Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914)

1896-01-24 / nr. 860

abonamente i­nvute pe un an . . . . Let 24­ „ pe 0 luni IS pe 3 luni . . . . n II— ... n 6— pentru străinătate, un an „ 3S— i­u număr IO Imul EVENIM­NTUL m­anciuri Inserții și Reclame Pe pagina î lin­­a garatura! . Let 4— Pe pagina II , . . . * Sl­Pe • IU « ...­­ 50­P« „ IV * ... 25 tjn număr IO balti ,__________ îs­i £ a ZIAR COTIDIAN G. A. SCORTESCU ZRed­a­cția, la Tipografia Evenimentului 8TBADA 8TEFAN CEL MABE No. 38. Xațî Director politic ^.dLmlnletrațla : LA TIPOGRAFIA ,EVENIMENTULUI“ 8TRADA ȘTEFAN CEL MARE No. 38 La Catul l-iu. Hutiului Reforma comunale Din Tg Neamtz î Din Cernăuți ! Alegeri parțiale Mon ® Comunal ® | Consiliul nostru comunal este deja con­­­­stituit și noua administrație comunală a­­­­leasă. Avem prin urmare cu cine sta de la vorbă, cui să ne adresăm și de la cine să­­ cerem ca să pășească deja pe calea Îmbu­nătățirilor urgente și a marelor reforme care’ așteaptă de atâta amar de timp rea­lizarea’ lor. Atâtea consilii comunale s’au succedat și marele nevoi a­le Iașului au remas tot ] in stare de așteptare. S’au cheltuit sumii­­ insemnate in timp de mai mulți ani nu­mai cu facerea studiilor pregătitoare și au remas tot numai in această stare. Nu ne plângem de banii cari s’au cheltuit cu aceste studii cu toate că s’au azvârlit mulți cu prea multă galanterie, — căci mai bine să fim deplin luminați in pri­vința chestiunilor de­cât se vârâm mi­lioane in întreprinderi a căror rezultat să fie mai in urmă compromis. Dar credem că studii pregătitoare s’au făcut in de a­­juns și că a sosit timpul când se în­ceapă’executarea lor. Partidul național­­liberal are pentru localitate și un pro­gram de imbunătățiri și reforme comu­nale. Ne aducem aminte cu toții cum o­­noratul nostru primar, d. Gane a dezvol­tat intr’o intrunire publică și intr’un mod substanțial principalele imbunătățiri pe care voește să le aducă la indeplinire, dacă cetățenii ’i vor onora cu increderea lor pentru demnitatea de primar. Astă­zi d-sa este in fruntea orașului nostru, este părintele comunei. Avem toată increderea in activitatea și energia d-sale, și sperăm că d-sa nu va părăsi comuna, fară a fi adus la indeplinire marele necesități a­le orașului. Aceste nevoi mai principale se putem rezuma in următoarele: Apa , iluminatul ; Terminarea abatorului ; Clădirea localurilor de școli primare ; Construirea și com­plectarea băilor po­pulare ; Com­plectarea pavărei întregului oraș, iar nu numai a centrului, lăsindu-se mar­ginile intr’o stare absolut primitivă; Deschiderea incă a câtor­va piețe, prin regiunele mai indepărtate a­le orașului ; Acordarea de concesiuni pentru înfiin­țarea tramvaiului electric sau cel puțin a tramcarelor, care se inlesnească trans­portarea estină a populației sarace ; și alte multe imbunătățiri, a căror ne­cesitate să ivește zilnic. In ceia ce privește administrația pro­priu zisă a comunei, credem că este ab­solut necesar a se reorganiza serviciile noastre comunale, pentru a se realiza o economie in cheltueli, iar nu a crea din administrația comunală mai mult o b­i­­rocrație vastă, care absoarbe o parte prea însemnată din veniturile comunei, in loc de a fi întrebuințate pentru diferitele im­­­­bunătățiri pomenite m­ai sus. Iată un câmp vast de activitate. Printre­­ aceste imbunătățiri sunt unele care nu mai pot suferi nici o întârziere sau a­­mânare. Interesele cele mai vitale a­le o­­rașului ar fi puse in joc ; osebit de asta prestigiul partidului liberal ar suferi și el o gravă atingere, dacă s’ar amâna veș­nic aceste inbunătățiri. in primul loc este chestiunea Apei. St­rasul nostru suferă cumplit de lipsa de apă. Școlile, căzărmile, spitalele și