Evenimentul, iulie-septembrie 1896 (Anul 4, nr. 990-1062)
1896-07-31 / nr. 1014
* ANUL IV No. 1014 UN NUMĂR 10 BANI MIERCURI 31 IULIE 1896 ABONAMENTE : înainte pe un an . . . , Let 2« -„ pe 6 luni . . . . „ 12- „ pe 3 luni ... „ 6-pentru străinătate, un an „ 36-Un număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN S3 © dla.cțla. let Tipografla, E-venina © iifa.l-uil 8TBADA STEFAN CEL HABI No. 38- Isuși Director politic G.A.SCORTESCU Aminciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4- Pe pagina II „ p« . Dl , ... - 60 P® * IV „ ... - 25 ------- . y Un număr IO bani T ^. • ■] ^ ---'• J -------nw ■ ____L±1___1 V ^.dLralnlotrațla, : LA TIPOGRAFIA .EVEiNflHlífíraLOr STRADA STEFAN GBL VAire La Catul l-iu. SiîntMtiu murum Orientalwa mmm/mmm Aiurați) Ho 7iligiatara Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, primește cu începere da la 1 Iunie curent abonamente de viligiatură cu urmatórele prețuri: Pentru o lună...........lei 3. 15 zile............1.80 Orice cereri de asemenea abonamente trebuiesca fie întovărășite de costul lor In timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor faccunoscute printr-o carte poștală. Sumurui He fusul Angliei Chestia Apei Deschiderea corpurilor legiuitoare Hoțiile de la Sf. Spiridon REFUZUL ANGLIEI La Creta.—Refuzul Angliei.—Focul general.—Amenințarea Greciei. Situația in Creta devine din ce in ce mai amenințătoare. — La hotărirea aproape unanimă a puterilor europene de a întreprinde blocada Cretei și de a pune capăt acestor insurecțiuni dăunătoare, se știe, că Anglia opuse o resistența semnificativă, dar totuși se spera la o înțelegere. Astăzi refuzul categoric al Angliei de a lua parte la blocadă, e un fapt îndeplinit. Față cu acest refuz, se dă ca foarte probabil faptul că și celelalte puteri vor xeniaxxța., iar insurecția lăsată la voia intămplărei, va trebui să aibă ca rezultat fatal: focul greu.exa.1. * * . Ziarele austriace critica cu asprime atitudinea Greciei, care contează prea mult in ajutorul Rusiei. Unele ziare chiar a.ix luat ia n ton. am.eanlnțuitor. —In corelațiune cu aceasta este faptul destul de semnificativ, că baronul lălosferă, ambasadorul Austriei la Atena și care venise să petreacă un timp la Ischi, a fost telegrafic invitat a se reîntoarce imediat la postul său. Incidentele se grăbesc. D. CHESTIA APEI Fața ce a luat chestiunea apei in Iași, interesul cel mare ce această chestie are pentru oraș, suferința ce fiecare o îndură din cauza lipsei de apă, care in vara aceasta are un caracter cu mult mai grav decit nu l’a avut încă de mai bine de 40 ani, de cind lașul să alimentează cu apa adusă prin vechile captații, face ca ori de cite ori am reveni asupra acestei chestii să nu fie prea mult, ba insistind mai mult asupra ei, va avea darul de a deschide odată ochii alegătorilor, asupra persoanelor cărora le dă increderea pentru a le administra interesele, ca părinți ai comunei și credem că-i va hotări de a nu mai primi și aclama o listă ticluită de comitetele diriginte electorale, care inaintea intereselor publice văd și au in mai de aproape considerare interesele de partid, precum și interesul personal a celor mai mulți candidați, de a coopera cu părinți vitrigi la interesele obștești. S’ar părea poate la primul moment, straniu, curios, până la un punct oarecare original și in orice caz foarte puțin colegial(!?) și cu totul lipsit de simțul condescendenței și de articolele respective din cazul bunelor maniere și al manierelor elegante, ca un consilier comunal să vină să acuze consiliul și mai cu samă administrația comunală, cu toată partea