Evenimentul, aprilie-iunie 1900 (Anul 8, nr. 56-125)

1900-06-11 / nr. 112

pra lui Tolstoi. Am cetit în o gazetă, spuse Jokay, că l’au pedepsit, luînd o decizie, prin care serviciul religios nu se va face la înmormîntarea Con­telui. Curioși oameni! Ei cred că este cine­va în lume, care să poată lua eternitatea lui Tolstoi! Apoi vorbirăm de mii de amănunte și, simțind că ilustrul bătrîn ar dori să rămîie singur, mă îndepărtai cu părere de rău, după ce îi mulțumii pentru cinstea și plăcerea ce-mi fă­cuse, acordîndu-mi acestă convorbire. Viator. Abonament de viligiatura Administrația ziarului „Eveni­mentul ” deschide cu începere de la 1 Iunie, pentru interiorul țării și pentru întreg celor trei luni de vară, un abonament la cu prețurile următoare : 6 luni . . 3 lei Două luni . 6 lei Trei luni. . 8 lei Pentru intervale mai mici de o lună, abonamentul se va socoti, ca­l­­culîndu-se pe prețul de 10 bani, pen­tru fie­care foaie. Tot­o­data se aduce la cunoștința abonaților vechi, cari sunt hotărîți a pleca în viligiatură și doresc a primi ziarul la nouă locuință să bine-voiască a-și comunica din vre­me adresele lor la administrația ziarului, lctură cu totul nouă și de o armo­ni­ie de culori cu totul ingenioasă,p­­redomină albastrul, verde și porto­f­iliu. E formată din 3 arcuri imensei­are se întîlnesc prin baze ornate cu­ jururi foarte frumoase și cu deco­­­ițiuni de cabochons, albastre și g­albene. Aceste arcuri închid în­ mijlocul lor o cupolă (centrala) dej 6 m. de­asupra pămîntului și toată] ,urită înăuntru. Pentru numărul viitor voi continuaj­­ u descrierea porței monumentale.­­ Tillia a Ecouri și Noutăț Stațiunea Meteorologică de la Școala Militară Iași. Altitudinea 100 metri Observațiunile pe ziua de 22 Iunie 1900, stil nou. Barometru în mijlociu redus la 17rF- grade și la nivelul mării în mm. V·ö ® Temperatura aerului la 8 ore dim+20. jț­S/ Maximum+27.0 IfȘl Minimum-1-14.0 Umezeala relativă (Higrometrul) 68 Umezeala absolută. — Direcția dominantă . .1 a vîntului și tăria lui . 1 Starea cerului (Nebulositatea 0 10 Variabilă Apa provenită din ploaie 1 . 0 in 24 ceasuri. 1­ 1. 2m­m Starea Bahluiului Puțină ploaie a căd­ut numai în u­nele localități din Moldova și din Do­brogea. Barometrul se menține aproape sta­ționar. ♦ * * N. 3. DIN STRĂINĂTATE Scrisori din Paris Eri am văzut Dahomey, care este un adevărat sat instalat într’o parte separată a Exposiției. Sunt colibe identice ca la dînșii, acoperite cu stuh, iar ei stau înăuntru sau pe pris­i­pă unde lucrează. I-am văzut țesînd cu copii mici, curat țigani de la noi numai mult mai uriți, sunt îngrozi­tori, femeele nu sunt așa de urite, dar sălbatece cu totul. Au și ei un pavilion principal, un­de sunt depuse testurile lor fetișe de ale imparatului, unul mai mostruos ca altul. Sunt absolut primitivi; e curios de văzut asemenea lucruri, statui sculptate în lemn și părțile proeminente adăugate, dar de o for­mă sălbatecă absolut, îmbrăcăminte de a regelui lor, instrumente de mu­zică etc. China are și ea o parte anumită unde a aranjat pavilionul, restaurant, teatru, diferite magazii, tot zidit in stilul lor și iluminat de asemeni in sistemul lor cu lampioane. Porțela­nuri diferite de toată frumusețea și de toate prețurile, uiți că ești la Paris cînd vizitezi asemenea locuri. Și cîte mai sunt încă în afară de incinta Expoziei. Așa este le village Suise, la rue de Caire și cîte altele. M’am preumblat pe platforme rou- Imte; aceasta este de o lungime de 4 metri, așezată la o înălțime des­tul de considerabilă. E compusă din trei părți, o parte