Evenimentul, aprilie-iunie 1900 (Anul 8, nr. 56-125)
1900-06-11 / nr. 112
pra lui Tolstoi. Am cetit în o gazetă, spuse Jokay, că l’au pedepsit, luînd o decizie, prin care serviciul religios nu se va face la înmormîntarea Contelui. Curioși oameni! Ei cred că este cineva în lume, care să poată lua eternitatea lui Tolstoi! Apoi vorbirăm de mii de amănunte și, simțind că ilustrul bătrîn ar dori să rămîie singur, mă îndepărtai cu părere de rău, după ce îi mulțumii pentru cinstea și plăcerea ce-mi făcuse, acordîndu-mi acestă convorbire. Viator. Abonament de viligiatura Administrația ziarului „Evenimentul ” deschide cu începere de la 1 Iunie, pentru interiorul țării și pentru întreg celor trei luni de vară, un abonament la cu prețurile următoare : 6 luni . . 3 lei Două luni . 6 lei Trei luni. . 8 lei Pentru intervale mai mici de o lună, abonamentul se va socoti, calculîndu-se pe prețul de 10 bani, pentru fiecare foaie. Totodata se aduce la cunoștința abonaților vechi, cari sunt hotărîți a pleca în viligiatură și doresc a primi ziarul la nouă locuință să bine-voiască a-și comunica din vreme adresele lor la administrația ziarului, lctură cu totul nouă și de o armoniie de culori cu totul ingenioasă,predomină albastrul, verde și portofiliu. E formată din 3 arcuri imenseiare se întîlnesc prin baze ornate cu jururi foarte frumoase și cu decoițiuni de cabochons, albastre și galbene. Aceste arcuri închid în mijlocul lor o cupolă (centrala) dej 6 m. deasupra pămîntului și toată] ,urită înăuntru. Pentru numărul viitor voi continuaj u descrierea porței monumentale. Tillia a Ecouri și Noutăț Stațiunea Meteorologică de la Școala Militară Iași. Altitudinea 100 metri Observațiunile pe ziua de 22 Iunie 1900, stil nou. Barometru în mijlociu redus la 17rF- grade și la nivelul mării în mm. V·ö ® Temperatura aerului la 8 ore dim+20. jțS/ Maximum+27.0 IfȘl Minimum-1-14.0 Umezeala relativă (Higrometrul) 68 Umezeala absolută. — Direcția dominantă . .1 a vîntului și tăria lui . 1 Starea cerului (Nebulositatea 0 10 Variabilă Apa provenită din ploaie 1 . 0 in 24 ceasuri. 1 1. 2mm Starea Bahluiului Puțină ploaie a cădut numai în unele localități din Moldova și din Dobrogea. Barometrul se menține aproape staționar. ♦ * * N. 3. DIN STRĂINĂTATE Scrisori din Paris Eri am văzut Dahomey, care este un adevărat sat instalat într’o parte separată a Exposiției. Sunt colibe identice ca la dînșii, acoperite cu stuh, iar ei stau înăuntru sau pe prisipă unde lucrează. I-am văzut țesînd cu copii mici, curat țigani de la noi numai mult mai uriți, sunt îngrozitori, femeele nu sunt așa de urite, dar sălbatece cu totul. Au și ei un pavilion principal, unde sunt depuse testurile lor fetișe de ale imparatului, unul mai mostruos ca altul. Sunt absolut primitivi; e curios de văzut asemenea lucruri, statui sculptate în lemn și părțile proeminente adăugate, dar de o formă sălbatecă absolut, îmbrăcăminte de a regelui lor, instrumente de muzică etc. China are și ea o parte anumită unde a aranjat pavilionul, restaurant, teatru, diferite magazii, tot zidit in stilul lor și iluminat de asemeni in sistemul lor cu lampioane. Porțelanuri diferite de toată frumusețea și de toate prețurile, uiți că ești la Paris cînd vizitezi asemenea locuri. Și cîte mai sunt încă în afară de incinta Expoziei. Așa este le village Suise, la rue de Caire și cîte altele. M’am preumblat pe platforme rou- Imte; aceasta este de o lungime de 4 metri, așezată la o înălțime destul de considerabilă. E compusă din trei părți, o parte largă de 2 m. și care e cea mai iute. (8 k. m. 500 p oră), a doua