de respundere ce’si asumă ca făcind parte din acelaș consiliu. Cum insă nu prea am obiceiul de a primi ca infailibile clișeuri și formule făcute, anume pentru a inșela lumea și a da o altă aparență faptelor, de cit cum să petrec ele in realitate, cum am avut și nenorocirea de a ceti „Minciunele convenționale“ de Max Nordau, in care să vede confirmată minciuna ca conducătoare a sumei de sus pană jos; și cu toate că sunt ani de cins am cetit acea carte, totuși impresiele ce am primit au lasat inca pana acum oarecare urme, așa ca am învățat de atunci, a cum pune la o parte codul bunelor maniere și al manierelor elegante și a proceda mai din topor, cum zice românul. De aceea să-mi fie dar iertat de a trece peste considerații de colegialitate, cu riscul chiar de a fi tratat ca dușmănesc onor, administrație comunală din spirit de oposiție, după cum nu s’a reproșat deja in diferite ocazii. Negreșit că cea dintâi culpabilă in chestia apei, sub forma sub care alarmează astâzi Lumea ieșind, ca și in multe alte chestii, este administrația comunală. Ea este aceea, care e chemată să prezinte diferitele chestii in discuția consiliului comunal, ea este in măsură de a cunoaște prin contactul zilnic de biurou ce-i are cu cetățenii, chestiunele cele mai urgente de regulat, in urechile ei vin direct diferitele reclamațiuni. Este adevărat că și consiliul comunal are dreptul de inițiativă și de control asupra administrației comunale, dar dreptul de inițiativa a consiliului comunal este privit cu ochi răi de administrație, ca și inițiativa parlamentară de catră guvern. Administrația comunală să crede călcată pe coada, dacă vre-un consilier vine cu o propunere, care după inalta apreciare a unor administrații, incalcă asupra drepturilor sale, așa, că sau găsește pretextul că sesiunea fiind extraordinară, nu să poate aduce in discuție de cit chestiunile deja puse, sau o amînă la calendele grecești, incit dreptul de inițiativa al consilierului rămine egal cu zero. Este o minciună convențională trecută intr’un articol de lege comunală. Cu dreptul de control e și mai și. Nu apuci bine să faci o intrebare, cu caracterul de a controla oarecare acte ale administrației, puține din multiplele și nenumăratele ce sa petrec, dar care ți-au ajuns la cunoștință, că -ți ridici paie în cap. Un o oarecare domn administrator, găsește că ești foarte puțin colegial, că intreb buni prietini asemeni lucruri nu sa fac. Un altul găsește că dreptul de control și de interpelare al fiecarui consilier trebue respectat, căci lucrurile trebuesc discutate in fața onorabililor noștri concetățeni, dar că nu să aduce o chestie mica înaintea consiliului, pentru a’i răpi un timp prețios, căci sunt alte chestiuni ca acea a apei, a abatorului etc. chestiuni mari, care trebuie să preocupe in primul rind pe acest onorabil consiliu! Un altul merge chiar până a te amenința. Și fapte de asemenea natura s’au petrecutla finul onor. consiliu comunal din Iași cu prisosință. Cred dar că reiesă numai din aceste considerații de fapt, că in primul loc, și fara a voi să degajez intru nimic culpa și răspunderea consiliului comunal, care ’și are o bună parte de răspundere prin voturile ce ie-a dat, că cea intâi culpabilă este administrația comunală. Daca administrația comunală ar fi avut astfel de vederi și alte precedeuri, desigur că consiliul comunal ar fi urmat-o in acea direcțiune, dar aci ca in totul, spiritul de partid este acel care dictează, contra rațiunei și a bunului simț. Administrația îiu poate fi contrariată in cererile și in dorințele sale, ori cit de greșite ar fi, căci a pune