largă de 2 m. și care e cea mai iute. (8 k. m. 500 p oră), a doua de 90 c. m. (4 k. 260 pe oră) și a treia fixă de 1 m. și 10. Intăi vine cea fixă, apoi a doua și a treia mai repede, sunt prevăzute cu bortoane, fixate la distanțe regulate, de care te poți as­ca pentru a te sui, evitînd astfel d­­­cădea pentru că nu o oprește de c de dimineață pănă seara la 8. Așa are aspectul unei paglici infinite, care se mișcă incontinuu și înconjoară toată Ex­poziția. Pe lîngă acest mijloc de transport, căci Expoziția e așa de mare în­cît pentru a merge de la un quartier (ca să zic așa) pănă la altul e o adevărată cursă, mai este și drumul de fer electic care merge cu o repegiune extraordinară, îți per­mite să faci turul Expoziției în 12 minute aproximativ, considerînd și staționările. E compus din trei va­goane putînd transporta 200 de per­soane. Primul vagon e automobil și prevăzut cu 4 motoare echivalînd cu 35 cai și funcționează în sens in­vers cu platforma, făcînd un cerc con­centric cu aceasta. Aceste trenuri se succed de la 2 la 3 minute. Partea monumentală se află pe piața Concordiei, cea mai frumoasă piață P­arisului. Se zice că e de p arhi­­ X nII­TARA din Botoșani — De la arespond. nostru special — Reprezentația Negruzi Marți seara 6 Iunie a avut loc o frumoasă reprezentație de gimnasti­că, tir, dansuri naționale și gladia­tori, dată de d. V. Negruzzi cu ele­vii săi din Iași. Succesul moral și material destul de frumos. Artiștii au cules aplausele frene­tice ale mulțimei­. Tirul executat de dl. V. Negruzi, din diferite posițiuni și de pe trapez din echilibru, a pus in uimire pe toți. Statuele romane executate de 6 elevi la mai multe culori de lumină electrică erau aplaudate: inelele zbu­rătoare executate de Dumitriu, Nem­­țanu și Stavilă, omul zburător exe­cutat de d. Ionescu prinzător,­­iar elevii Dimitriu, Stavilă, Agapi și­ Nemțanu ca săritori. La inelele zburătoare și omul zbu­ră­rator s’au remarcat cele mai pericu­loase și grele mișcări; de aseminea, sărituri și salturi mortale executate­­ cu cea mai mare precisiune. Muzica militară, tot timpul a cîn­t1­tat cele mai frumoase cîntece. Astă­zi dim. fd. V. Negruzi cu e­­l­le­vii săi a plecat la Fălticeni unde i va da vr­e 2 reprezentații, apoi du­­­pă ce vor da mai multe representa­­­ții in orașele Moldovei, pleacă la­ Paris la Expoziție. Dintre persoanele care au asistat [­­­la reprezentația de seară am remar­­­­cat pe: I D. și d-na Silion prefect, familia]1 I Enacovici, familia Saint Georges,1 j Caniola director al prefecturei, d. șij1 j d-na d-tor Goilav, familia Abramo­­­ovici, Hănțescu, Căp, Vișan, Văsescu| I primar, familia Câhanescu, d. și I d-na Berman. Sub­locot. Georgesi j Nicolau, simpaticul d-tor M. Cahâ­­ jnescu, Leon Olivenbaum, Gh­ergheli |Rusu, Popovici polițai, familia Ari­­­­tonovici Buicliu, Bobeica Adolf Wa­cher, d. Gheorghiu telegrafist, d. șil J d-na David Backal, d. și d-na Co­s­opolovici, familia Vasiliu, Popovici,­ Misis etc. și alți foarte mulți, căro­r­­ va cer ma­i de scuze, din cauză, cai i-am trecut cu vederea. EMIGRANȚII Astă­zi d. m. (Joi) 50 de emigrați] din orașul nostru pornesc pe jos.], pana la Hamburg. Duminică un alt] grup de o sută, de asemenea por­­­nește pe jos. | Y? M. W. Moartea Prin­cipiisei Joscfma M. S. Regele și A S. R. Principele Rominiei au sosit ieri după amiază la oarele 2 fără un sfert la Sigmaringen. La gară au fost întimpinați de A.S . Principele Leopold de Hohenzollern, A. S Princepele e­reditar Carol de Ho­henzollern, fratele Principelui Romîni­ei și de capii autorităților. Suveranul