni. CRONICA ZILEI CRIZA MINISTERIALA Eri am publicat la ultime informații o telegramă din capitală, care ne anunță dimisiunea întregului Cabinet. Faptul este că dl Sturza era hotărit a-și dea dimisia, insă in ultimul moment a mai aminato, pentru a lua o hotărîre numai in urma explicărilor pe care voia să le dea la cameră. Cetitorii cunosc atit din pagina întâia, „Situația“, cit și din desbaterile parlamentare, pe care le publicăm, rezultatul acestor desbateri, in urma cărora s’a hotărit a se ține o ultimă întrunire intimă a majoritatei, cind se va lua o hotărire definitivă. .A se vedea ultimele informații pe pagina a treia. DRAMA DE LA COPOU (Din ediția de eri) lașul a fost teatrul unei drame care a emoționat toată lumea. Tânărul Jean Raret elev la conservator s-a sinucis după ce mai intăi a omorît pe iubita sa d-raGalbază tot elevă la conservator. Mobilul acestei drame e amorul. ♦ * * * La careleli ei au fost văzuți de către gardistul de la bariera Gopou, suindu-se pe jos la deal; conversația lor părea animată, nu trecu mult insă și două detunături de revolver se auzi, gardistul presupunind că soldații de la cazarmă fac vreun exercițiu nu ș’a dat osteneală se mai cerceteze. * In acest timp insă cantonistul de la șosea auzind detunăturile se îndreaptă spre locul de unde a venit vitetul și găsește pe platoul de la Gopou ceva mai la deal de rondul vităi, două cadavre. Aspectul D-ra Galbază zăcea jos cu fața in sus, ea a fost împușcată in tâmpla stingă și moartea ia fost instantanee; prin gaura produsă de glonte eșise foarte mult singe și o parte din cher, din care, parte era împrăștiat pe omăt. Pe ochi și nas ieșea singe iar din gură in partea stingă puține spume. Fața era descompusă. O mină era băgată intr-un manșon de blană neagră, iar ceelaltă era întinsă dea lungul corpului. Pe cap avea o căciuliță de astrachan iar restul îmbrăcămintei se compunea din o jachetă maron, garnisită cu imitație de astrachan de aceiași culoare dar ceva mai deschisă, fusta neagră și in picioarea avea botine cu bumbi și galeși de gumă. La câțiva pași de ea puțin mai la vale zăcea tânărul fiaret cu fața in jos, corpul vncovăet de convulziunele morței și capul várit in omăt, iar mâna stângă vă*rătă sub dânsul era încleștată pe revolver. Cănd i s’a rădicat capul, din omăt ochii ii erau deschiși, iar la timpla stingă avea o rană mare incunjurată de o mare cantitate de singe inchiegat, din gură îi eșia clăbiței de singe negru, iar deasupra capului avea iară o mare cantitate de singe negru și inchiegat. Fața era vânătă pănă aproape de gură. Alăturea de el era o pălărie de pluș maron, iar îmbrăcămintea se compunea din un palton negru, jachetă neagră, cămașa roză, cu o cravată neagră cu dungi albastre, pantalonii de șeviot gri dungi, și in picioare șoșori.* * * Cetitorii vor găsi mai la vale noi și interesante amănunte. X La 28 a. c. va avea loc in Fălticeni un splendid bal dat de societatea funcționarilor in saloanele Palatului Administrativ. Balul e pus sub patronajul mai multor persoane influente din localitate. X Alaltă seară pe la oarele 11, un incendiu s’a declarat in fabrica de petrol, din comuna Militari, de lingă capitală. Focul a fost stins de oamenii fabricei. Acest incendiu este al treilea declarat la fabrică. Parchetul a deschis o anchetă, joc. Ziarul „Asty“ din Atena anunță că s’au făcut niște demersuri prin legațiunea rusascâ din București pentru restabilirea relațiunilor diplomatice dintre Grecia și România. S’au deschis in utimele zile oficii telegrafice poștale la : Drăgănești (jud. Vlașca), Drăgănești (Olt) și Drăgănești (Prahova). Direcțiunea telegrafelor și poștelor roagă publicul ca să se specifice, cind dă o telegramă sau scrisoare pentru unul din aceste oficii, si județul X Pe ziua de 1 Febrarie se vor face numeroase mutări in corpul ofițerilor de toate armele. X D. General Budișteanu a decis înființarea atelierelor de confecție