Evenimentul, octombrie-decembrie 1896 (Anul 4, nr. 1063-1134)
1896-10-24 / nr. 1082
ANUL I, No. 1082 ABONAMENTE: nainíe pa nn an . . . . Lel 24» B pa 6 luni . . . . „ 12— „ pe 3 luni ... „ 6— eatra străinătate, un an „ 86— fi si namár 14 bani SSedLaucțiia. la. 'T/lpogrra.ä.a EveixlMa.ojat'a.l'u.l 8TBAM STEFAN GEL HABE No. 38. Xenial IÖ I Director politic G. A. SCORTESCU ea hurnär m mm ^s*^nav!)H^ism&ia0ilaMdgaaüisx&e!mtaetaKMrM»..ij**t~»*n ■ wíajuks**« ■MA.yi0i.aK<a.*» jm» Jöl 24 G£,TüMBRE 1886 Anuns iuri lî>sgfiiî și Reclame Pe pagina 1 lini* gsmuond . Lei 4— Pe pagina H „ « .«p . *— 50 P î * n M . . *■ 2â in număr UHjpani —... SIA ZIAR COTIDIANA AdLaaalaI»tra.da. : •£ LA TIPOGRAFIA «EVENIMENTfILIJI“ STRADA STEFAN La Gagițiu. O audiență la Rege Față cu faptul că agenții poliției au împiedecat eri pe d-nii D. Lăzărescu, C. Bolintineanu și G. Tocilescu de a intra la cancelaria palatului spre a depune cererea de audiență, acești trei domni au adresat următoarea scrisoarea d-lui general Vlădescu, prefectul palatului: Subsemnarii avînd a îndeplini mandatul ce ni s’a dat de cetățenii Capitalei in intsuaninea de er*i 2$ Octombre din sala Dacia, ne-am pr enântat, la palat pentru a depune o cea*est@ de audiență. La poanta palatului am fost insă opriți de a intra de agenții de poliție. In această situație ne vedem nevoiți a ne adresa la Domnia Voastră, rugindu-vă să bine-voiți a solicita pentru noi o audiență de la LVI. La Regele. Așteptind să bine-voiți a ne comunica rezultatul demersului Domniei Voastre, vă rugăm domnule general, să primiți asigurarea distinsei noastre considerațiuni. D. Lăzărescu C. Bolintlneanu George Kellegeu. Summrut O audiență la Rega Opoziția unită închiderea școalelor Triplicea pe dric OPOSITIA UNITA /ir CHMBIER S € 0» A /, /; £, pentru o listă conservatoare-polițienească, repudiată cu drept cuvînt de * partidul conservator. La toate aceste inscenări infame, răsbunări odioase și nelegiuiri, țara a răspuns printr’un protest monstru și unanim —Nu e oraș in care liberalii adevărați să nu se fi intrunit pentru a protesta inpotriva nenorocitei direcțiuni oculte ce s’a inaugurat in numele partidului liberal și să ceară d-lui Sturza să se retragă cu o oră mai curind. La protestul general d. Sturza și coaliții săi au respins prin noi atacuri mirșave, prin noi fară de legi. La aceasta cetățenii capitalei au respuns prin incombarabila întrunire de acum trei zile, in care au hotărit de a aduce la cunoscința M. S. Regelui motiunea de protestare inpotriva ei a lui Sturza, votată de întreaga țară. Și de astă dată protestarea cetățenilor s’a făcut in mod pușinic, respânzind astfel la violențele guvernului printr’o purtare și mai demnă și mai serioasă. La acest apel sincer, guvernul a răspuns fuind o atitudine și mai obraznică fată cu Mitropolitul Primat, dînd astfel a înțelege disprețul seu, pentru cetățeni și dorința sa de a continua cu infamie”le. Pericolul e prin urmare de tot mare și nu mai poate incăpea nici o trăgănare. De liberali depinde incă de a schimba o stare atit de nenorocită și dacă doresc să evite țerei o schimbare prea bruscă, să lese ia o parte orice susceptibilitate și să adreseze d-lui D. Sturza un „walte retro ” implacabil. Dar dacă nu vor face aceasta, cetățenii vor fi un drept pentru a smulge țara de o prăpastie inevitabilă, să înceapă* lupta de vieață și plensarfe luptă care să nu aibă altă deviză de cit : ,,resturnarea guvernatur m ței germano-ruse de care vorbește ziarul său Hamburger Nachrichten, asupra urmașului