și Principele Moștenitor descinzînd din vagon, erau foarte emo­ționați. Suveranul a îmbrățișat pe Prin­cipele Leopold și pe Principele Carol, fără să poată spune nici o vorbă din cauza emoțiunei. Apoi cu ochii scăl­dați în lacrămi s’a înclinat ușor îna­intea autorităților și a plecat la Castel Augusta familie de Hohenzollern s’a dus direct la salonul M­iLuar. M­S Regele a sărutat fruntea rece a Au­gustei Sale Mame, apoi a îngenunchiat lîngă sicriu făcînd o scurtă rugăciune A­S­R. Principele Romîni­i a să­rutat mîna Principesei Iosefina, înge­­nunchiînd lingă Suveran. După cîte­va minute Suveranul și Principele s’au ridicat plingind și s'au retras în apartamentul lor. Corpul Principesei a fost transportat azi dimineața în biserică. Inmormintarea va fi celebrată azi Simbătă dimineața la oarele 10 de e­­minența Sa cardinalul de Kopp, arhie­piscopul de Koeln. Comisariatul român din Pa­ris a trimis o adresă tuturor expozanților romîni, prin ca­re -i invită să trimeată de ur­gență medaliile obținute de acești expozanți in țară sau străinatate. Aceasta în vede­rea decernărei premiilor la expoziția din Paris. X D. inspector domenial Hazu a fost delegat să asiste la e­xamenele școalei de arte și meserii din Iași, din partea direcțiunei industriei și co­­merciului.­­ „Magyar Szó“ din Buda­pesta spune, că autoritățile ungare din Orșova au oprit un convoiu de 59 emigranți EVENIMENTUL vrei din Romînia, veniți în linie țărănești din Turnu everin. Sub-prefectul din Orșova cerut telegrafic instrucțiuni­i la ministerul de interne in Budapesta despre cum st­rocedeze față de acest grup e emigranți, cari vreau să e stabilească în Orșova ș Vinișoara. u Imigrarea evreilor in Austo Ungaria Interzisă Legațiunea Austro-Ungară din Ca itală a comunicat ieri în mod ofi­cal ca guvernele austriac și ungă­or remite sub escortă pe toți evrei in Romania. Și anume: Autoritățile vamale austriace și m­­gare vor reține pe toți evreii cu pa­­poarte de emigrare, cari nu iau bi­ete directe de drum până la Ham­burg, Londra sau Paris, și-i vor pre­da autorităților române. Toți evreii cari au pașapoarte d­ntoarcere (20 lei), și cari se vor du­ce la Budapesta, Viena sau vr’o alt­ocalitate din Austro-Ungaria, vor­­ uși sub supravegherea poliției res­pective și re­trimiși in România, ime­­diat ce vor fi prinși că cer ajutoare sau că n’au mijloace de existență. Consulatul austro-ungar a comu­nicat aceste disposiții și d-lui gene­ral Algiu, în mod confidențial și verbal In urma acestora, d. general Algă a luat ieri următoarele măsuri: Pașapoartele de emigrare nu se mai eliberează de­cît numai acelei persoane, care vor arăta că au bi­lete de drum pănă la Hamburg, Lon­dra sau Paris. Pașapoartele de întoarcere nu se dau de­cît numai acelor „emigranți” cari pot proba că au asupra lor ce puțin 100 lei. Aceste măsuri s’au pus în aplicați cu începere de ori după amează,­­ au fost comunicat și tuturor prefec­ților. Pe de altă parte, aflăm că autori­tățile austro-ungare au pornit deja spre Romania cu escortă mai mult emigranți, cari au fost prinși în Bu­dapesta și Viena cerșind. In Ploești s’a înfințat o societăți pe acțiuni Salvarea muncitorului ro­mîn, care are de scop să cumpere ș să pună în vînzare toate obiectele lucrate de învățători. Ifi D. Saligny, director al docurilor ș al portului Constanța, a făcut pri­n amiază d-lui ministru al lucrările publice un raport verbal asupra stu­diilor făcute de d-sa pe Rhin și pe Dunărea din Austria și din Germa­nia asupra amenajării porturilor ș a regulării cursului apelor. D. Saligny, întors de trei zile di­ călătoria­­ de studiu cu care fuses­­însărcinat, va prezintă ministerulu un raport amănunțit asupra studiile de mai sus. Vestitul general Lakeman, Mazar Pașa, a incetat din viață aseurs la orele 9, in casa de sănătate a d­­r. Olchowsky din Capitală. Decedatul era de 82 ani. Generația mai bătrînă cunoaște rolul pol­tic pe care l-a avut gene­ralul akeman. A lucrat in Roma­nia, mai ales in timpul răsboiului din Crimeea.