pentru haine ofițerești la fiecare corp de armată. Pentru ca furniturile să fie din cele mai bune și predate ofițerilor cu prețurile cele mai moderate, d-se va interveni către ministerul de Finanțe ca tot materialul ce se va aduce din străinătate pentru aceste ateliere, să fie absolut scutite de orice taxă vamală. Defunctul Anastase Barbu, a lasat suma de 10,000 lei pentru întreținerea școalei din Tabîra și ajutarea copiilor sâraci ce fregventează numita școală, azi suntem informați că familia defunctului Barbu, refuză de a da acele 10,000 lei pentru școală. D. Andrei sub-prefectul din Bivolari este însărcinat cu cercetarea. O Aflăm cu plăcere că d. Constantin Crăciun, administratorul creditului agricol, care se afla zilele trecute cam bolnav in spitalul Sf. Spiridon, mânera eși din spital fiind pe deplin sănătos. Anunțăm cu destulă părere de rău că eri d. Alexandru Bontăș învățătorul șoalei din comuna Prisacani a Încetat din viată. Defunetul lasă in urma sa o tinără soție cu patru copii. Trimitem condoleantele noastre întristatei familie. D. Hălăceanu,a fost confirmat in postul de șef perceptor in localitate. Amicul nostru d.Constantin Chirita revizorul școlar, se află de vr’o două zile bolnav. Dorin d-lui Chirita a grabnicii insănătoare. La una Februar viitor incepe la institutul antirabic din localitate, preparația serului antidifteric pentru campania vaccinărei și revaccinărei din luna Marta In comuna Bivolari și satul Spineni s’a ivit anghina difterică. Școala din tîrgul Bivolari s’a inchis pănă la 20 curent. Zilele acestea va sosi in Iași un representant al serviciului sanitar superior din București, pentru a constata faptele sevirșite de d. dr. veterinar Serghie Gemoianu. Promitem cetitorilor că vom publica in extenso ancheta, fiind destul de importantă.o Sunt numiți la regie d-nii Sterie Teodoru și Teodor Brăescu, șefi de deposite pentru vînzeri; George Tulbure, agent de cultură; Nicolae Bobei, impiegat cl. 1 la depositele de vinzeri. Însărcinat cu conducerea depositului de sare din Cernavoda , Petre A. Petrescu, impiegat de cl. 3-a și Radu D. Rosetti idem. „ Duminică se va ține la Roman o intrunire publică in vederea alegerei colegiului 3 de deputați. In afară de candidatul Vasile Kogălniceanu va mai lua cuvintul si d. Vintilă C. A. Rosetti. In urma incetărei din viață a A. S. R. Principelui Henric de Battenberg, ginerele M. S. Reginei Marei Britanii și Irlandei, Curtea MM. S. Regelui și Reginei a luat doliu pe timp de 8 zile, cu incepere de la 10 Ianuarie. Medicii veterinarele județe au adresat un memoriu ministrului de interne prin care se pling contra legei și regulamentului de poliție veterinară și cer ca la facerea de legi și regulamente cari-i privesc să fie consultată și o comisiune din acest corp, care se poate pronunța in cunoștință de causă asupra ce este posibil și ce imposibil. o CAMERA XX x Consiliul comunei rurale Scorțeni, din județul Bacău, se dizolvă. -SWa- Si se/a Sin fio i n zD-nul a. cHovcviți Iași LOGODIȚI In loc de ori ce altă înștiințare Iașul, care in luna Decembre anul tn cut devenise de o monotonie din cale , fară de mare, cu toate celebritățile strinătăței cari sau succedat pe scena baracei lui Sidoli, și căruia pentru cite oai îi dăduse un aspect înșelător ochilor. a SAPTĂMÂNA LITERARĂ „FOSTUL 3111“ Unui „nemuritor“ i l’mere plin de iluzii ce in mintea ta iți pare C’ai cuprins tot universul de la mic și pă’n la mare, Te privește in oglinda sufletului tău, și vezi Cum că idealu’ti nu ie decât glorii ce visezi. A, iți place ca cu toții să te admire, să te’n cânte, Prin saloane-a tale versuri, domnișoarele să-ți cânte, Și tu, suparat de asta intru’n colț să stai pe gânduri Să-i privești cum iți aruncă complimentele in cârduri... Plictisit de-atâta cinste iți iei poza supărată Vrai să ieși, dar gazda iasă cătră tine se îndreaptă Și cu vorbe, cu maniere de saloane, te conjura Să nu pleci, cu a ta