Evenimentul, iulie-septembrie 1896 (Anul 4, nr. 990-1062)

1896-07-31 / nr. 1014

* ANUL IV No. 1014 UN NUMĂR 10 BANI MIERCURI 31 IULIE 1896 ABONAMENTE : înainte pe un an . . . , Let 2« -„ pe 6 luni . . . . „ 12- „ pe 3 luni ... „ 6-pentru străinătate, un an „ 36-U­n număr 10 bani EVENIMENTUL ZIAR COTIDIAN S3 © dla.cțla. let Tipog­rafla, E-venina © iifa.l-uil 8TBADA STEFAN CEL HABI No. 38- Isuși Director politic G.A.SCORTESCU Aminciuri Inserții și Reclame Pe pagina I linia garmond . Lei 4- Pe pagina II „ p« . Dl , ... - 60 P® * IV „ ... - 25 ------- . y Un număr IO bani T ^. • ■] ^ ---'• J -------nw ■ ____L±1___1 V ^.dLralnlotrațla, : LA TIPOGRAFIA .EVEiNflHlífíraLOr STRADA STEFAN GBL VAire La Catul l-iu. SiîntMtiu m­urum­ Orient­alwa mm­m/mmm Aiurați) Ho 7iligiatara Administrația „Evenimentului“ pentru a face o înlesnire cetitorilor săi, pri­mește cu începere da la 1 Iunie curent abonamente de viligiatură cu urmatórele prețuri: Pentru o lună...........lei 3.­­ 15 zile............1.80 Ori­ce cereri de asemenea abonamente trebuiesca fi­e întovărășite de costul lor In timbre sau mandate poștale. Schimbările de adrese se vor fac­­cunoscute printr-o carte poștală. Sumurui He fusul Angliei Chestia Apei Deschiderea corpurilor legiuitoare Hoțiile de la Sf. Spiridon REFUZUL ANGLIEI La Creta.—Refuzul Angliei.—Focul ge­neral.—Amenințarea Greciei. Situația in Creta devine din ce in ce mai amenințătoare. — La hotărirea a­­proape unanimă a puterilor europene de a întreprinde blocada Cretei și de a pune capăt acestor insurecțiuni dăunătoare, se știe, că Anglia opuse o resistența semni­ficativă, dar totuși se spera la o înțelegere. Astă­zi refuzul categoric al Angliei de a lua parte la blocadă, e un fapt îndeplinit. Față cu acest refuz, se dă ca foarte probabil faptul că și celelalte puteri vor xeniaxxța., iar insurecția lăsată la voia intămplărei, va trebui să aibă ca re­zultat fatal: focul greu.exa.1. * * . Ziarele austriace critica cu asprime a­­titudinea Greciei, care contează prea mult in ajutorul Rusiei. Unele ziare ch­iar a.ix luat ia­ n ton. am.e­­anlnțuitor. —In corelațiune cu aceasta este faptul destul de semnificativ, că ba­ronul lălosferă­, ambasadorul Austriei la Atena și care venise să petreacă un timp la Ischi, a fost telegrafic invitat a se reîntoarce ime­diat la postul său. Incidentele se grăbesc. D. CHESTIA APEI Fața ce a luat chestiunea apei in Iași, interesul cel mare ce această chestie are pentru oraș, suferința ce fie­care o în­dură din cauza lipsei de apă, care in vara aceasta are un caracter cu mult mai grav de­cit nu l’a avut încă de mai bine de 40 ani, de cin­d lașul să alimentează cu apa adusă prin vechile captații, face ca ori de cite ori am reveni asu­pra acestei chestii să nu fie prea mult, ba insistind mai mult asupra ei, va avea darul de a deschide odată ochii alegătorilor, asupra persoanelor cărora le dă increderea pen­tru a le administra interesele, ca părinți ai comunei și credem că-i va hotări de a nu mai primi și aclama o listă ticluită de comitetele diriginte electorale, care ina­­intea intereselor publice văd și au in mai de aproape considerare interesele de par­tid, precum și interesul personal a celor mai mulți candidați, de a coopera cu pă­rinți vitrigi la interesele obștești. S’ar părea poate la primul moment, stra­niu, curios, până la un punct oare­care ori­ginal și in ori­ce caz foarte puțin colegial(!?) și cu totul lipsit de simțul condescenden­ței și de articolele respective din cazul bunelor maniere și al manierelor elegante, ca un consilier comunal să vină să acuze consiliul și mai cu samă administrația co­munală, cu toată partea de