­­ De aci au plecat la rașcam, ui­­i­i’ocșanez întîlnindu-i pe drum, le-a lat ca și ieșenilor o frumoasă do­­tație. Ajungînd la Hăbăucești d. Marcu *­­imșa alegător în col. I de senat le - i servit o copioasă masă, dînd și­­îtor-va adăpost, iar restul a fost a­­ost adăpostit în sat. Dimineața au pornit la Pașcani. Amănunte . Grupul „Emigranții romanului“ cum o întitulat e com­­pus de 65 persoane : bătrîni, tineri și copii în vîrsta de 12—15 ani. Ma­­­­joritatea sînt meseriași, și vr’o ciți­­va foști comercianți posedînd odată mare și­ care avere. Conductorul lor este tînărul M. Galațanu. Toți sînt îmbrăcați într’o uniformă de dog,­­"'pci, bidoane pentru apă, saci pen­na mîncare și opinci în picioare. Po­sed o ambulanță sanitară cu medi­camente de prima necesitate și un car de bagaj. Fondul lor este a­­proxmativ de 3600 lei depus la d-nii 3ring și Reiter. Pe listă figureză cu sumi însemnate romînii d-nni: N. Gr. Drăghici, senator, Gh. P. Ghițescu, 8. S. preot, Ieronim, V. Mandinescu, Gh. Drăguțescu, St.­­ Găină, Th. B. Tatos. Un grup de 50 domnișoare s’au constituit într’o societate sub numele de „Fiicele Zionului cu scop de a e­­migra pe jos pănă la Hamburg și de acolo a se îmbarca pentru America. In acest scop prin apeluri­­ lansate convoc pe evreimea la întrunire pe Duminică 11 c. Ele vor avea ca or­­ganisatoare pe ci­nele Șomer și Ba­rai , aseminea și mulți tineri convoc o întrunire pentru Sîmbătă 10 crt. tot pentru același scop. ** * Joia Verde în anul acesta s’a ser­bat cu o deosebită pompă in bise­rica catolică locală. * * * Joi seara 8 c. Dl. Negruți din Iași a dat în grădina publică împreună cu elevii d-sale o representație de gimnastică. Elevii au dovedit un mare talent în esecutări unori figuri uimitoare de grele. Grădina era arhi­plină Nevoind a avea mustrări de cu­get, aducînd supărări de gelosie u­­nei gingașe ce nu-și va vedea, din nebăgare-mi de seamă trecut numele in carnet, nu dau nume proprii. In cursul acestei săptămini d-nn general Leon a inspectat garnizoana locală Vineri 9 c, la orele 6 seara pedeștrii focșeneni în număr de 60 au sosit, aci. Un public numeros i-a intimpinat. Ei au fost încartierați pe la coreligionarii lor. K­S MIRCEA. Consiliului tehnic superior imoectul pentru dubla alim­en­­tire a orașului cu apă, a probat tip Consiliul Comunal in șe­dința de la 8 Iunie. M. Duminică 11 Iunie a. c. la orele p. m. Părintele Ioan Gotcu, va avea o conferință la societatetea­iteraro-culturală „Viitorul“. Conferința se ține in localul Se­minarului „Veniamin“. * * * O ROMAN. — Corespondență specială — Precum am anunțat în corespon­dența trecută, Joi 1 c. orele 8 dim. emigranții locali s’au dus la cimiti­rul israel­it, unde în urma oficierei unui serviciu divin și-au luat, ulti­mul adio de la ai lor, după aceia în mijlocul unei enorme afluenți și a unei jelații de nedescrisă, s’au ros­tit cîte­va discursuri. La orele 10 e­­migranții însoțit de asistența s’au dus la sinagoga centrala unde în fața Ra­binului au prestat un jurămînt de solidaritate. Nu cred­ea cea mai maestră pană să fie în stare de a descrie cele petrecute la cimitir și