cererile și dorințele sale in minoritate, ar fi ar da vot de blam, după exemplu celor de sus, a d-lui Sturza și tuturor miniștrilor, care nu pot suferi cel mai bun amendament, la orice lege, ar prezenta; căci după ingusta și stricta lor apreciare, imitată și de administrația comunală, cu concursul celor ce nu pot vedea de cit prin pizma pătimașă și oarbă a spiritului de partid, ori ce voce contrară nu poate fi plecată de cit din dușmănie către înaltele personagii ce compun administrația, iar orice propunere anunțată de cel pus la index ca neprieten al prea multei administrație, nu poate fi privită, in contra realitatei evidente, in contra bunului simț, in contra logicei, de cit mai pe jos de ideea preconcepută a mult stimatei și a tot capabile administrații, care este chemată a cugeta pentru toți, a monopoliza pentru ea toate vederile și aprecierile juste asupra oricărei cestiuni. Consiliul comunal nu poate fi, după aceste frumoase concepțiuni, decât un biurou de înregistrare, după modelul parlamentului care nu este incâ la actualii guvernanți, decât biuroul de inregistrare al actelor guvernului. Cum să -și permită clar cineva să aducă o notă discordantă in acest concert simfonic, unde totul este ticluit dupi interesul superior al partidului și partizanilor. Asistarăm chiar la faptul ca unul sau altul din consilieri, din cei cu ștampila partidului, să susțină in discuțiunea unei cestiuni o părere, fără să fi știut mai dinainte care e părerea administrației, in credință că nu s’ar putea admite ca administrația să aibă altă părere in acea chestiune, și indată ce administația vine imediat cu soluția sa contrară, stimabilul consilier să forțează din toate puterile a se combate singur, a susține și a vota soluția administrației, contra propriei sale propuneri. Alte ori convingerile acestora să schimbau de astâzi pe mine, după cum să schimbau de azi pe mine și vederile inaltei administrației in una și aceeași chestiune. Alte ori argumentul suprem ce ți se servea era acesta : avem incredere in înaltul guvern, avem incredere in primarul nostru și in onorata noastră administrație comunală, trebue să votăm cu toții propunerea ce ne face. Altul, care nu găsia cu o zi mai inainte destule cuvinte pentru a critica administrația comunală și ajungea cu indignarea până la a declara că -și va da a doua zi dimisia, nu găsia a doua zi destule cuvinte de laudă pentru aceeași administrație, ba chiar pentru aceleași persoane in special, asupra căreia se revoltase mai mult in ajun. Adesea ori unii mai rușinoși, treceau in camera de alături, ca să nu ieie parte la vot. A trebuit să fac această mare paranteză asupra chestiunei apei, ca publicul care nu și-a dat plăcerea, distracția, și enervarea de a vedea cum să discută chestiunele in consiliul comunal, sa ințeleagă incapacitatea și neputința lui de a duce la bun rezultat afacerile importante ale comunei Iași. S’ar fi putut atunci convinge de ceva mai mult,de reaua intenție, ca să nu zic ceva mai grav, cu care una și aceiași chestiune era adusă pentru nu știu a cățea oara in discuție, pentru ca scopul urmărit, să fie complect realizat. Așa și cu chestiunea apei: (VA URMA) A. Volanschi SILUETE Paraschița cu ochii iei negrii și plini de atâta farmec și erestți cerești o întreagă viața plină de iluzii, ce numai in visul sfint al tinereței, il mai visezi vre-o dată. Rareori o vezi ieșind la plimblare singură. Mersu-i ondulat și privirile-i blinde și dătătoare de viață, te fac să te uiți, că trăești o clipă a unui vis a cărei realitate se întrupată aievea, ți cite inimi na robit, și cîți ochi