respundere ce’si asumă ca făcind parte din acelaș con­siliu. Cum insă nu prea am obiceiul de a pri­mi ca infailibile clișeuri și formule făcute, anume pentru a inșela lumea și a da o altă aparență faptelor, de cit cum să pe­trec ele in­­ realitate, cum am avut și ne­norocirea de a ceti „Minciunele conven­ționale“ de Max Nordau, in care să vede confirmată minciuna ca conducătoare a sumei­ de sus pană jos; și cu toate că sunt ani de cins am cetit acea carte, totuși im­­presiele ce am primit au lasat inca pana acum oare­care urme, așa ca am învățat de atunci, a cum pune la o parte codul bunelor maniere și al manierelor elegante și a proceda mai din topor, cum zice ro­mânul. De aceea să-mi fie dar iertat de a trece­­ peste considerații de colegialitate, cu ris­cul chiar de a fi tratat ca dușmănesc onor, administrație comunală din spirit de opo­­siție, după cum nu s’a reproșat deja in diferite ocazii. Negreșit că cea dintâi culpabilă in chestia apei, sub forma sub care alar­mează astâ­zi Lumea ieșind, ca și in multe alte chestii, este administrația comunală. Ea este aceea, care e chemată să prezinte diferitele chestii in discuția consiliului comunal, ea este in măsură de a cunoaște prin contactul zilnic de biurou ce-i are cu cetățenii, chestiunele cele mai urgente de regulat, in urechile ei vin direct di­feritele reclamațiuni. Este adevărat că și consiliul comunal are dreptul de iniția­tivă și de control asupra administrației comunale, dar dreptul de inițiativa a con­siliului comunal este privit cu ochi răi de administrație, ca și inițiativa parla­mentară de catră guvern. Administrația comunală să crede călcată pe coada, dacă vre-un consilier vine cu o propunere, care după inalta apreciare a unor­ admi­nistrații, incalcă asupra drepturilor sale, așa, că sau găsește pretextul că sesiunea fiind extraordinară, nu să poate aduce in discuție de cit chestiunile deja puse, sau o amînă la calendele grecești, in­cit drep­tul de inițiativa al consilierului rămine egal cu zero. Este o minciună convențio­nală trecută intr’un articol de lege co­munală. Cu dreptul de control e și mai și. Nu apuci bine să faci o intrebare, cu caracterul de a controla oare­care acte ale administrației, puține din multiplele și nenumăratele ce sa petrec, dar care ți-au ajuns la cunoștință, că -ți ridici paie în cap. Un o oare­care domn administrator, găsește că ești foarte puțin colegial, că intreb buni prietini asemeni lucruri nu sa fac. Un altul găsește că dreptul de con­trol și de interpelare al fie­carui consilier trebue respectat, căci lucrurile trebuesc discutate in fața onorabililor noștri con­cetățeni, dar că nu să aduce o chestie mica înaintea consiliului, pentru a’i răpi un timp prețios, căci sunt alte chestiuni ca acea a apei, a abatorului etc. chestiuni mari, care trebuie să preocupe in primul rind pe acest onorabil consiliu! Un altul merge chiar până a te amenința. Și fapte de asemenea natura s’au petrecut­la finul onor. consiliu comunal din Iași cu pri­sosință. Cred dar că reiesă numai din aceste considerații de fapt, că in primul loc, și fara a voi să degajez intru nimic culpa și răspunderea consiliului comunal, care ’și are o bună parte de răspundere prin voturile ce ie-a dat, că cea intâi culpa­bilă este administrația comunală. Daca administrația comunală ar fi avut ast­fel de vederi și alte precede­uri, de­si­gur că consiliul comunal ar fi urmat-o in acea direcțiune, dar aci ca in totul, spiritul de partid este acel care dictează, contra rațiunei și a bunului simț. Admi­nistrația îiu poate fi contrariată­­ in cere­rile și in dorințele sale, ori cit de greșite ar fi, căci a pune cererile și