său, baronul de Gaprivi. Rusia iusă dezminte aserțiunea și Novosti, organ oficial, indignată de revelațiile lui Bismarck, zice că acestuia și nu lui de Gaprivi i se datorește ruptura cauzată prin conduita sa fățarnică și prin machinațiile sale. Interesat este că după ziarul Germania împăratul Wilhelm ar vroi să aresteze pe ex-cancelar in castelul de la Friedrichsruhe oprindu-l de a comunica și a fi in raport cu publicul. Ar fi un eveniment de senzație și demn de sfirșitul de veac. Extern. OPOffll UITA E parcă in aer. Pe ici colo se pomenește cîte un cuvînt, care prins de pressă e dat mulțimei spre a fi comentat. Deja insă unele ziare au mers pănâ a afirma că opoziția unită este un fapt indeplinit. Suntem cu toate aceste incă departe de momentul de a vedea coalizîndu-se toate elementele de opoziție, pentru un singur scop: RĂSTURNAREA GUVERNULUI, sau cel puțin noi avem incă speranță că răul se va indrepta. Să analizăm puțin situația de azi. Trebuie mărturisit, fără nici un inconjur, ca situația e mai grava ca oricînd. Dacă in tot timpul cînd corpurile legiuitoare funcționară, d. Sturza a avut oarecare scrupule, imediat după ce s’a debarasat de ele, puind orice rușine la o parte, a inceput acea serie lungă de infamii si nelegiuiri care au resculat țara întreagă, ca un singur om. Exemplul trist dat de d-sa, a fost urmat nu tocmai de mulți mai mititei, așa că destrăbălarea s’a întins ca o boală rea. Și e foarte explicabil. Scandalul inscenat cu chestia Mitropolitului primat, și mișerea de protestare ce s’a produs, a făcut pe guvern să-și pardă orice autoritate și să nu se gindească de cit a micșura numărul celor ce protestau sau ar fi putut protesta. Și negreșit a trebuit să înceapă acea „tolerare“ care a adus țara in balul de azi. De nedumerirea guvernului a profitat Malaxa pentru a preface primăria de Galați intr’un vast codru, unde prădăciunele se revărșesc in timpul zilei, fără nici o teamă. Omul aproape a se ineca, se agață și de un fir de paie. Așa și guvernul d-lui Sturza, credea a scapa de greutăți, cînd la Iași, in loc de o anchetă sinceră care să puie capăt nenorocitei destrăbălări din administrația comunală, a trimis pe mușamalgiu Giani, care in realitate n’a ‘făcut decît să irite și mai mult spiritele și să facă ca nemulțumirele să crească. Același lucru s’a intîmplat la Ploești, Bârlad,Rîmnicul-Sarat etc. Cele petrecute la Huși dau o lumină vie asupra stărei psihice a guvernului actual, care s’a convins că pămîntul îi fuge de sub picioare. Cetitorii cunosc amănuntele.—Guvernul n’a lasat nici un mijloc neintrebuințat, a inviat bandele de bătăuși și presiune de cele mai scandaloase, pentru ca in aceste alegeri se st&tosteasca !»est&e. **«Ii si să nhtie » T»a,TMiKl .... 3n loc de siluete In cartea sfîntă... (Fragment) O panglică drept amintire Atîta in tot ce mi-a dat, Și-o singură privire curată Din ochiul iei blind, adorat. In cartea cea sfîntă, in care Păstrez autea amintiri, Am pus și panglica asta, — Ecoul naivei iubiri. Și’n cartea cea sfîntă, adesea Întorc tăcute,le-i file, ín care stau moarte, uitate, De vremuri, autea idile... RADU. Alegerea in Constantinople In curind se va face alegerea patriarhului arminesc. Noul patriarh nu va depune juranéiul constituției patriarhatului de cit după elaborarea modificărilor dorite de Poartă și care se vor face de o comisiune mixstă după alegerea patriarhatului. Măsurele de poliție au fost sporite; s-au făcut numeroase arestări. TRIPLICEÄ PREDRIC? Ziarele franceze sosite astăzi jubilează și