intreg orașul sufere și o mulțime de boli mo­lipsitoare se ivesc din cauza lipsei de a­­pă. Ar fi o neertată și culpabilă greșală de a se mai amâna rezolvirea acestei chestiuni. Dar deja suntem informați că dl. Canea, primarul orașului, se gândește la această chestie și că in curînd o va a­­duce in dezbaterea’ consiliului comunal, intr’o ședință specială. Așteptăm cu nerăbdare această impor­tantă ședință și avem deplină încredere că consiliul actual va fi unanim de a­­cord, a se înzestra orașul nostru cu apă, cu o oră mai înainte. nelului, că părul sen­e pep­ănat cu neglijențe se­ducătoare a creolelor, prin vinele cărora arde sin­­gele de Maur Afară de aceste mici defecte mai are și altele mai mari: e inte­lgentă și spirituală, atît de spirituală in­cât uneori ori­ce vorbă e o epigramă, e bună a­­mică și ar fi in stare să fieă suplică și diavolului pentru ca se-și scape vr’o prietenă. Mulți se întreabă de ce s’a ales tocmai filosofia ? întrebarea e prea gratuită, pentru ai respunde dar probabil că observații fine, scoase din viața de tote zilele, au determinate de a se ocupa de problemele vitale, li plac munții recoltea care să scoboară din povimiș­irile lor de piatra, sănătatea și mirosul de brazi care se exală și umplu văile, liniștea și cal­mul care stăpânește toată firea in­cît influența lor se simte până și in adincul sufletului nostru Mănăstirea Neamțului, acolo unde sunt cele mai multe pacate din lume, din causă că diavolul stă in potcapul călugărului, o reține toată vara, micul seu piciorul calcă ușor prundul aleelor, iar in mintea sa se sbat amintiri dulci. Nici odată n’am fost mai drăguță ca anul acesta, de aceia și Evenimentul și a deschis de două ori coloanele pentru dedue Semne particulare. Nu-i prea plac balurile, dar nu Lege de ele. SZIUSZS Matilda Non bis in idem, zice o maximă latină, adică sa ■ nu faci de două ori aceiași siluetă, c­hiar dacă ași­­ ști că mă slăbesc cu toți Românii, ara să culc in­i picioare această maximă și am se mă apuc să fac­i din nou silueta dudue M... Pentru asta am se am nevoe de a mă scoborî, de­­ a mă așeza pe băncile facultăței de filosofie, și a j mă plasa alăturea de Sínsa pentru ai observa de a- i pro­spe ochii cari au dat loc la atâtea legende, ochi mari și negri mobili și cari, parcă ascund căldura ■’ anilor ce-i poartă pe rotunzii, sei umeri.—Ast­­f­tel am putut să văd și se constat de visa că gura­­ sa a fost copiată de jpe vr’un model Italian al cărui­­ autor inamorat a pus sentimentul seu in vârful pe­­­ Insurecția din Cuba Generalul Weyler, succesorul lui Mar­tinez Campos a sosit ia Cuba. Ca de obiceiu, noul comandant, in mo­mentul de a părăsi Cadixul, a ținut să pronunțe un discurs prin care, intre al­tele, a spus cum că este sigur de victo­rie, insă nu atât de iute după cum ar dori-o, de­oare­ce întreprinderea cu care s’a însărcinat e prea grea pentru a nu-i lua mult timp. ..O perioadă de cel puțin doi ani, urmează generalul, va fi nece­sară pentru a complecta pacificarea in­­sulei, la poi­tal­pi Una din cele mai democratice reforme s’a realizat in Francia. E vorba de impo­zitul pe venit, care să va aplica in cu­rând in Francia. Capitalurile mai mici de 2800 nu sunt impuse la nici o taxă, dar in schimb ve­nitul e lovit de o dare proporțională cu valoarea sa. Cu modul acesta vexatorul impozit pe uși și ferestre s’a desființat. Fără indoială reforma va rădica nemul­țumiri și chiar, intr’o revistă franceză in­­destul de cunoscută, «Revue Politique a parlamentaire», această reformă era viu combătută. Nu mă indoesc insă că ea va aduce re­ale foloase, ce se impunea chiar și a dat posibilitatea de a se scuti de taxă, micile venituri, cari abea ajung la intreținerea familiilor. Această reformă e in legătură cu des­creșterea populațiunii franceze, care azi e de 22%. Un modul acesta să speră că părinții nu se vor mai teme de copii mulți și că media nașterilor să va râdica. In tot cazul timpul va vorbi mai bine de­cât ori­cine. DIGAMA. fsați CONSILIUL COMUNAL Ședința de luni 22 ianuarie 96. Școlile. Licitația. Localurile de scoli.