de 90 c. m. (4 k. 260 pe oră) și a treia fixă de 1 m. și 10. Intăi vine cea fixă, apoi a doua și a treia mai repede, sunt prevăzute cu bortoane, fixate la distanțe regulate, de care te poți asca pentru a te sui, evitînd astfel dcădea pentru că nu o oprește de c de dimineață pănă seara la 8. Așa are aspectul unei paglici infinite, care se mișcă incontinuu și înconjoară toată Expoziția. Pe lîngă acest mijloc de transport, căci Expoziția e așa de mare încît pentru a merge de la un quartier (ca să zic așa) pănă la altul e o adevărată cursă, mai este și drumul de fer electic care merge cu o repegiune extraordinară, îți permite să faci turul Expoziției în 12 minute aproximativ, considerînd și staționările. E compus din trei vagoane putînd transporta 200 de persoane. Primul vagon e automobil și prevăzut cu 4 motoare echivalînd cu 35 cai și funcționează în sens invers cu platforma, făcînd un cerc concentric cu aceasta. Aceste trenuri se succed de la 2 la 3 minute. Partea monumentală se află pe piața Concordiei, cea mai frumoasă piață Parisului. Se zice că e de p arhi X nIITARA din Botoșani — De la arespond. nostru special — Reprezentația Negruzi Marți seara 6 Iunie a avut loc o frumoasă reprezentație de gimnastică, tir, dansuri naționale și gladiatori, dată de d. V. Negruzzi cu elevii săi din Iași. Succesul moral și material destul de frumos. Artiștii au cules aplausele frenetice ale mulțimei. Tirul executat de dl. V. Negruzi, din diferite posițiuni și de pe trapez din echilibru, a pus in uimire pe toți. Statuele romane executate de 6 elevi la mai multe culori de lumină electrică erau aplaudate: inelele zburătoare executate de Dumitriu, Nemțanu și Stavilă, omul zburător executat de d. Ionescu prinzător,iar elevii Dimitriu, Stavilă, Agapi și Nemțanu ca săritori. La inelele zburătoare și omul zburărator s’au remarcat cele mai periculoase și grele mișcări; de aseminea, sărituri și salturi mortale executate cu cea mai mare precisiune. Muzica militară, tot timpul a cînt1tat cele mai frumoase cîntece. Astăzi dim. fd. V. Negruzi cu ellevii săi a plecat la Fălticeni unde i va da vre 2 reprezentații, apoi după ce vor da mai multe representații in orașele Moldovei, pleacă la Paris la Expoziție. Dintre persoanele care au asistat [la reprezentația de seară am remarcat pe: I D. și d-na Silion prefect, familia]1 I Enacovici, familia Saint Georges,1 j Caniola director al prefecturei, d. șij1 j d-na d-tor Goilav, familia Abramoovici, Hănțescu, Căp, Vișan, Văsescu| I primar, familia Câhanescu, d. și I d-na Berman. Sublocot. Georgesi j Nicolau, simpaticul d-tor M. Cahâ jnescu, Leon Olivenbaum, Ghergheli |Rusu, Popovici polițai, familia Aritonovici Buicliu, Bobeica Adolf Wacher, d. Gheorghiu telegrafist, d. șil J d-na David Backal, d. și d-na Cosopolovici, familia Vasiliu, Popovici, Misis etc. și alți foarte mulți, căror va cer mai de scuze, din cauză, cai i-am trecut cu vederea. EMIGRANȚII Astăzi d. m. (Joi) 50 de emigrați] din orașul nostru pornesc pe jos.], pana la Hamburg. Duminică un alt] grup de o sută, de asemenea pornește pe jos. | Y? M. W. Moartea Principiisei Joscfma M. S. Regele și A S. R. Principele Rominiei au sosit ieri după amiază la oarele 2 fără un sfert la Sigmaringen. La gară au fost întimpinați de A.S . Principele Leopold de Hohenzollern, A. S Princepele ereditar Carol de Hohenzollern, fratele Principelui Romîniei și de capii autorităților. Suveranul și Principele Moștenitor descinzînd din vagon, erau foarte emoționați. Suveranul a îmbrățișat pe Principele Leopold și pe Principele Carol, fără să poată spune