Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)
1896-01-24 / nr. 860
abonamente invute pe un an . . . . Let 24 „ pe 0 luni IS pe 3 luni . . . . n II— ... n 6— pentru străinătate, un an „ 3S— iu număr IO Imul EVENIMNTUL manciuri Inserții și Reclame Pe pagina î lina garatura! . Let 4— Pe pagina II , . . . * SlPe • IU « ... 50P« „ IV * ... 25 tjn număr IO balti ,__________ îsi £ a ZIAR COTIDIAN G. A. SCORTESCU ZRedacția, la Tipografia Evenimentului 8TBADA 8TEFAN CEL MABE No. 38. Xațî Director politic ^.dLmlnletrațla : LA TIPOGRAFIA ,EVENIMENTULUI“ 8TRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Catul l-iu. Hutiului Reforma comunale Din Tg Neamtz î Din Cernăuți ! Alegeri parțiale Mon ® Comunal ® | Consiliul nostru comunal este deja constituit și noua administrație comunală aleasă. Avem prin urmare cu cine sta de la vorbă, cui să ne adresăm și de la cine să cerem ca să pășească deja pe calea Îmbunătățirilor urgente și a marelor reforme care’ așteaptă de atâta amar de timp realizarea’ lor. Atâtea consilii comunale s’au succedat și marele nevoi ale Iașului au remas tot ] in stare de așteptare. S’au cheltuit sumii insemnate in timp de mai mulți ani numai cu facerea studiilor pregătitoare și au remas tot numai in această stare. Nu ne plângem de banii cari s’au cheltuit cu aceste studii cu toate că s’au azvârlit mulți cu prea multă galanterie, — căci mai bine să fim deplin luminați in privința chestiunilor decât se vârâm milioane in întreprinderi a căror rezultat să fie mai in urmă compromis. Dar credem că studii pregătitoare s’au făcut in de ajuns și că a sosit timpul când se înceapă’executarea lor. Partidul naționalliberal are pentru localitate și un program de imbunătățiri și reforme comunale. Ne aducem aminte cu toții cum onoratul nostru primar, d. Gane a dezvoltat intr’o intrunire publică și intr’un mod substanțial principalele imbunătățiri pe care voește să le aducă la indeplinire, dacă cetățenii ’i vor onora cu increderea lor pentru demnitatea de primar. Astăzi d-sa este in fruntea orașului nostru, este părintele comunei. Avem toată increderea in activitatea și energia d-sale, și sperăm că d-sa nu va părăsi comuna, fară a fi adus la indeplinire marele necesități ale orașului. Aceste nevoi mai principale se putem rezuma in următoarele: Apa , iluminatul ; Terminarea abatorului ; Clădirea localurilor de școli primare ; Construirea și complectarea băilor populare ; Complectarea pavărei întregului oraș, iar nu numai a centrului, lăsindu-se marginile intr’o stare absolut primitivă; Deschiderea incă a câtorva piețe, prin regiunele mai indepărtate ale orașului ; Acordarea de concesiuni pentru înființarea tramvaiului electric sau cel puțin a tramcarelor, care se inlesnească transportarea estină a populației sarace ; și alte multe imbunătățiri, a căror necesitate să ivește zilnic. In ceia ce privește administrația propriu zisă a comunei, credem că este absolut necesar a se reorganiza serviciile noastre comunale, pentru a se realiza o economie in cheltueli, iar nu a crea din administrația comunală mai mult o birocrație vastă, care absoarbe o parte prea însemnată din veniturile comunei, in loc de a fi întrebuințate pentru diferitele imbunătățiri pomenite mai sus. Iată un câmp vast de activitate. Printre aceste imbunătățiri sunt unele care nu mai pot suferi nici o întârziere sau amânare. Interesele cele mai vitale ale orașului ar fi puse in joc ; osebit de asta prestigiul partidului liberal ar suferi și el o gravă atingere, dacă s’ar amâna veșnic aceste inbunătățiri. in primul loc este chestiunea Apei. Strasul nostru suferă cumplit de lipsa de apă. Școlile, căzărmile, spitalele