si­nagoga, momente cari vor remînca neuitate în mintea celor prezenți. Simbătă , curent, au dat o repre­zentația teatrala în grădina „Coltului Galben“ pusă gratuită la dispoziție de către proprietar și a cărui faptă vorbește de la sine. Duminică , curent deși cerul era cam înourat și ploaie măruntă a în­ceput a cadea ; totuși mii de evrei și mai mulți romini au ținut de a­ le conduce. Deși plecarea era anunțată pentru ora 3 p. m. totuși încă la oarele 1 curtea și împrejurime­e școalei Ist- Romîne de unde trebuiau să plece era înțesată de lume. La oarele 3 duiosul convoiu urmați de cei pre­zenți a pornit spre bariera gării pe unde trebuiau să iasă. La bariera o­­prindu-se cortegiul, șeful M. Gala­­țanu cu cuvinte foarte călduroase a mulțumit onor. Poliției locale pentru iganticul concurs dat cu menține­rea ordinea, la care emigranții au încheiat cu *­ra și Trăiască Roma­nia. Pe tot parcursul li­ s’au aruncat flori, la bariera gentilele d-re Marie și Clementine Hönigsberg le au în­­timpinat cu frumoase buchete de flori. Aci foarte mulți și-au luat re­­mas bun de la dînșii, iar mulți și subscrisul le a condus pină la „Teiu“. înduioșată mai era despărțirea lor, nici nu mă încerc a-o descrie, căci cîtă silință îmi voiu da faptele vor fi denaturate. Ici vedeai un tată sau mamă bătrînă, îmbrățoșindu-și odo­rul său... pentru ultima dată, ici o femeie strigînd soțului „nu uita că lași acasă o femee cu 4 copii“. A­­ducîndum-mi aminte, mă cuprinde o mirare unde am luat atîta putere ca să trăesc aceste crude momente.... O DIN LOCALITATE Parchetul local a fost înștiințat că locuitorul Naum zis si­ae Sto­ian, din Slatina, de origină bulgar a dispărut într’un mod misterios din acel oraș in ziua de 22 Aprilie , pănă in prezent neputînd fi găsit se crede a fi la mijloc o crimă. Fiind și­­ posibilitatea că el să se­­ refugiat in alt oraș, parchetul de Slatina cere ca in caz dacă se va descoperi in Iași să se facă cino acelui parchet Comisarul gărei Burdujeni a a­restat și înaintat, parchetului n­ostru pe individul Iosup Tutzer, care fiind condemnat de Tribunalul local la 1 luni închisoare pentru furt, dis­păruse și nu î se mai putea da de urmă. Luni 12 Iunie consiliul județian va ținea ședința pentru a continua discuția reorganizării școalei de me­serii județiene de la Bucium. Cu începerea de la 15 Iunie se incepe distrugerea culturei de tutun ilicit, atît in comunele urbane cît și in cele rurale, de cătră agenț­i R. M. S. O comisiune medicală compusă din d-nni general dr. Dianu preșe­dinte. Colonel dr. Corvin, Colonel dr. I. Dimitrescu și major dr. Tiron membrii, iar ca raportor d. major dr. Miclescu profesor universitar, a hotărît reformarea căpitanului Ca­rol Scrob cunoscutul poet. D. Căpitan Carol Scrob suferia de boală de cord. M­iseară d. Al. A. B­adărău, Primarul orașului a plecat la București, pentru a supune X -*an»x­ 1900 n Ședința consiliului comuna­ Jubileul Mitropolitului.—Dele­gatul Primarului. O Transac­­ție.—Expropieri—Asigura­rea bisericelor.—Cartelul Naționala și Dacia-Ro­­mînia.—Primar și re­­presentant de asigu­rare. Vechea școa­lă de Meserie. — Budgete biseri­cești. Credite. Amănunte. 