nici o vorbă din cauza emoțiunei. Apoi cu ochii scăldați în lacrămi s’a înclinat ușor înaintea autorităților și a plecat la Castel Augusta familie de Hohenzollern s’a dus direct la salonul MiLuar. MS Regele a sărutat fruntea rece a Augustei Sale Mame, apoi a îngenunchiat lîngă sicriu făcînd o scurtă rugăciune ASR. Principele Romînii a sărutat mîna Principesei Iosefina, îngenunchiînd lingă Suveran. După cîteva minute Suveranul și Principele s’au ridicat plingind și s'au retras în apartamentul lor. Corpul Principesei a fost transportat azi dimineața în biserică. Inmormintarea va fi celebrată azi Simbătă dimineața la oarele 10 de eminența Sa cardinalul de Kopp, arhiepiscopul de Koeln. Comisariatul român din Paris a trimis o adresă tuturor expozanților romîni, prin care -i invită să trimeată de urgență medaliile obținute de acești expozanți in țară sau străinatate. Aceasta în vederea decernărei premiilor la expoziția din Paris. X D. inspector domenial Hazu a fost delegat să asiste la examenele școalei de arte și meserii din Iași, din partea direcțiunei industriei și comerciului. „Magyar Szó“ din Budapesta spune, că autoritățile ungare din Orșova au oprit un convoiu de 59 emigranți EVENIMENTUL vrei din Romînia, veniți în linie țărănești din Turnu everin. Sub-prefectul din Orșova cerut telegrafic instrucțiunii la ministerul de interne in Budapesta despre cum strocedeze față de acest grup e emigranți, cari vreau să e stabilească în Orșova ș Vinișoara. u Imigrarea evreilor in Austo Ungaria Interzisă Legațiunea Austro-Ungară din Ca itală a comunicat ieri în mod ofical ca guvernele austriac și ungăor remite sub escortă pe toți evrei in Romania. Și anume: Autoritățile vamale austriace și mgare vor reține pe toți evreii cu papoarte de emigrare, cari nu iau biete directe de drum până la Hamburg, Londra sau Paris, și-i vor preda autorităților române. Toți evreii cari au pașapoarte dntoarcere (20 lei), și cari se vor duce la Budapesta, Viena sau vr’o altocalitate din Austro-Ungaria, vor uși sub supravegherea poliției respective și retrimiși in România, imediat ce vor fi prinși că cer ajutoare sau că n’au mijloace de existență. Consulatul austro-ungar a comunicat aceste disposiții și d-lui general Algiu, în mod confidențial și verbal In urma acestora, d. general Algă a luat ieri următoarele măsuri: Pașapoartele de emigrare nu se mai eliberează decît numai acelei persoane, care vor arăta că au bilete de drum pănă la Hamburg, Londra sau Paris. Pașapoartele de întoarcere nu se dau decît numai acelor „emigranți” cari pot proba că au asupra lor ce puțin 100 lei. Aceste măsuri s’au pus în aplicați cu începere de ori după amează, au fost comunicat și tuturor prefecților. Pe de altă parte, aflăm că autoritățile austro-ungare au pornit deja spre Romania cu escortă mai mult emigranți, cari au fost prinși în Budapesta și Viena cerșind. In Ploești s’a înfințat o societăți pe acțiuni Salvarea muncitorului romîn, care are de scop să cumpere ș să pună în vînzare toate obiectele lucrate de învățători. Ifi D. Saligny, director al docurilor ș al portului Constanța, a făcut prin amiază d-lui ministru al lucrările publice un raport verbal asupra studiilor făcute de d-sa pe Rhin și pe Dunărea din Austria și din Germania asupra amenajării porturilor ș a regulării cursului apelor. D. Saligny, întors de trei zile di călătoria de studiu cu care fusesînsărcinat, va prezintă ministerulu un raport amănunțit asupra studiile de mai sus. Vestitul general Lakeman, Mazar Pașa, a incetat din viață aseurs la orele 9, in casa de sănătate a dr. Olchowsky