și intreg orașul sufere și o mulțime de boli molipsitoare se ivesc din cauza lipsei de apă. Ar fi o neertată și culpabilă greșală de a se mai amâna rezolvirea acestei chestiuni. Dar deja suntem informați că dl. Canea, primarul orașului, se gândește la această chestie și că in curînd o va aduce in dezbaterea’ consiliului comunal, intr’o ședință specială. Așteptăm cu nerăbdare această importantă ședință și avem deplină încredere că consiliul actual va fi unanim de acord, a se înzestra orașul nostru cu apă, cu o oră mai înainte. nelului, că părul sene pepănat cu neglijențe seducătoare a creolelor, prin vinele cărora arde singele de Maur Afară de aceste mici defecte mai are și altele mai mari: e intelgentă și spirituală, atît de spirituală incât uneori orice vorbă e o epigramă, e bună amică și ar fi in stare să fieă suplică și diavolului pentru ca se-și scape vr’o prietenă. Mulți se întreabă de ce s’a ales tocmai filosofia ? întrebarea e prea gratuită, pentru ai respunde dar probabil că observații fine, scoase din viața de tote zilele, au determinate de a se ocupa de problemele vitale, li plac munții recoltea care să scoboară din povimișirile lor de piatra, sănătatea și mirosul de brazi care se exală și umplu văile, liniștea și calmul care stăpânește toată firea incît influența lor se simte până și in adincul sufletului nostru Mănăstirea Neamțului, acolo unde sunt cele mai multe pacate din lume, din causă că diavolul stă in potcapul călugărului, o reține toată vara, micul seu piciorul calcă ușor prundul aleelor, iar in mintea sa se sbat amintiri dulci. Nici odată n’am fost mai drăguță ca anul acesta, de aceia și Evenimentul și a deschis de două ori coloanele pentru dedue Semne particulare. Nu-i prea plac balurile, dar nu Lege de ele. SZIUSZS Matilda Non bis in idem, zice o maximă latină, adică sa ■ nu faci de două ori aceiași siluetă, chiar dacă ași ști că mă slăbesc cu toți Românii, ara să culc ini picioare această maximă și am se mă apuc să faci din nou silueta dudue M... Pentru asta am se am nevoe de a mă scoborî, de a mă așeza pe băncile facultăței de filosofie, și a j mă plasa alăturea de Sínsa pentru ai observa de a- i prospe ochii cari au dat loc la atâtea legende, ochi mari și negri mobili și cari, parcă ascund căldura ■’ anilor ce-i poartă pe rotunzii, sei umeri.—Astftel am putut să văd și se constat de visa că gura sa a fost copiată de jpe vr’un model Italian al cărui autor inamorat a pus sentimentul seu in vârful pe Insurecția din Cuba Generalul Weyler, succesorul lui Martinez Campos a sosit ia Cuba. Ca de obiceiu, noul comandant, in momentul de a părăsi Cadixul, a ținut să pronunțe un discurs prin care, intre altele, a spus cum că este sigur de victorie, insă nu atât de iute după cum ar dori-o, deoarece întreprinderea cu care s’a însărcinat e prea grea pentru a nu-i lua mult timp. ..O perioadă de cel puțin doi ani, urmează generalul, va fi necesară pentru a complecta pacificarea insulei, la poitalpi Una din cele mai democratice reforme s’a realizat in Francia. E vorba de impozitul pe venit, care să va aplica in curând in Francia. Capitalurile mai mici de 2800 nu sunt impuse la nici o taxă, dar in schimb venitul e lovit de o dare proporțională cu valoarea sa. Cu modul acesta vexatorul impozit pe uși și ferestre s’a desființat. Fără indoială reforma va rădica nemulțumiri și chiar, intr’o revistă franceză indestul de cunoscută, «Revue Politique a parlamentaire», această reformă era viu combătută. Nu mă indoesc insă că ea va aduce reale foloase, ce se impunea chiar și a dat posibilitatea de a se scuti de taxă, micile venituri, cari abea ajung la intreținerea familiilor. Această reformă e in legătură cu descreșterea populațiunii franceze, care azi e de 22%. Un modul acesta să speră că părinții nu se vor mai teme de copii mulți și că media nașterilor să va râdica. In tot cazul timpul va vorbi mai bine decât oricine. DIGAMA. fsați CONSILIUL COMUNAL Ședința de luni 22 ianuarie 96. Școlile. Licitația. Localurile de scoli.Propunerea d-lui col. Botez. Principele Ferdinand.