­­Propunerea d-lui col. Botez. Principele Ferdinand.­­­Ședința secretă. De astă dată ședința se deschide pe la carele 3 p. m. sub președenția d-lui N. Gane, primar. Membrii presenți: d-nii Tăcu, Ghica, Gol. Botez, N. Ioan,­ Verea­­nu, Volans­chi, Receanu, Ornescu, Enache, Manoliu și Stihi. Se citește și se aprobă procesul-verbal al ședinței precedente. ȘCOLILE.­­ D. Nicu C­inea expune consilierilor di­feritele faze prin car­e au trecut clădirele școlare și voturile luate de fostul consi­liu. Primarul adaugă că licitația școale­­lor au fost in urmă aprobată de comisia interimară și de ministerul de interne. MODIFICĂRI. O dată insă cu aprobarea, ministrul de interne, in basa avisului dat de consiliul tehnic superior, propune ca la aceste clă­diri să se introducă trei modificări și a­­nume : 1) Prelungirea pană la 12 m. a clase­lor de jos. 2) Prelungirea până la 10.50 m. a cla­selor din fațadă. 3) Schimbarea­ latrinelor. Aceste modificări, după decisul presin­­tat de consiliul tehnic, necesitează un spor de cheltueli pentru fie­care școală de 3600 lei. DE UNDE ? Acești bani­­ complectează d. Ganea zi­sele sale­­ se vor acoperi din economie ce s’a produs din faptul că antreprenorul a lasat 50 la sută sub de vis. * * * I Consiliul, după o serioasă desbatere, I confirmă licitația si aprobă modificările I * cerute. LOCURILE. I Se deschide discuția cu privire la lo­­­­curile alese pentru aceste clădiri. SE ZICE I D. Col. Botez, ia cel dintăi cuvântul. I Cu privire la alegerea locurilor—se zice­­ —că ele au fost alese după influența per­­­­sonală, fapt ce negreșit vom putea con­­­­­tata. D. Col. Botez e de parere ca școala­­ ce se proectase a se ridica in strada Ha­­ralamb, să se clădească in strada Română, pe locul anume cumpărat de comună și plătit cu 18,000 lei. Strada Română fiind una din cele mai frumoase, ea va câștiga mult având și această clădire imposantă. După o discuție, consiliul comunal, in unanimitate admite această schimbare. PRINCIPELE FERDINAND In primul rând—zice d. Col. Botez tre­­bue să ținem seamă ca o școală să se clă­dească in locul uneia care se află intr’o stare deplorabilă și unde mai ales nu se poate găsi o casă bună de inchiriat. In a­­tari condițiuni se găsește școala „Prince­­pele Ferdinand“ din strada sf. Lazar. In acea stradă nu se găsește nici o casă de inchiriat. In rezumat d. Col. Botez pro­pune ca in locul școalei Adamachi, care are un focal propriu și situat intr’o stradă unde se găsesc case bune de inchiriat, să se clădească școala „Princepele Ferdi­nand“ din strada sf. Lazăr. O VISITA l­. Volanschi susține părerea emisă de d. Col. Botez, mai adăugând că ar fi o rușine pentru comună, dacă vre o dată Princepele Ferdinand ar veni in Iași și ar vroi să visiteze școala ce poartă nu­mele seu, ar remănea îngrozit vezănd-o in starea in care se găsește astăzi. * Sfe 4: Consiliul, după ce mai vorbesc și alți membri, admite in principiu ca in locul școalei Adamachi să se clădească școala Principele Ferdinand, remăind insă ches­tia suspendată până ce administrația va găsi un loc potrivit. A ȘEPTEA ȘCOALA D. Col. Botez, mai propune că din eco­nomiile ce ar rezulta din budgetul fixat pentru școli, să se clădească o a șeptea școală.