citig prohodul triplei alianțe compromisă de creatorul ei, de sinistrul Bismarck. Cetitorii noștri cunosc din „Evenimentul“ ciudatele mărturisiri ale gazetei fostului Cancelar și știrile sosite, rezumatele articolelor apărute in Austria, Germania și Italia, întăresc părerea că reputația omului de fier a suferit o lovitură și descoperirile politicei fățarnice a aruncat multă umbră asupra pustnicului de la Friedrichsruhe. Si vorbește de o anchetă ordonată de impargt pentru a se face perchizițiuni la locuința prințului. Împăratul pare a fi foarte iritat de știrile organului lui Bismarcki și poate nu va cruța loviturele. In Rusia și in Franța impresia a fost, cum ușor se înțelege, penibilă și s’a văzut in toate o întărire a alianței franco-ruse in paguba implicei. Bismarckț „ținea prea mult la patria mare și unită creată de dinsul, pentru a-i da el insuși o grea lovitură prin întărirea alianței franco-ruse și prin desfacerea legăturilor intre cele trei țări unite. Fostul candelar pare a fi vrut să arunce Muntele din OST Poarta a numit doi delegați noi, cu rangul de colonel, și cunoscind ambele străine, pe lingă comisiunea de reorganisare a geandarmeriei cretane. A mai numit incă pe Kostaki Effendi, membru al curței de apel și de comerț, ca delegat pe lingă comisiunea de reformă a justiției in Creta, in care ambasadele sunt representate prin consuli. * * Se anunță din Atena Agenției Havas, că o banda venind din Macedonia a avut o luptă singeroasă lingă Zogori. Mai mulți soldați și un căpitan au fost omorîți, același lucru a fost și cu ceilalți insurgenți. In contra Mitropolitului U. jaad ©imtstradofl* Masinou a fost imitat sie ministrul Justiției essi gHapă ce va termina cercetările în centra B mitropolitului, înainte de a începe a seri ordonanța, să se prezinte la minister cu toate actele ce le-a dresat pani acum în contra mitropolituanäa Pentru steclaria din Albi 10.000 de lei pentru steclaria muncitoare din Albi. Ernest Roche, redactor al ziarului Intransigeant povestește următorul fapt : O doamnă pe care a o cunoaște a venit la redacție și i-a remis un plic inchis pe adresa d-lui Henri Rochefort, spunîndu-i: — Aduc obolul meu pentru lucrătorii din Albi. Plicul a fost deschis numai după ce necunoscuta se depărtase. La deschidere d. Ernest Roche găsește suma de 10.000 de lei cu următoarele rînduri : Domnule Rochefort, Dați-mi voie să vă rog să primiți un dar de zece mii de lei pentru sticlăria din Albi, a cărei proteguitor și binefăcător sînteți. Nădăjduind reușita operei lor, atît de mișcătoare și atît de curagioasă, sunt fericită să pot contribui din parte-mi, deși n’am decît mică avere. Primește, domnule Rochefort, respectuoasele mele salutări. Văduva Bourgeois Comentarii—nu mai facem. Viteascailor Am dovedit ori, credem, cum nu se face nemic, nu se ia nici o măsură serioasă pentru a se opri propagarea hoațelor ce bintuie orașul, așa că ele cresc in fiecare zi, înainte de a reveni asupra acestei chestiuni și a releva cu și mai numeroase dovezi incapacitatea administrației comunale, ținem să spunem o vorbă aci pentru medicul primar al orașului. Oare nu crede d-sa că scoalele ar trebui închise toate fără escepțiune? știm că medicul primar se decisese acum cîteva luni de a nu închide decit acea scoală, unde se va fi constatat un elev bolnav. Dar n’a trecut mult și d-sa s’a respindit in parte și a ordonat închiderea numai a scoalelor israelite. Noi nu ne-am opus la aceasta, crezind că opri... Dar închiderea scoalelor Israelite n’a fost suficientă pentru a opri propagarea boalelor, și astăzi mai tote scoalele am lași sunt infectate. Credem car că închiderea lor se lampune Nu mai poate incăpea nici un protest, căci riscul chiar de a perde un an școlar, nu poate fi un motiv de a se lăsa o întreagă generațiune de copii să fie decimați, văzând cu ochii.