din Capitală. Decedatul era de 82 ani. Generația mai bătrînă cunoaște rolul poltic pe care l-a avut generalul akeman. A lucrat in Romania, mai ales in timpul răsboiului din Crimeea. De aci au plecat la rașcam, uiii’ocșanez întîlnindu-i pe drum, le-a lat ca și ieșenilor o frumoasă dotație. Ajungînd la Hăbăucești d. Marcu *imșa alegător în col. I de senat le - i servit o copioasă masă, dînd șiîtor-va adăpost, iar restul a fost aost adăpostit în sat. Dimineața au pornit la Pașcani. Amănunte . Grupul „Emigranții romanului“ cum o întitulat e compus de 65 persoane : bătrîni, tineri și copii în vîrsta de 12—15 ani. Majoritatea sînt meseriași, și vr’o cițiva foști comercianți posedînd odată mare și care avere. Conductorul lor este tînărul M. Galațanu. Toți sînt îmbrăcați într’o uniformă de dog,"'pci, bidoane pentru apă, saci penna mîncare și opinci în picioare. Posed o ambulanță sanitară cu medicamente de prima necesitate și un car de bagaj. Fondul lor este aproxmativ de 3600 lei depus la d-nii 3ring și Reiter. Pe listă figureză cu sumi însemnate romînii d-nni: N. Gr. Drăghici, senator, Gh. P. Ghițescu, 8. S. preot, Ieronim, V. Mandinescu, Gh. Drăguțescu, St. Găină, Th. B. Tatos. Un grup de 50 domnișoare s’au constituit într’o societate sub numele de „Fiicele Zionului cu scop de a emigra pe jos pănă la Hamburg și de acolo a se îmbarca pentru America. In acest scop prin apeluri lansate convoc pe evreimea la întrunire pe Duminică 11 c. Ele vor avea ca organisatoare pe cinele Șomer și Barai , aseminea și mulți tineri convoc o întrunire pentru Sîmbătă 10 crt. tot pentru același scop. ** * Joia Verde în anul acesta s’a serbat cu o deosebită pompă in biserica catolică locală. * * * Joi seara 8 c. Dl. Negruți din Iași a dat în grădina publică împreună cu elevii d-sale o representație de gimnastică. Elevii au dovedit un mare talent în esecutări unori figuri uimitoare de grele. Grădina era arhiplină Nevoind a avea mustrări de cuget, aducînd supărări de gelosie unei gingașe ce nu-și va vedea, din nebăgare-mi de seamă trecut numele in carnet, nu dau nume proprii. In cursul acestei săptămini d-nn general Leon a inspectat garnizoana locală Vineri 9 c, la orele 6 seara pedeștrii focșeneni în număr de 60 au sosit, aci. Un public numeros i-a intimpinat. Ei au fost încartierați pe la coreligionarii lor. KS MIRCEA. Consiliului tehnic superior imoectul pentru dubla alimentire a orașului cu apă, a probat tip Consiliul Comunal in ședința de la 8 Iunie. M. Duminică 11 Iunie a. c. la orele p. m. Părintele Ioan Gotcu, va avea o conferință la societateteaiteraro-culturală „Viitorul“. Conferința se ține in localul Seminarului „Veniamin“. * * * O ROMAN. — Corespondență specială — Precum am anunțat în corespondența trecută, Joi 1 c. orele 8 dim. emigranții locali s’au dus la cimitirul israelit, unde în urma oficierei unui serviciu divin și-au luat, ultimul adio de la ai lor, după aceia în mijlocul unei enorme afluenți și a unei jelații de nedescrisă, s’au rostit cîteva discursuri. La orele 10 emigranții însoțit de asistența s’au dus la sinagoga centrala unde în fața Rabinului au prestat un jurămînt de solidaritate. Nu credea cea mai maestră pană să fie în stare de a descrie cele petrecute la cimitir și sinagoga, momente cari vor remînca neuitate în mintea celor prezenți. Simbătă , curent, au dat o reprezentația teatrala în grădina „Coltului Galben“ pusă gratuită la dispoziție de către proprietar și a cărui faptă vorbește de la sine. Duminică , curent deși cerul era cam înourat și ploaie măruntă a început a cadea ; totuși mii de evrei și mai