9 Iunie Ședința se deschide la orele 5 p­m. sub președinția d-lui Al. A. Bă­­dărău, Primarul Orașului. Sunt pre­­zenți d-nii Ivașiu, Chirilă, Maior ■ Jippa, Costăchescu, Daraban, Maxi­­movici, Grigoriu, Părintele Vasiliu și Ștefănescu. Jubileul Mitropoliei La ordinea zilei se află pusă ches­tiunea participărei comunei la ser­bările ce vor avea loc în Iași, cu o­­cazia jubileului I. P. S. S. Mitropo­litul Moldovei. D. Al. A. Bădărău, Primarul ora­șului, luînd cuvîntul zice­: „Știți că la 6 Iulie are loc în Iași o serbare religioasă de cea mai ma­re importanță. Se serbează a 25-a aniversare al instalărei I. P. S. S. Mi­tropolitului Iosif Naniescu pe scau­nul Mitropolitan. La aceasta serbare se impune ca și comuna să partici­pe, mai ales că Mitropolia și în fapt persoana Mitropolitului dă o mare strălucire orașului și contribue cu mult la înflorirea lui. Iașul se poate făli a fi avut timp de 25 ani fără întrerupere pe același Mitropolit, fapt deal dintrelea foarte rar, căci în a­­fară de Mitropolitul Veniamin, nici un alt înalt prelat n’a avut această fericire să stea la înaltul seu post neclintit o vreme atît de îndelunga­tă. Multe se datoresc I. P. P. Sale Mitropolitului Iosif Naniescu. La ve­ni­rea sa pe scaunul Moldovei a gă­sit Mitropolia aproape în ruină și dacă azi avem o catedrală admirată, aceasta se datorește numai stăruin­țelor I. P. S. Sale. Acest fapt și el impune comunei de a participa la acest jubileu, care insamnă o epocă glorioasă în viața religioasă. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei s’a ilustrat in acest lung curs de ani, cu rădicarea nivelului moral al epar­h­iei sale, ocupîndu-se numai cu ce­le sufletești și religioase, iar cele pă­­mîntești le-a lăsat in competința ce­lor în drept, și n’a luat parte la lup­tele noastre laice, ciștigîndu-și astfel și mai mari merite la recu­noștința orașului.­ Ași fi fost fericit să represint eu în­­sum comuna la acest jubileu, dar re­gret din adineul sufletului că in acest timp nu voi fi în oraș. Ținînd în seamă și faptul că și d. Ivașcu, va lipsi din oraș și că d. Chirilă va fi prea ocu­pat cu administrația pentru a se putea sacrifica jubileului, m’am gîn­dit să deleg o persoană, al căruia nume este strîns legat de aceste e­venimente și am ales pe d. colonel Langa, care a luat o mare parte în reconstruirea Mitropoliei in Iași, pu­nînd în această privință o muncă deosebită. Dar nu ajunge numai aceasta participare morală, ci comuna tre­bue să contribuie și la cheltuelile ce necesiteaza un atare jubileu. Serba­rea e generală, vor veni oaspeți din întreaga țară și pentru a acoperi in parte cheltuelile necesare, vă rog să votați suma de 1000 lei, cu care să contribue comuna. Consiliul admite propunerea în unanimitate. O transacțiune a cunoscut cetitorilor noștri dife rondul vechiu între comuna și socie­tatea germană care a făcut prima instalațiune de lumină electrică în teatru. Comuna­ fusese condamnată a plăti suma de 41.961 lei, dar a a­­tacat sentința. Acum a intervenit transacție între comuna și d. Litar­schek, delegatul special al societă­­ței. Prin această transacțiune comu­na reduce suma la care fusese con­demnată cu peste 12.000 lei; consi­liul aprobă a se face această tran­sacțiune. Piața Sturzoei Pentru alinierea stradei Sărărie, consiliul admite expropierea de 1039 metri patrați din piața Sturzoei, pro­prietatea d-lui Jaques Leibovici. Asigurarea bisericilor Se dă cetire unei adrese venite din partea societăților de asigurare Na­ționala și Dacia România prin care cer ca comuna să plătească o sumă de bani pentru asigurarea bisericelor. Cu prilejul discuțiunei acestei ce­reri, primarul relevă faptul că înce­­pînd de la 1897 o înțelegere de fapt s’a făcut între ambele societăți de a­sigurare pentru tot ce privește co­muna, luînd una jumătate și alta ju­mătate. Nu poate fi vorba aci de o contra-asigurare, cum se obicinuește la asigurări mari, pe cîtă vreme se constată că chiar pentru asigurări de 3 lei, societățile