Ședința secretă. De astă dată ședința se deschide pe la carele 3 p. m. sub președenția d-lui N. Gane, primar. Membrii presenți: d-nii Tăcu, Ghica, Gol. Botez, N. Ioan, Vereanu, Volanschi, Receanu, Ornescu, Enache, Manoliu și Stihi. Se citește și se aprobă procesul-verbal al ședinței precedente. ȘCOLILE. D. Nicu Cinea expune consilierilor diferitele faze prin care au trecut clădirele școlare și voturile luate de fostul consiliu. Primarul adaugă că licitația școalelor au fost in urmă aprobată de comisia interimară și de ministerul de interne. MODIFICĂRI. O dată insă cu aprobarea, ministrul de interne, in basa avisului dat de consiliul tehnic superior, propune ca la aceste clădiri să se introducă trei modificări și anume : 1) Prelungirea pană la 12 m. a claselor de jos. 2) Prelungirea până la 10.50 m. a claselor din fațadă. 3) Schimbarea latrinelor. Aceste modificări, după decisul presintat de consiliul tehnic, necesitează un spor de cheltueli pentru fiecare școală de 3600 lei. DE UNDE ? Acești bani complectează d. Ganea zisele sale se vor acoperi din economie ce s’a produs din faptul că antreprenorul a lasat 50 la sută sub de vis. * * * I Consiliul, după o serioasă desbatere, I confirmă licitația si aprobă modificările I * cerute. LOCURILE. I Se deschide discuția cu privire la locurile alese pentru aceste clădiri. SE ZICE I D. Col. Botez, ia cel dintăi cuvântul. I Cu privire la alegerea locurilor—se zice —că ele au fost alese după influența personală, fapt ce negreșit vom putea contata. D. Col. Botez e de parere ca școala ce se proectase a se ridica in strada Haralamb, să se clădească in strada Română, pe locul anume cumpărat de comună și plătit cu 18,000 lei. Strada Română fiind una din cele mai frumoase, ea va câștiga mult având și această clădire imposantă. După o discuție, consiliul comunal, in unanimitate admite această schimbare. PRINCIPELE FERDINAND In primul rând—zice d. Col. Botez trebue să ținem seamă ca o școală să se clădească in locul uneia care se află intr’o stare deplorabilă și unde mai ales nu se poate găsi o casă bună de inchiriat. In atari condițiuni se găsește școala „Princepele Ferdinand“ din strada sf. Lazar. In acea stradă nu se găsește nici o casă de inchiriat. In rezumat d. Col. Botez propune ca in locul școalei Adamachi, care are un focal propriu și situat intr’o stradă unde se găsesc case bune de inchiriat, să se clădească școala „Princepele Ferdinand“ din strada sf. Lazăr. O VISITA l. Volanschi susține părerea emisă de d. Col. Botez, mai adăugând că ar fi o rușine pentru comună, dacă vre o dată Princepele Ferdinand ar veni in Iași și ar vroi să visiteze școala ce poartă numele seu, ar remănea îngrozit vezănd-o in starea in care se găsește astăzi. * Sfe 4: Consiliul, după ce mai vorbesc și alți membri, admite in principiu ca in locul școalei Adamachi să se clădească școala Principele Ferdinand, remăind insă chestia suspendată până ce administrația va găsi un loc potrivit. A ȘEPTEA ȘCOALA D. Col. Botez, mai propune că din economiile ce ar rezulta din budgetul fixat pentru școli, să se clădească o a șeptea școală.