nu privesc inca inspre chipul plin de furmec a copilei dătătoare de iluzia iubitei, isi să nu credeți că nu știe să iubească. Cîte nu-i sunt puse in cale și cită durere nu sbuciumă inima iei plină de attea patimi și doruri, ce-i luminează iinainte și zărește prin prisma viitorului, o viață plină de fericiri necunoscute iacă și neiuțăleasă, dar care cuprind atita iuțăles. O dată restond in albumul iei am dat peste aceste versuri, scrise de dinsa, desigur in niște clipe dureroase : „Ași vrea sa uit întreg trecutul „Atît de trist și ’ntunecos... „O, stavila, dispari din oale ’mi „Tu, traiu atît de dureros... Semne particulare ? ie imposibil de a le spune de oarece rea singură i-o particularize in mijlocul acestui haos ce o incunjură din toate părțile. Idealul visatie acela de a călători prin țări muntoase, unde și ar mări imaginația sa doritoare de atîta poiezie. _____Alma Telegrame (Serviciul ziarelor străine) Viena. — Se scrie din Ischi la „Neue freie Presse,“ că baronul Kossek, ministru austro-ungar in Grecia, care era in vilegiatură in acel oraș, a intrerupt concediul și s’a reîntors la* Atena. Kronstadt: -împărăteasa mamă a plecat la Copenhaga. NOUL MITROPOLIT PRIMAT’ — INFORMAȚIUNI - Reintoarcerea fostului mitropolit Gheorghian, La atel Bristol.—La Gândură^aui.—IJn svon.Noul mitropolit —Speranța guvernului. Am arătat La timp reîntoarcerea bruscă ințială a fostului Mitropolit Gheorghian, care ax intrerupt cura ce o urma la Kissingen. Pentru ca fostul Mitropolit sa se fi hotărât la aceasta, negreșit că tratativele ce urmaseră intre dsa și guvernul, trebuiau să fi ajuns la o oarecare înțelegere, sau cel puțin stăruințele său fost mari.* ... . r * * Abia ajuns in București, inaltul Prelat a fost literalmente sechestrat de poliție la otel Bristol, unde nimeni nu a putut sa-l vadă. Eri dimineață, fostul mitropolit a fost trimis de guvern la Condurășani, cu o misiune specială pe lingă mitropolitul Cheriache. București 30 iulie. La ora 11 a. m. corespondentul nostru din capitală nu telegrafiază că: S’a răspândit imanul că I S. Gheorghian care s’a reinters din străinătate, a consimțit se accepteze candidatura pentru scaunul de âlitropolit Primati . Congresul va fi convocat înaintea deschiderilor camenilor, guvernu sperând astfel a putea curma repede orice agitație. La Iași Intenția guvernului pare a se confirma și printr’o declarațiune a Mitropolitului Moldovei. Se știe in adevăr că toate visitele dese a lui Partenie și Timuș, au avut de scop de a-l îndupleca să primească scaunul primăriei. Sforțările lor au rămas insă zadarnice. ★* * Cu ocazia zilei onomastice de la 27 iulie, Mitropolitul Moldovei a declarat cătră mai mulți preoți că cedează alegerea de primat fostului Mitropolit, Iosif Gheorghian. ** * Ne mulțumim astăzi a înregistra aceste informațiuni, pentru a reveni mâine asupra lor. REP. Hoțiile da la Sf. Spiridon a ajuns o adevărată halima cu hoțiile de la sf. Spiridon, descoperite in sarcina fostului epitrop, A. K. Hoban. Ilin cînuin cînd Voința Națională pudică câteva rînduri, menite a spărga pe conservatori și apoi iarăși totul reintră în uitarea de mai înainte. Așa în numărul de astăzi ai acestui ziar, cetim următoarele 10. Inspector administrativ Luca Ionescu a sosit Sâmbătă, la Silnicul din Moldova, chemat de d-nii judecător de instrucție și procuror pe lingă tribunalul Bacău, ca să-l ajute in cercetările judiciare, ce se fac in acea localitate, in privința hoțiilor săvârșite de fostul efor Al. D. Huiban. Eri. d. procuror Nițescu a ascultat mai mulți martori, din depunerea cărora resulta că fostul administrator