mulți romini au ținut de a le conduce. Deși plecarea era anunțată pentru ora 3 p. m. totuși încă la oarele 1 curtea și împrejurimee școalei Ist- Romîne de unde trebuiau să plece era înțesată de lume. La oarele 3 duiosul convoiu urmați de cei prezenți a pornit spre bariera gării pe unde trebuiau să iasă. La bariera oprindu-se cortegiul, șeful M. Galațanu cu cuvinte foarte călduroase a mulțumit onor. Poliției locale pentru iganticul concurs dat cu menținerea ordinea, la care emigranții au încheiat cu *ra și Trăiască Romania. Pe tot parcursul li s’au aruncat flori, la bariera gentilele d-re Marie și Clementine Hönigsberg le au întimpinat cu frumoase buchete de flori. Aci foarte mulți și-au luat remas bun de la dînșii, iar mulți și subscrisul le a condus pină la „Teiu“. înduioșată mai era despărțirea lor, nici nu mă încerc a-o descrie, căci cîtă silință îmi voiu da faptele vor fi denaturate. Ici vedeai un tată sau mamă bătrînă, îmbrățoșindu-și odorul său... pentru ultima dată, ici o femeie strigînd soțului „nu uita că lași acasă o femee cu 4 copii“. Aducîndum-mi aminte, mă cuprinde o mirare unde am luat atîta putere ca să trăesc aceste crude momente.... O DIN LOCALITATE Parchetul local a fost înștiințat că locuitorul Naum zis siae Stoian, din Slatina, de origină bulgar a dispărut într’un mod misterios din acel oraș in ziua de 22 Aprilie , pănă in prezent neputînd fi găsit se crede a fi la mijloc o crimă. Fiind și posibilitatea că el să se refugiat in alt oraș, parchetul de Slatina cere ca in caz dacă se va descoperi in Iași să se facă cino acelui parchet Comisarul gărei Burdujeni a arestat și înaintat, parchetului nostru pe individul Iosup Tutzer, care fiind condemnat de Tribunalul local la 1 luni închisoare pentru furt, dispăruse și nu î se mai putea da de urmă. Luni 12 Iunie consiliul județian va ținea ședința pentru a continua discuția reorganizării școalei de meserii județiene de la Bucium. Cu începerea de la 15 Iunie se incepe distrugerea culturei de tutun ilicit, atît in comunele urbane cît și in cele rurale, de cătră agenți R. M. S. O comisiune medicală compusă din d-nni general dr. Dianu președinte. Colonel dr. Corvin, Colonel dr. I. Dimitrescu și major dr. Tiron membrii, iar ca raportor d. major dr. Miclescu profesor universitar, a hotărît reformarea căpitanului Carol Scrob cunoscutul poet. D. Căpitan Carol Scrob suferia de boală de cord. Miseară d. Al. A. Badărău, Primarul orașului a plecat la București, pentru a supune X -*an»x 1900 n Ședința consiliului comuna Jubileul Mitropolitului.—Delegatul Primarului. O Transacție.—Expropieri—Asigurarea bisericelor.—Cartelul Naționala și Dacia-Romînia.—Primar și representant de asigurare. Vechea școală de Meserie. — Budgete bisericești. Credite. Amănunte. 9 Iunie Ședința se deschide la orele 5 pm. sub președinția d-lui Al. A. Bădărău, Primarul Orașului. Sunt prezenți d-nii Ivașiu, Chirilă, Maior ■ Jippa, Costăchescu, Daraban, Maximovici, Grigoriu, Părintele Vasiliu și Ștefănescu. Jubileul Mitropoliei La ordinea zilei se află pusă chestiunea participărei comunei la serbările ce vor avea loc în Iași, cu ocazia jubileului I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei. D. Al. A. Bădărău, Primarul orașului, luînd cuvîntul zice: „Știți că la 6 Iulie are loc în Iași o serbare religioasă de cea mai mare importanță. Se serbează a 25-a aniversare al instalărei I. P. S. S. Mitropolitului Iosif Naniescu pe scaunul Mitropolitan. La aceasta serbare se impune ca și comuna să participe, mai ales că Mitropolia și în fapt persoana Mitropolitului dă o mare strălucire