dorințele sale in minoritate, ar fi ar da vot de blam, după exemplu celor de sus, a d-lui Sturza și tuturor miniștrilor, care nu pot suferi cel mai bun amendament, la ori­ce lege, ar prezenta; căci după ingusta și stricta lor apreciare, imitată și de administrația comunală, cu concursul celor ce nu pot vedea de cit prin pizma pătimașă și oarbă a spiritului de partid, ori ce voce con­trară nu poate fi plecată de cit din duș­mănie către înaltele personagii ce com­pun administrația, iar ori­ce propunere anunț­ată de cel pus la index ca neprie­ten al prea multei administrație, nu poate fi privită, in contra realitatei­ evidente, in contra bunului simț, in contra logicei, de cit mai pe jos de ideea preconcepută a mult stimatei și a tot capabile adminis­trații, care este chemată a cugeta pentru toți, a monopoliza pentru ea toate vede­rile și aprecierile juste asupra ori­cărei cestiuni. Consiliul comunal nu poate fi, după a­­ceste frumoase concepțiuni, de­cât un biu­rou de înregistrare, după modelul parla­mentului care nu este incâ la actualii gu­vernanți, de­cât biuroul de inregistrare al actelor guvernului. Cum să -și permită clar cine­va să aducă o notă discordantă in acest concert simfonic, unde totul este ticluit dupi interesul superior al parti­dului și partizanilor. Asistarăm chiar la faptul ca unul sau altul din consilieri, din cei cu ștampila partidului, să susțină in discuțiunea unei cestiuni o părere, fără să fi știut mai di­nainte care e părerea administrației, in credință că nu s’ar putea admite ca ad­ministrația să aibă altă părere in acea chestiune, și indată ce administația vine imediat cu soluția sa contrară, stimabilul consilier să forțează din toate puterile a se combate singur, a susține și a vota so­luția administrației, contra propriei sale propuneri. Alte ori convingerile acestora să schimbau de astâ­zi pe mine, după cum să schimbau de azi pe mine și vederile inaltei administrației in una și aceeași chestiune. Alte ori argumentul suprem ce ți se servea era acesta : avem incredere in înal­tul guvern, avem incredere in primarul nostru și in onorata noastră administrație comunală, trebue să votăm cu toții pro­punerea ce ne face. Altul, care nu găsia cu o zi mai inainte destule cuvinte pen­tru a critica administrația comunală și a­­jungea cu indignarea până la a declara că -și va da a doua­ zi dimisia, nu găsia a doua­ zi destule cuvinte de laudă pentru aceea­și administrație, ba chiar pentru a­­celeași persoane in special, asupra căreia se revoltase mai mult in ajun. Adesea ori unii mai rușinoși, treceau in camera de alături, ca să nu ieie parte la vot. A trebuit să fac această mare paranteză asupra chestiunei apei, ca publicul care nu­­ și-a dat plăcerea, distracția, și ener­varea de a vedea cum să discută chestiu­­nele in consiliul comunal, sa ințeleagă in­capacitatea și neputința lui de a duce la bun rezultat afacerile importante ale co­munei Iași. S’ar fi putut atunci convinge de ceva mai mult,­­de reaua intenție, ca să nu zic ceva mai grav, cu care una și aceiași chestiune era adusă pentru nu știu a cățea oara in discuție, pentru ca scopul urmărit, să fie complect realizat. Așa și cu chestiunea apei: (VA URMA) A. Volanschi SILUETE Paraschița cu ochii iei negrii și plini de atâta far­mec și eres­­tți cerești o întreagă viața pli­nă de iluzii, ce numai in visul sfint al tine­­reței, il mai visezi vre-o dată. Rare­ori o vezi ieșind la plim­blare sin­gură. Mersu-i ondulat și privirile-i blinde și dătătoare de viață, te fac să te uiți, că trăești o clipă a unui vis a căre­i realitate se întrupată aievea, ți cite inimi n­a robit, și cîți ochi nu privesc inca