al băilor Slolnic, un anume Lopatiyisky, tovarășul și omul de incredere al d-lui Al. D. Haiban, a sustras o mare parte din mobilierul epitropiei S-tului Spiridon de la Zlotelul- Mare. O parte din acest mobilier a servit, in vara trecută, pentru mobilarea vilei fostului epitrop Al. D. Huiban, mobilier ce a fost restituit de aceea indată după înlocuirea sa. Un procuror a mai constatat că s’a sustras o mare parte, și din cel mai bun, din materialul de construcțiune al epitropiei și a fost întrebuințat la clădirea vilei d-lui Huiban. E de notat că acest onorabil stâlp al fostului regim,și-a construit două vile: una sub numele soției sale și a doua sub numele nepotului său, d. I. Hóiban. Ancheta locală s’a suspendat până cind va sosi și d. judecător de instrucție, Nicolau, înaintea căruia vor trebui să compare d-nii Al. D. Haiban și Lopatinski pentru a o confruntați. Cetitorii își aduc perfect de bine aminte, că sunt luni de zile de cind .Evenimentul“ a relevat toate aceste fapte, aducînd numeroase dovezi și că e poate a zecea anchetă care se succedă la Slănic, fără ca vr’o urmare să se fi dat. Și de astă dată Voința Națională minte, pentru că tot vorba aceia scorb la corb nu scoate ochii. EV. ^—C Demisia Cancelarului lipita Ziarul „Neueste Nachrichten“ din Leipzig, credă a ști că prințul de Hohenlohe cancelarul imperiului german, și ar fi dat demisiunea și a plecat la Cassel. O schimbare in personalul ministerului de finanțe din Prusia, este pe punctul de a se face. Este bine de a se reaminti că cancelarul a părăsit Aussee cu femeia sa, pentru a se întoarce la Berlin, și nimic n'a lasat să se prevadă această pretinsă demisiune. ofiiz lupta din Moum E mai totdeauna vina femeei daci un barbat indrăsnește se-și dee pe față înaintea ei, sentimentele de cari îi e cuprinsă inima« ** * Toți bărbații sunt convinși de slăbiciunea femeilor, cu toate aceste, ei sunt sclavii lor. Mim corpurilor legiuitoare Față cu starea anarhică creată fetei de guvernul d lui Sturza, mulți stau in nedumerire și se'ntreabă: dispăruta oare partidul liberal in combinațiunea nefastă Sturza-Poni,așa ca dispariția acestei dualități să aibă ca urmare și aceia a partidului intreg ? Noi credem că astăzi cel puțin, nu se poate susține incă o așa teorie. E de necontestat că partidul liberal are riciderii adinei in popor, și nu se compune prin urmare numai din bugetivori și panamiști. Dovada cea mai bună nu dă cu prisosință faptul că in cele mai multe și mai mari orașe din țară, cetățenii in cea mai mare parte liberali, s'au grăbit a răspunde la apelul stingei liberale și viind in număr mare la intrunirele publice, au caterisit pe Sturza, declarindu-l nedemn de a fi șeful partidului liberal și prin urmare a-i represinta pe ei. E drept insă ci representanții acestor cetățenii, par a nu-și fi dat incă bine seama de situațiunea țerei și de căușele ce a provocat-o, așa că mulți din ei stau incă in espectitiva, așteptind ce nou va aduce ziua de mtine. Dar e de sperat că mișcarea ce s'a produs in țară, indignarea generală ce s'a ridicat inpotriva guvernului, dovezile netăgăduit ce s'au adus și prin care se constată tendința lui reacționară și faptele sale murdare, va fi avut influența dorită asupra representaților țetei și li va fi făcut a înțelege că datoria li se impune de a pune in holla bandei de la guvern, dacă nu vor să fie confundați cu ea și la rândul lor caterisiți de cetățeni pentru totdeauna. Iată pentru ce sperăm că partidul liberal nu și-a dat incă ultimul cuvânt și că la deschiderea corpurilor legiuitoare, toți cei cinstiți din partidul liberal vor