$* La aceasta d. Ornescu respunde ca in­­tăi nu se știe dacă va rezulta vr’o eco­nomie iar budgetul milioanelor se epuiseza, și nu să știe dacă va mai ajunge ca să se realisezee chestia apei, cea mai impor­tantă din toate, și care in primul rind fi­gurează in planul vănzerei bunurilor co­munale. Cel mult chestia celorlalte școli, s’ar putea discuta la facerea budgetului, după ce vom lua cunoștința despre ave­rea comunală. ȘEDINȚA SECRETA I După ce­ consiliul mai discuți, căte­­a­u alte chestiuni, se declara ședință secretă,­­ pentru a se lua o hotârire in ceia ce pri­­­­veste școala ce are a se clădi in strada I I Toma-Gozma. Deciziunea consiliului, cetitorii o vor­­ găsi la ultimele informații. DAN. * . Compromisul Austro-Ungar Președintele consiliului, contele Badeni, și dl. Bilinski, ministru de finanțe, au ple­cat la Buda­ Pesta pentru a continua ne­gocierile in privința compromisului Au­­stro-Ungar.______ __________________ ALEGERI PARȚIALE Eri, s’au efectuat in toată țară, alege­rile parțiale pentru Senat și Cameră. Iată rezultatele, după telegramele ce am primit. BRAILA Coleg. 1 Senat Alegători inscriși 280.—Votanți 147. D. dr. Ion Bultărescu liberal 146 ales. FOCȘANI o Coleg. II Senat Alegători inscriși 251.Votanți 144 D. Alexandru­­ Plagino 147 ales. 1 vot alb. TECUCI Coleg. I Senat Alegători inscriși 139. Votanți *­99. Voturi anulate 3. D. Neculai Ionescu liberal PLOEȘTI Coleg.­i Senat Alegători inscriși 470 Votanți 291 Anulate i Alegători cu sentințe judecătorești 2 D. dr. George I. Stoicescu 143 D. dr. Gr. Cantacuzene 147 cons. ales. Modificarea Legii Timbrului Una din cele mai vexatorii legi e și acea a timbrului și înregistrării. In mare parte dînsa e fixată fără nici o normă, căci nu e lovită suma pentru care să ju­decă cineva, ci actul in sine. Populațiunea saracă in mare parte are a suferi din cauza acestei legi. O modificare a ei ar inmulți numărul proceselor, veniturile fiscului n’ar scădea, dar justiția ar fi mai eftină, n’ar mai fi un privilegiu. Sperăm că această dorință unanimă va fi luată in considerațiune. Bigama Bia Rematti In ședința de ert a dietei din Bucovina, rectorul universitaței a susținut proectul de inființarea unei facultăți de medicină la Cernăuți. Proectul a fos­t trimis in stu­diul unei comisiuni. c. Anarh­iștii Lumea’s îngrijită De un atentat Ce, în capitală. Mai ieri, s’a’ntim­plat. Au sărit in aer Ziduri și tavane, Și-au împlut de spaimă îi veri și cucoane. Panica­’a fost mare Toți țipau gramadă : „Valeu, anarchiștii!“ Și fugeau pe stradă. . Gazetele toate De-ast lucru­ au vorbit, Spunînd, c’anarc­iștîi La noi au venit. Faptul îmi inspiră Teamă, grijă mare, De-a societăței Rea organizare. Și’n zadar se ’ncearcă Colegul meu „Dan“ S’arate, că, dacă S’a spart un tavan. Această nu’nseamnă C’avem anarh­ist!, Ei, amice dragă, Nu fiți optimiști. Că te’nșeli amarnic Eu ’ți-oi da dovadă : Er­, *pe la vre-o două, Mă plimbam pe stradă, Cind de-o dată­ apare, Drept in față mea, Un cine, de coadă Cu o tinichea, in fuga-i grozavă La pămint trînti Un popă și-o damă Chiar lingă „Tuffli“ Ce’nseamnă aceasta. De un atentat ? Din partea acelui Care a legat Tinichea de coada Cinelui, țintind Să răstoarne lumea Oamenii slăb­ind. Convingerea-mi este C’anarh­iști avem : Tremurați eu toți Căci și i­u mă tem ! FLISKI Italienii ln Africa O depeșă din Massanale dă niște amă­nunte mișcătoare asupra eroicei apărări de la Makaile.