inspre chipul plin de furmec a copilei dătătoare de iluzia iubitei, isi să nu credeți că nu știe să iubească. Cîte nu-i sunt puse in cale și cită durere nu sbuciumă inima iei plină de at­tea pa­timi și doruri, ce-i luminează iinainte și zărește prin prisma viitorului, o viață plină de fericiri necunoscute iacă și neiuțăleasă, dar care cuprind atita iuțăles. O dată restond in albumul iei am dat pes­te aceste versuri, scrise de dinsa, desigur in niște clipe dureroase : „Ași vrea sa uit întreg trecutul „Atît de trist și ’ntunecos... „O, stavila, dispari din oale ’mi „Tu, traiu atît de dureros... Semne particulare ? ie imposibil de a le spune de oare­ce rea singură i-o particula­­rize in mijlocul acestui haos ce o incunjură din toate părțile. Idealul visat­ie acela de a călători prin țări muntoase, unde și ar mări imaginația sa doritoare de atîta poiezie. _____Alma Telegrame (Serviciul ziarelor străine) Viena. — Se­ scrie din Ischi la „Neue freie Presse,“ că baronul Kossek, minis­tru austro-ungar in Grecia, care era in vilegiatură in acel oraș, a intrerupt con­cediul și s’a reîntors la* Atena. Kronstadt: -împărăteasa mamă a plecat la Copenhaga. NOUL MITROPOLIT PRIMAT’ — INFORM­AȚIUNI - Reintoarcerea fostului mitropolit Gheorghian, La atel Bristol.—La Gândură^aui.—IJn­ svon.­­Noul­­ m­itropolit —­Speranța guvernului. Am arătat La timp reîntoarcerea bruscă in­țială a fostului Mitropolit Gheorghian, care ax intrerupt cura ce o urma la Ki­­ssingen. Pentru ca fostul Mitropolit sa se fi hotărât la aceasta, negreșit că tratati­vele ce urmaseră intre d­sa și guvernul, trebuiau să fi ajuns la o oare­care înțele­gere, sau cel puțin stăruințele să­u fost mari.* ... . r * * Abia ajuns in București, inaltul Pre­lat a fost literalmente sechestrat de poliție la otel Bristol, unde nimeni nu a putut sa-l vadă. Eri dimineață, fostul mitropolit a fost trimis de guvern la Condurășani, cu o misiune specială pe lingă mitropolitul Che­ri­ache. București 30 iulie. La ora 11 a. m. corespondentul nostru din capitală nu telegrafiază că: S’a răspândit imanul că I­ S. Gheorg­hian care s’a re­inters din străinătate, a con­simțit se accepteze candi­datura pentru scaunul de âlitropolit Primat­­i . Congresul va fi convoc­­at înaintea deschiderilor ca­me­nilor, guvernu sperând astfel a putea curma repede ori­ce agitație. La Iași Intenția guvernului pare a se confir­ma și printr’o declarațiune a Mitropo­litului Moldovei. Se știe in adevăr că toate visitele dese a lui Partenie și Tim­uș, au avut de scop de a-l îndupleca să primească scaunul pri­­măriei. Sforțările lor au rămas insă za­­darnice. ★* * Cu ocazia zilei onomastice de la 27 iulie, Mitropolitul Moldovei a declarat cătră mai mulți preoți că cedea­ză alegerea de primat fos­tului Mitropolit, Iosif Gheor­ghian. ** * Ne mulțumim astă­zi a înregistra a­­ceste informațiuni, pentru a reveni mâi­ne asupra lor. REP. Hoțiile da la Sf. Spiridon a ajuns o adevărată halima cu hoțiile de la sf. Spiridon, descoperite in sarcina fos­tului epitrop, A. K­. Hoban. Ilin cînu­in cînd Voința Națio­nală pudică câte­va rînduri, menite a spărga pe conser­vatori și apoi iarăși totul re­intră în uitarea de mai îna­inte. Așa în numărul de astă­zi ai acestui ziar, cetim urmă­toarele 1­0. Inspector administrativ Luca Io­­nescu a sosit Sâmbătă, la Silnicul din Moldova, chemat de d-nii judecător de instrucție și procuror pe lingă tribuna­lul Bacău, ca să-l ajute in cercetările ju­diciare, ce se fac in acea localitate, in privința hoțiilor săvârșite de fostul efor Al. D. Huiban. Eri. d. procuror Nițescu a ascultat mai mulți martori, din depunerea cărora re­­sulta că fostul administrator