—Cerem imediata închidere a tuturor școalelor pentru cel puțin patru săptâmini, tind să se aplice toate măsurele de prevenire despre care nu vom ocupa pe Larg in numărul de miine. Sperăm că medicul primar al orașului va consimți, pentru a nu ne mai sili să revenim asupra unei măsuri cerute, o putem afirma, de întregul corp medical din Iași. MENELIC ȘI ITALIA Cu toate promisiunile negusului Menelik, Italienii incep a se teme că Abisinienii vor ataca neîntîrziat colonia Erythreea și vor arunca pe cei 10,000 de Italieni in mare. In Abisiniea au incetat ploile și deci războiul poate incepe și in curind ,Menelik va putea cădea cu *60- 80,000 de soldați asupra Italienilor. Menelik e suparat că i s’au confisat armele de pe vaporul olandez Delwyck. Tribuna întreabă pe Rudini, dacă are de gînd să fie trădătorii cătră tripla alianță ca și Bismarck și dacă se crede ca și acela mai pe sus de cerințele morale. Din Tîrgul Frumos Afacerea grevei fabricanților de pîne, s’a terminat printr’o cedare” a acestora. In adevăr vechii fabricanți nu vroeau să tolereze deschiderea unei noi pitarii și puteau chiar să-și bată joc de populație lăsînd-o fără pine in zi de iarmaroc ”și aceasta fîind-că n-au garanție depusă.* îndată insă ce consiliul comunal le-ar impune o garanție nu s’ar mai juca cu orașul de frică ca să n’o piardă. Orășelul nostru a fost viu mișcat prin moartea unuia dintre cei mai onești și filantropi oameni de Goldenberg. Toate prăvăliile au fost inchise la trecerea cortegiului, și merita chiar această onoare un om care in toată viața lui a făcut numai acte demne de laudă și s’a bucurat de o bună reputație printre concetățenii săi. * * O intrebare. Ce să face cu iazul de pe moșia Buznea pe care o comisiune compusa din mai mulți medici, ingineri, și prefectul județului, au hotărit să-l făce ca fiind vătămător orașului. Corespondent. Destăinuirile lui Bismarck Reichsanzeiger este autorizat să declare ca respuns la Hamburger Nachichten, că din momentul cind niște evenimente diplomatice secrete perd acest caracter, situația nu mai poate fi apreciată decît de oamenii de stat cari conduc țara, din causa răspunderei lor. Dacă Germania a promis, fără reservă, să țină secret faptul și conținutul negocierilor ruso-germane dinainte de 1890, obligația secretului persistă pentru toți aceia cari au cunoștință de ele. Cu modul acesta cade posibilitatea de a discuta conținutul material al negocierelor citate mai sus. TELEGRAME BELGRAD.—Regele a sosit. A fost primit de miniștri și autorități ROMA.—„Tribuna“ publică o scrisoare particulară, anunțînd o mică victorie a iralienilor asupra orașului Mangașa, care a înaintat pănă sub fortul Adicate. Nici un ziar nu publică nimic in această privință. PETERSBURG.—Ministrul căilor de comunicațiune a decis să sporească numărul vagoanelor tuturor drumurilor de fier rusești. PARIS.