$* La aceasta d. Ornescu respunde ca intăi nu se știe dacă va rezulta vr’o economie iar budgetul milioanelor se epuiseza, și nu să știe dacă va mai ajunge ca să se realisezee chestia apei, cea mai importantă din toate, și care in primul rind figurează in planul vănzerei bunurilor comunale. Cel mult chestia celorlalte școli, s’ar putea discuta la facerea budgetului, după ce vom lua cunoștința despre averea comunală. ȘEDINȚA SECRETA I După ce consiliul mai discuți, căteau alte chestiuni, se declara ședință secretă, pentru a se lua o hotârire in ceia ce priveste școala ce are a se clădi in strada I I Toma-Gozma. Deciziunea consiliului, cetitorii o vor găsi la ultimele informații. DAN. * . Compromisul Austro-Ungar Președintele consiliului, contele Badeni, și dl. Bilinski, ministru de finanțe, au plecat la Buda Pesta pentru a continua negocierile in privința compromisului Austro-Ungar.______ __________________ ALEGERI PARȚIALE Eri, s’au efectuat in toată țară, alegerile parțiale pentru Senat și Cameră. Iată rezultatele, după telegramele ce am primit. BRAILA Coleg. 1 Senat Alegători inscriși 280.—Votanți 147. D. dr. Ion Bultărescu liberal 146 ales. FOCȘANI o Coleg. II Senat Alegători inscriși 251.Votanți 144 D. Alexandru Plagino 147 ales. 1 vot alb. TECUCI Coleg. I Senat Alegători inscriși 139. Votanți *99. Voturi anulate 3. D. Neculai Ionescu liberal PLOEȘTI Coleg.i Senat Alegători inscriși 470 Votanți 291 Anulate i Alegători cu sentințe judecătorești 2 D. dr. George I. Stoicescu 143 D. dr. Gr. Cantacuzene 147 cons. ales. Modificarea Legii Timbrului Una din cele mai vexatorii legi e și acea a timbrului și înregistrării. In mare parte dînsa e fixată fără nici o normă, căci nu e lovită suma pentru care să judecă cineva, ci actul in sine. Populațiunea saracă in mare parte are a suferi din cauza acestei legi. O modificare a ei ar inmulți numărul proceselor, veniturile fiscului n’ar scădea, dar justiția ar fi mai eftină, n’ar mai fi un privilegiu. Sperăm că această dorință unanimă va fi luată in considerațiune. Bigama Bia Rematti In ședința de ert a dietei din Bucovina, rectorul universitaței a susținut proectul de inființarea unei facultăți de medicină la Cernăuți. Proectul a fost trimis in studiul unei comisiuni. c. Anarhiștii Lumea’s îngrijită De un atentat Ce, în capitală. Mai ieri, s’a’ntimplat. Au sărit in aer Ziduri și tavane, Și-au împlut de spaimă îi veri și cucoane. Panica’a fost mare Toți țipau gramadă : „Valeu, anarchiștii!“ Și fugeau pe stradă. . Gazetele toate De-ast lucru au vorbit, Spunînd, c’anarciștîi La noi au venit. Faptul îmi inspiră Teamă, grijă mare, De-a societăței Rea organizare. Și’n zadar se ’ncearcă Colegul meu „Dan“ S’arate, că, dacă S’a spart un tavan. Această nu’nseamnă C’avem anarhist!, Ei, amice dragă, Nu fiți optimiști. Că te’nșeli amarnic Eu ’ți-oi da dovadă : Er, *pe la vre-o două, Mă plimbam pe stradă, Cind de-o dată apare, Drept in față mea, Un cine, de coadă Cu o tinichea, in fuga-i grozavă La pămint trînti Un popă și-o damă Chiar lingă „Tuffli“ Ce’nseamnă aceasta. De un atentat ? Din partea acelui Care a legat Tinichea de coada Cinelui, țintind Să răstoarne lumea Oamenii slăbind. Convingerea-mi este C’anarhiști avem : Tremurați eu toți Căci și iu mă tem ! FLISKI Italienii ln Africa O depeșă din Massanale dă niște amănunte mișcătoare asupra eroicei apărări de la Makaile.Cînd garnizoana a predat fortul, apa era cu desevirșire epuizată și atmosfera era infectată de miasmele cadavrelor inamice care zăceau in jurul portului. Inamicii au mutilat cițiva răniți. De la Consiliul de miniștri Consiliul de miniștri, in ultima sa ședință, a aprobat aprovizionarea de ruterie ,necesare armatei, la societatea Munca, și a autorizat pe Epitropia Sf. Spiridon a primi două legate ale defunctului N. Racoviță, unul de 