al băilor Slolnic, un anume Lopatiyisky, tovarășul și omul de incredere al d-lui Al. D. Haiban, a sustras o mare parte din mobilierul epitropiei S-tului Spiridon de la Zlotelul- Mare. O parte din acest mobilier a ser­vit, in vara trecută, pentru mobilarea vi­lei fostului epitrop Al. D. Huiban, mobilier ce a fost restituit de ace­ea indată după înlocuirea sa. Un procuror a mai constatat că s’a sus­tras o mare parte, și din cel mai bun, din materialul de construcțiune al epi­tropiei și a fost întrebuințat la clădirea vilei d-lui Huiban. E de notat că acest o­­norabil stâlp al fostului regim,­­și-a cons­truit două vile: una sub numele soției sale și a doua sub numele nepotului său, d. I. Hóiban. Ancheta locală s’a suspendat până cind va sosi și d. judecător de instrucție, Ni­­colau, înaintea căruia vor trebui să com­pare d-nii Al. D. Haiban și Lopatinski pen­tru a o confruntați. Cetitorii își aduc perfect de bine aminte, că sunt luni de zile de cind .Evenimen­tul“ a relevat toate aceste fapte, aducînd numeroase do­vezi și că e poate a zecea anchetă care se succedă la Slănic, fără ca vr’o urmare să se fi dat. Și de astă dată Voința Na­țională minte, pentru că tot vorba aceia s­corb la corb nu scoate ochii. EV. ^—C Demisia Cancelarului lipita Ziarul „Neueste Nachrichten“ din Leip­­zig, credă a ști că prințul de Hohenlohe cancelarul imperiului german, și ar fi dat demisiunea și a plecat la Cassel. O schimbare in personalul ministerului de finanțe din Prusia, este pe punctul de a se face. Este bine de a se reaminti că cancela­rul a părăsit Aussee cu femeia sa, pentru a se întoarce la Berlin, și nimic n'a la­­sat să se prevadă această pretinsă demi­­siune. ofiiz lupta din­­ Moum E mai tot­dea­una vina femeei daci un barbat indrăsnește se-și dee pe față înaintea ei, sentimentele de cari îi e cuprinsă inima« ** * Toți bărbații sunt convinși de slăbiciunea femeilor, cu toate a­­ceste, ei sunt sclavii lor. Mim corpurilor legiuitoare Față cu starea anarh­ică creată fetei de guvernul d lui Sturza, mulți stau in nedumerire și se'ntreabă: dispărut­a oare partidul liberal in combinațiunea nefastă Sturza-Poni,așa ca dispariția acestei dua­lități să aibă ca urmare și aceia a par­tidului intreg ? Noi credem că astă­zi cel puțin, nu se poate susține incă o așa teorie. E de ne­contestat că partidul liberal are riciderii adinei in popor, și nu se compune prin urmare numai din bugetivori și panamiști. Dovada cea mai bună nu dă cu priso­sință faptul că in cele mai multe și mai mari orașe din țară, cetățenii in cea mai mare parte liberali, s'au grăbit a răspunde la apelul stingei liberale și viind in nu­măr mare la intrunirele publice, au ca­terisit pe Sturza, declarindu-l nedemn de a fi șeful partidului liberal și prin ur­mare a-i represinta pe ei. E drept insă ci representanții acestor cetățenii, par a nu-și fi dat incă bine seama de situațiunea țerei și de căușele ce a provocat-o, așa că mulți din ei stau incă in espectitiva, așteptind ce nou va aduce ziua de mtine. Dar e de sperat că mișcarea ce s'a pro­dus in țară, indignarea generală ce s'a ridicat in­potriva guvernului, dovezile netăgăduit ce s'au adus și prin care se constată tendința lui reacționară și fap­tele sale murdare, va fi avut influența do­rită asupra representaților țetei și li va fi făcut a înțelege că datoria li se impune de a pune in holla bandei de la guvern, dacă nu vor să fie confundați cu ea și la rândul lor caterisiți de cetățeni pentru tot­deauna. Iată pentru ce sperăm că partidul li­beral nu și-a dat incă ultimul cuvânt și că la deschiderea corpurilor legiuitoare, toți cei cinstiți din partidul liberal vor

Next