­Cînd garnizoana a predat fortul, apa era cu desevirșire epuizată și atmosfera era infectată de miasmele ca­davrelor inamice care zăceau in jurul portului. Inamicii au mutilat ciți­va răniți. De la Consiliul de miniștri Consiliul de miniștri, in ultima sa șe­dință, a aprobat aprovizionarea de rute­­rie ,necesare armatei, la societatea Munca, și a autorizat pe Epitropia Sf. Spiridon a primi două legate ale defunctului N. Ra­­coviță, unul de 10,000 lei, pentru ospi­ciul­ de infirmi de la Galata, și altul de 80,000 lei, pentru a se face pe moșia Te­­leajna, din județul Vaslui, un asii pentru bătrâni și văduve. S’a aprobat de asemenea, intre altele, regulamentul pentru exercițiul chirurgiei dantistice și un credit pentru terminarea construcției liniei duble intre Chitila și Buftea. SPIC. Kiorit alropin­iiei Inmormîntarea Mitropolitului din Athe­na a fost imposantă. Familia regală a asistat la serviciul funebru de la catedrală. Prințul moștenitor a însoțit cortegiul până la cimitir. Garnizoana a făcut onorurile. Magistratura Mulțumită Universităților noastre am a­­juns ca mai toată magistratura țerii, a­­movibilă și inamovibilă, să fie titrată. E un progres enorm făcut acestei direcți­uni, progres îmbucurător și care explică până la un punct și prestigiul de care a inceput să se bucure magistratura. Dar mai este incă mult de lucrat in ramura justiției. Inamovibilitatea să im­pune a fi intimă și la membrii tribuna­lului, precum și la judecătorii de instru­cțiune. Deja cunoaștem intențiunile actu­alului ministru de­ justiție și­ nu-l putem de cit felicita pentru solicitudinea ce o arată față de magistratură. Nu insă asupra acestor puncte voim noi să stăruim. Pănă in present legile organice deter­mină condițiunile de înaintări, dar aces­tea sunt lasate cu totul la discrețiunea puterei executive. In toate ramuril­e s’au determinat modurile de inaintare, luin­­du-se ca normă fie vechimea, fie alte con­dițiuni. Puțin importă norma, destul nu­mai că s’a fixat o normă pentru inaintări. În magistratură acest lu­ru nu s’a fă­cut incă, cu toate că tocmai aici e ab­solut indispensabil, pentru a menține pres­tigiul justiției. Pe această cale am remas cam in ur­mă și tot recomandările, stăruințele, in pri­mul rînd, sunt mijlocul de a dobindi o funcțiune in magistratură. Alarmat de această situațiune dl. Stă­­tescu a luat hotărirea lăudabilă de a face numirile in ordinea in care se cer de postulanți. Ministrul, neavind posibilitatea de a controla candidații, și toți avînd di­plome, acest mijloc să impune. E absolut necesar prin urmare de a se fixa un mod „legal“ de numire in magis­tratură și nu ne indoim că â. Stătescu, printr’proect de lege va prezenta oame­­nilor această reformă urgentă. Bigama. Conversiunea Prințului Boris Prințul a sosit in Sofia și a primit in audiență pe ministrul de resbel Petrov, cu care s-a conferit cite­va oare. In timpul serei miniștrii: Stoilow, Nat­­chowits și Petrov au fost la palat. In timpul dimineței Prințul a primit pe președintele Sinodului Mitropolitan, Monseniorul Gregoriu. ¥ ❖*■ Dl. Stoilov a declarat la clubul parti­dului național că crisa s’a terminat. Prințul consimte la conversiunea prin­țului Boris, și astăzi va apărea o procla­mație in această privință. Un abuz Legea organizărei judecătorești, printr’o dispozițiune formală, obligă pe judecătorii, cari au fost in instanță, ca ei singuri să motiveze sentințele, aceasta pentru a se ține sus prestigiul de care trebue să se bucure justiția și increderea ce e nevoe s'o inspire justițiabililor. Astăzi, cum se practica lucrurile, gre­fierii, dar mai ales ajutorii acestora, sunt care fac lucrul acesta. In afară de considerațiunile de mai sus, cu modul acesta să deturnează atribuțiu­­nile ajutorilor de grefier, explicit cuprinse in legea de organizare a grefelor. Pentru a se pune capăt acestei practice dăunătoare justiției in genere, credem că n’ar strica niște’măsuri energice ce tre­­buesc luate ci­ de urgent. Bigama Mia in Man Negocierile pentru inapoiarea Zei­tunu­lui continuă. Există divergențe intre cele două par­tide, dar se speră,­ după raporturile consu­lilor, ca negocierile să se termine curind.

Next