10,000 lei, pentru ospiciul de infirmi de la Galata, și altul de 80,000 lei, pentru a se face pe moșia Teleajna, din județul Vaslui, un asii pentru bătrâni și văduve. S’a aprobat de asemenea, intre altele, regulamentul pentru exercițiul chirurgiei dantistice și un credit pentru terminarea construcției liniei duble intre Chitila și Buftea. SPIC. Kiorit alropiniiei Inmormîntarea Mitropolitului din Athena a fost imposantă. Familia regală a asistat la serviciul funebru de la catedrală. Prințul moștenitor a însoțit cortegiul până la cimitir. Garnizoana a făcut onorurile. Magistratura Mulțumită Universităților noastre am ajuns ca mai toată magistratura țerii, amovibilă și inamovibilă, să fie titrată. E un progres enorm făcut acestei direcțiuni, progres îmbucurător și care explică până la un punct și prestigiul de care a inceput să se bucure magistratura. Dar mai este incă mult de lucrat in ramura justiției. Inamovibilitatea să impune a fi intimă și la membrii tribunalului, precum și la judecătorii de instrucțiune. Deja cunoaștem intențiunile actualului ministru de justiție și nu-l putem de cit felicita pentru solicitudinea ce o arată față de magistratură. Nu insă asupra acestor puncte voim noi să stăruim. Pănă in present legile organice determină condițiunile de înaintări, dar acestea sunt lasate cu totul la discrețiunea puterei executive. In toate ramurile s’au determinat modurile de inaintare, luindu-se ca normă fie vechimea, fie alte condițiuni. Puțin importă norma, destul numai că s’a fixat o normă pentru inaintări. În magistratură acest luru nu s’a făcut incă, cu toate că tocmai aici e absolut indispensabil, pentru a menține prestigiul justiției. Pe această cale am remas cam in urmă și tot recomandările, stăruințele, in primul rînd, sunt mijlocul de a dobindi o funcțiune in magistratură. Alarmat de această situațiune dl. Stătescu a luat hotărirea lăudabilă de a face numirile in ordinea in care se cer de postulanți. Ministrul, neavind posibilitatea de a controla candidații, și toți avînd diplome, acest mijloc să impune. E absolut necesar prin urmare de a se fixa un mod „legal“ de numire in magistratură și nu ne indoim că â. Stătescu, printr’proect de lege va prezenta oamenilor această reformă urgentă. Bigama. Conversiunea Prințului Boris Prințul a sosit in Sofia și a primit in audiență pe ministrul de resbel Petrov, cu care s-a conferit citeva oare. In timpul serei miniștrii: Stoilow, Natchowits și Petrov au fost la palat. In timpul dimineței Prințul a primit pe președintele Sinodului Mitropolitan, Monseniorul Gregoriu. ¥ ❖*■ Dl. Stoilov a declarat la clubul partidului național că crisa s’a terminat. Prințul consimte la conversiunea prințului Boris, și astăzi va apărea o proclamație in această privință. Un abuz Legea organizărei judecătorești, printr’o dispozițiune formală, obligă pe judecătorii, cari au fost in instanță, ca ei singuri să motiveze sentințele, aceasta pentru a se ține sus prestigiul de care trebue să se bucure justiția și increderea ce e nevoe s'o inspire justițiabililor. Astăzi, cum se practica lucrurile, grefierii, dar mai ales ajutorii acestora, sunt care fac lucrul acesta. In afară de considerațiunile de mai sus, cu modul acesta să deturnează atribuțiunile ajutorilor de grefier, explicit cuprinse in legea de organizare a grefelor. Pentru a se pune capăt acestei practice dăunătoare justiției in genere, credem că n’ar strica niște’măsuri energice ce trebuesc luate ci de urgent. Bigama Mia in Man Negocierile pentru inapoiarea Zeitunului continuă. Există divergențe intre cele două partide, dar se speră, după raporturile consulilor, ca negocierile să se termine curind.