—Creșterea Rhonului este staționară. Situația este mereu amenințătoare: colsasia a cincea SĂRĂCIE REGALĂ Nunta princiară. Bucurie și sărăcie. Italia și România. Ce cred Italienii despre țara noastră, Pelagra și Malaria. Căsătoria prințului moștenitor al Italiei cu principesa de Muntenegru e incă un fapt de actualitate. Presa Întreagă incepînd cu acea italiană a comentat faptul că poporul italian, de ordinar pornit și aprins, a dat probe de un calm neobicinuit, era aproape trist la acest eveniment fericit. Explicații s’au ingáimat multe. Bunăoară că poporul vede cu nemulțumire rolul șters al regatului Italiei in tripla alianță, care ar fi putut da fiului lui Humberto o prințesă din marile familii domnitoare, vede cu mîhnire că Italia, vechiul și mindrul regat, s’a unit, contrar tradițiilor, cu un neînsemnat principat din Balcani sub ochiul protector al Rusiei. Adevărul insă, mărturisit pe jumătate, e altul. Este sărăcia îngrozitoare a poporului italian care se opune entuziasmului și voioșiei. Un ziar satiric italian publica m ziua nuntei ilustrația următoare. Un soldat italian din Abysinia, zdrențuros, desculț și prăpădit vine înaintea cortegiului nupțial al prinților cu mina intinsă, cerind de pomană. Soldatul e intreg poporul italian. Deputatul italian Pass intors acum din Sardinia însărcinat cu o anchetă economică, descrie cum pământurile se vind pe nimic, de încărcate ce sunt de biruri: „Și scrie deputatul, nu-i drept că se vind, căci, orici sunt de ieftine, nu se găsesc cumpărători“. Iată ce scrie un redactor al Tribunei, oficios italian, despre Sardinia, vechiul grinar al bogatei Italii : „De la golful de Aramis pănă la Magdalena, două ore drum cu vaporul n’am văzut pe mare o singură mreajă de pescar, nici un singur sat pe țărm. Acolo chiar unde pămîntul oferă o pa’ntă fericită pentru lucru, nici urmă de muncă de om. E un pustiu“. Dar Sicilia, odinioară izvorul de bogăție și belșug, e incă intr’o stare mai rea. E ingrozitor ceia ce suferiucrătorii in tundul minelor de sulfure in schimbul unui preț de nimic. Mămăliga este hrana obicinuită a sărăcimei din Italia. Și, ca și in România, hranei cu popușoiu stricat ’i se datorește teribila boală a pelagrei, mai ales in nordul și răsăritul Italiei. Se numără peste o sută de mii de pelagroși. Boala aceasta începe cu oboseală, cu amețeli, dureri de șir a spinării. Apoi, pielea se supoaie, se acopere de o coajă aspră și gălbie. Vederea scade, memoria se stinge, paralizia și adesea nebunia sunt sfirșitul teribelei boli. In România și mai ales in Moldova spitalele sunt pline, și nu lasă nimic de invidiat in această privință surorii sale mai mari Italia. Malaria cealaltă boală națională a țării românești de asemenea e ingrozitoare in Italia. „Boschetele de portocali, zice un scriitor german Fischer, sunt o inșălătoare podoabă înflorită cind o cincime din peninsulă e imposibilă pentru orice cultură. Prăpăstiile abrupte ale Alpilor și Apeninilor acopăr milioane de hectare unde vegetează păduri neumblate in timp ce nn văi alte milioane de hectare sunt acoperite de mlaștine sau pășuni unde plugul nu poate lucra. Nechibzuința a cincizeci de generații a compromis salubritatea țării, inălțimile fiind despădurite, regimul ploilor a incetat de a fi regulat; suprafețe uriașe, acoperite altădată de holde mănoase, au fost supuse la schimbări de inundații și uscăciune și au otrăvit atmosfera cu germenii malariei“. Ambele cuvinte, pelagra și malaria (friguri) sunt de origine italiană. „Italia e un decor“ zice scriitorul mai sus citat. Un călător, italian, Rossi, povestește de un țaran din Italia care-i zicea : „De o lună n’avem un codru de pine in casă; murim de foame, toată casa, cu smochine de Barbaria“. Un alt țaran povestea deputatului Colojani: „Mincăm ce culegem pe cîmp , dar proprietarii ne opresc să le mincăm iarba , vor s’o lăsăm pentru oile lor. „Lucrul s’ar