orașului și contribue cu mult la înflorirea lui. Iașul se poate făli a fi avut timp de 25 ani fără întrerupere pe același Mitropolit, fapt deal dintrelea foarte rar, căci în afară de Mitropolitul Veniamin, nici un alt înalt prelat n’a avut această fericire să stea la înaltul seu post neclintit o vreme atît de îndelungată. Multe se datoresc I. P. P. Sale Mitropolitului Iosif Naniescu. La venirea sa pe scaunul Moldovei a găsit Mitropolia aproape în ruină și dacă azi avem o catedrală admirată, aceasta se datorește numai stăruințelor I. P. S. Sale. Acest fapt și el impune comunei de a participa la acest jubileu, care insamnă o epocă glorioasă în viața religioasă. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei s’a ilustrat in acest lung curs de ani, cu rădicarea nivelului moral al eparhiei sale, ocupîndu-se numai cu cele sufletești și religioase, iar cele pămîntești le-a lăsat in competința celor în drept, și n’a luat parte la luptele noastre laice, ciștigîndu-și astfel și mai mari merite la recunoștința orașului. Ași fi fost fericit să represint eu însum comuna la acest jubileu, dar regret din adineul sufletului că in acest timp nu voi fi în oraș. Ținînd în seamă și faptul că și d. Ivașcu, va lipsi din oraș și că d. Chirilă va fi prea ocupat cu administrația pentru a se putea sacrifica jubileului, m’am gîndit să deleg o persoană, al căruia nume este strîns legat de aceste evenimente și am ales pe d. colonel Langa, care a luat o mare parte în reconstruirea Mitropoliei in Iași, punînd în această privință o muncă deosebită. Dar nu ajunge numai aceasta participare morală, ci comuna trebue să contribuie și la cheltuelile ce necesiteaza un atare jubileu. Serbarea e generală, vor veni oaspeți din întreaga țară și pentru a acoperi in parte cheltuelile necesare, vă rog să votați suma de 1000 lei, cu care să contribue comuna. Consiliul admite propunerea în unanimitate. O transacțiune a cunoscut cetitorilor noștri dife rondul vechiu între comuna și societatea germană care a făcut prima instalațiune de lumină electrică în teatru. Comuna fusese condamnată a plăti suma de 41.961 lei, dar a atacat sentința. Acum a intervenit transacție între comuna și d. Litarschek, delegatul special al societăței. Prin această transacțiune comuna reduce suma la care fusese condemnată cu peste 12.000 lei; consiliul aprobă a se face această transacțiune. Piața Sturzoei Pentru alinierea stradei Sărărie, consiliul admite expropierea de 1039 metri patrați din piața Sturzoei, proprietatea d-lui Jaques Leibovici. Asigurarea bisericilor Se dă cetire unei adrese venite din partea societăților de asigurare Naționala și Dacia România prin care cer ca comuna să plătească o sumă de bani pentru asigurarea bisericelor. Cu prilejul discuțiunei acestei cereri, primarul relevă faptul că începînd de la 1897 o înțelegere de fapt s’a făcut între ambele societăți de asigurare pentru tot ce privește comuna, luînd una jumătate și alta jumătate. Nu poate fi vorba aci de o contra-asigurare, cum se obicinuește la asigurări mari, pe cîtă vreme se constată că chiar pentru asigurări de 3 lei, societățile și-au Împărțit suma drept în jumătate, ceia ce nu arată că nu era o grijă de riscuri, ci o adevarată înțelegere pentru a exploata comuna. Dar aceasta e o chestie de apreciare, pe care n’avem s’o discutăm acuma. Dar fapt mai straniu este că această sumă ni se cere pentru asigurare de biserici, asigurare prin nimic justificată, căci nicăiri nu se asigură bisericile, și de memorie de om nu se cunoaște incendiul unei biserici. La cererea făcută cătră direcția