plecare-i întristezi, peste măsură ce să faci, dacă te roagă gazda casei să mai stai, Iești silit. O vorbă numai, cum nici nu-ți închipuiai Te-a răpus. Privirea-i dulce iți străbate pănă’n inimi Și-ai vra s’o strângi in brațe dacă’n casă n’ar fi nimeni. Ai cedat dar stăruinței, după cum se și cuvine Unui cavaler de modă. In saloane, se rușine Ca sa nu respecți cuvintul gazdei* insă, mai ales Când și iea privind in ochi ți gându 1 ți l’a înțăles. Din tăcut ca mai n’ainte, ai ajuns chiar vorbăreț Te’n virtești printre cucoane pe grozavul să le arăți. * Aciți ochi nu se îndreaptă inspre tine cînd vorbești. Mai ales frumoasei gazde, veșnic, ochii ’ntîlnești. O, te farmecă salonul luminat cu a sa splendore... * Și când tu poietul zilei iești poftit in adunare Ca să ’n cânți mai mult pe dame ce voesc ca mîini să-și vadă Dedicații amoroase, in reviste de paradă. Tu, o ințălegi aceasta. Tu poiet de meserie ^are cânți forme rotunde in palate de orgie Iți închipui că prin vorbe și prin fraze sgomotoase Vei ajunge-al zilei idol, ca femeile frumoase !I Bate cineva in ușă. Le gîndești. Vreun prieten ? ii zici, intră!!! curierul iți apare Cu un plic ce ți -l intinde cu respect, și tu, tresai Privind plicul cela galbăn ce de mult il așteptai. 11 deschizi cu nerăbdare: „Domnul meu, sînteți numiți „Inspector etc., și vă rog ca să veniți „Chiar de miini, ca să depuneți legiuitul jurămînt“ — A ! Ministru a tăcut aceasta, iși respectă al său cuvânt“. Iute, ia condeiu’n mână: „Trebue să-i mulțumesc. „O, talentele, in țară, văd că azi se răsplătesc „Ce să-i scriu ? A! o idee: „Am să-i dedic un sonet, „Ca să vadă că in mine se simțire de poiet“... Tinere, plin de iluzii și de-un ideal măreț Cu curaj in tine nu se dacă singur te aCa poiet in toată forma, care lupți și te consumi Pentru-a scoate la iveală adevărul astei lumi... A, te-ai impacat in fine, lumea-i rea, dar sunt și unii Care ințăleg talentul și condamnă pe nebunii Cei de critici, care cară să’njosască pe-un artist... O. M «trio pentru aur, vai, le lucrul cel mai trist. 111 In ședințele savante unde multe se discută, Pe „poleiul zilei“, veșnicii găsiți, dar gura-i mută, Intr’un colț al adunărei stă și’n samnă’ntru’n caiet, Ie tăcut, cum se cuvine ca să fie un poet. Și din cinc in cinci privirea ș’o aruncă’n spre tribună Având aierul de-a zice : „Conferința, nuie bună, „O, lasați-mă de-aice ca să plec, mi-i rău, mă credeți „Intr’o astfeliu de ședință, rău că vremea’n *van v’o perdeți“... Toți in sală îi respectă și gindirea și persoana. Fiecare știe insă că nu-i place de loc ivoana de șoptiri pe lingă dinsul. Unii insă zic incet Lingă iei ca să-i audă: „Iată marele poiet!“ Iei aude vorba asta și se supără, dar tace : „Un poiet se rob răbdărei“, dînsu’și zice ’ atunci in pace. Nici rădică macar ochii ca să vadă cine-a zis își continuă gândirea, se gândește la ce-a scris. As’aude clopoțelul și mulțimea se sculată, Președintele a dat semnul că ședința-i râdicata Și atunci „poietul zilei“, prin mulțime loc isi face Avind poza mulțumită c’a scapat acum in pace. Și pe stradă merge singur, tuturor le dă ocolul. Și iși zice: „de minune, mi-am jucat și astăzi rolul... * Ivoană mare intre-ai țârei cărturari de meserie Căci un loc vacant se află astăzi in Academie. Goți nu cugetă la asta, nopți intregi muncesc cu gindul Ca să scoată la iveală vreo operă, ca’n rindul Celor care'n veșnicie rămine-vor neuitați, Să-și gasasca adăpostire aior nume de’nvatați Astăzi pe „sioietul zilei“ ii videți prea” ocupat Se frămintă zi și noapte cu gindirea ne’ncetat: „Cum ? iși zice iei in sine, de-atăta vreme oare „De cinci zi și noapte, veșnic, muncesc fără incetare „Pentru a scoate cinstea țârei decézute, la iveală „Să nu merit nici lustru, poiala, „Pentru a mi mulți ”, aceasta 3a amar „ou muncești viat jind munca în zadar. ?,Ge concurs ? c le vre-un așa mare „Să ții piept vrin asemenea adunare „Să fie oare rău a