generală a Naționalei de a ne încuviința resiliarea contractului, am primit răspuns că contractul nu se poate resilia și ca exemplu ne dădu că și biserica Domnița Balașa din București este asigurată. Notați că nu vorbește decît de o singură biserică din capitală, dar cine știe ce a călăuzit pe administrația acelei biserici de a o asigura și nici nu cunoaștem ce fel de administrațiune e aceia. La noi, s’au asigurat bisericile Bărboiu, Pantelimon, Albă, toate boltite și cuprinzînd foarte puțin lemn care să trebuiască a fi asigurat, căci focul de afară n’ar putea decît să dărnească acoperemîntul ne putînd intra în lăuntru, iar ca focul să isbucnească de la luminările din interiorul bisericei, pe lingă că nu s’a intimplat vre-odată, încă n’ar putea causa stricăciuni mari, căci focul nu s’ar putea întinde, dînd peste bolți de piatră în toate părțile. Dar cum credeți că s’a făcut evaluările ? Plătim polițe de asigurare pentru suma de 240.000 lei, evaluări ne mai pomenite. La Biserica Albă mai vedem evaluîndu-se și asigurîndu-se averea mobilă pentru 40,000 lei, așa din senin, căci inventariarea nu s’a făcut decît zece zile după ce s’a semnat contractul de asigurare. Față cu toate aceste, vă rog să mă autorizați a refuza plata bonurilor de asigurare și nu cred ca societatea de asigurare să meargă cu indrăsneala pănă a ne chiema în judecată, pentru că atunci am găsi formula juridică, pentru a cere anularea unui contract încheiat de societatea reclamantă prin însuși representantul ei plătit și care se găsea la comună. D. Christofor luînd cuvîntul se declară de perfect acord cu cele spuse de d. primar și își exprimă regretul său pentru această risipă inutilă, va crede ca comuna să continue a plăti pănă la expirare bonurile de asigurare, deoarece fiind contract la mijloc se poate ca comuna să fie condamnată plus cheltuelile de judecată. D. Primar crede că societatea nu va merge pănă in capăt, căci are prea multe de menajat, pentru a nu ridica un proces, in care sunt numeroase elemente pentru a dovedi nedreptatea ei. In caz de perderea procesului, comuna va putea intenta o acțiune de daune contra acelui administrator care a făcut acea asigurare inutilă. Consiliul decide a refuza plata bonurilor de asigurare. Gestiunea Bartsch. Consiliul elucidează gestiunea d-lui Bartsch, fost director al vechei școli comunale de meserii. In urma verificărilor făcute, consiliul decide si elibera d-lui Bartsch garanția ce o o are depusă, scăzînd dintr’visa suma de 783 lei și 53 bani. * Consiliul aprobă budgetele bisericilor Lozonschi, Banu, Buna-Vestire, Talpalari, Sf. Neculai de Sus și Cuvioasa Paraschivă. Salarul parohului de la biserica sft. Gheorghe Lozonschi se reduce la 150 lei pe lună. Se votează apoi creditele următoare: 30 lei taxa de examen pentru un orfan ce comuna întreține 660 lei plata unui suingiu la abator. » Consiliul comunal mai ia în cercetare propunerea de a se înființa o piață pentru lemne și fîn în strada Zugravilor. E știut că o asemine piață se impune, din causa că de fapt, de cînd tramvaiul circulă prin strada Anastasie Panu, e cu neputință pentru carele cu lemne și fin să ajungă la hală. Fiind paritate de voturi, chestia se amînă. D Un început de incendiu s’a declarat aseară la casa cu No. 42, din strada șoseaua Nicotină, locuită de I. Ferariu. Eri, prin dreptul străzei Arminească, s’a produs o ciocnire între vagonul de tramvai cu Noli și birja cu un cal No. 131. Din fericire, nimic grav nu s’a întîmplat. Ampluma «ilgfi — Doctore, sunt zeu bolnav, te rog dămi ceva să nu adorm la masă. — Să te pui în pat. ) V