și-au Împărțit suma drept în jumătate, ceia ce nu arată că nu era o grijă de riscuri, ci o adevarată înțelegere pentru a exploata comuna. Dar aceasta e o chestie de apreciare, pe care n’avem s’o discutăm acuma. Dar fapt mai straniu este că această sumă ni se cere pentru asigurare de biserici, a­­sigurare prin nimic justificată, căci nicăiri nu se asigură bisericile, și de memorie de om nu se cunoaște in­cendiul unei biserici. La cererea fă­cută cătră direcția generală a Nați­onalei de a ne încuviința resiliarea contractului, am primit răspuns că contractul nu se poate resilia și ca exemplu ne dădu că și biserica Dom­nița Balașa din București este asi­gurată. Notați că nu vorbește de­cît de o singură biserică din capitală, dar cine știe ce a călăuzit pe admi­nistrația acelei biserici de a o asi­gura și nici nu cunoaștem ce fel de administrațiune e aceia. La noi, s’au asigurat bisericile Bărboiu, Pantelimon, Albă, toate boltite și cuprinzînd foarte puțin lemn care să trebuiască a fi asigurat, căci focul de afară n’ar putea de­cît să dărnească acoperemîntul ne putînd intra în lăuntru, iar ca focul să is­­bucnească de la luminările din in­teriorul bisericei, pe lingă că nu s’a intimplat vre-o­dată, încă n’ar putea causa stricăciuni mari, căci focul nu s’ar putea­ întinde, dînd peste bolți de piatră în toate părțile. Dar cum credeți că s’a făcut evaluările ? Plă­tim polițe de asigurare pentru suma de 240.000 lei, evaluări ne mai po­menite. La Biserica Albă mai vedem evaluîndu-se și asigurîndu-se averea mobilă­ pentru 40,000 lei, așa din se­nin, căci inventariarea nu s’a făcut de­cît zece zile după ce s’a semnat contractul de asigurare. Față cu toate aceste, vă rog să mă autorizați a refuza plata bonuri­lor de asigurare și nu cred ca soci­etatea de asigurare să meargă cu indrăsneala pănă a ne chiema în ju­decată, pentru că atunci am găsi for­mula juridică, pentru a cere anula­rea unui contract încheiat de socie­tatea reclamantă prin însuși repre­­sentantul ei plătit și care se găsea la comună. D. Christofor luînd cuvîntul se declară de perfect acord cu cele spuse de d. primar și își exprimă regretul său pentru această risipă inutilă, va crede ca comuna să continue a plăti pănă la expirare bonurile de asigu­rare, de­oare­ce fiind contract la mijloc se poate ca comuna să fie condamnată plus cheltuelile de ju­decată. D. Primar crede că societatea nu va merge pănă in capăt, căci are prea multe de menajat, pentru a nu ridica un proces, in care sunt numeroase elemente pentru a dovedi nedreptatea ei. In caz de perderea procesului, comuna va putea intenta o acțiune de daune contra acelui administrator care a făcut acea asigurare inutilă. Consiliul decide a refuza plata bo­nurilor de asigurare. Gestiunea Bartsch. Consiliul elucidează gestiunea d-lui Bartsch, fost director al vechei școli comunale de meserii. In urma veri­ficărilor făcute, consiliul decide si e­­libera d-lui Bartsch garanția ce o o are depusă, scăzînd dintr’visa suma de 783 lei și 53 bani. * Consiliul aprobă budgetele biseri­cilor Lozonschi, Banu, Buna-Vestire, Talpalari, Sf. Neculai de Sus și Cu­vioasa Paraschivă. Salarul parohului de la biserica sft. Gheorghe Lozonschi se reduce la 150 lei pe lună. Se votează apoi creditele următoare: 30 lei taxa de examen pentru un orfan ce comuna întreține­ 660 lei plata unui suingiu la a­­bator. » Consiliul comunal mai ia în cer­cetare propunerea de a se înființa o piață pentru lemne și fîn în strada Zugravilor. E știut că o asemine piață se im­pune, din causa că de fapt, de cînd tramvaiul circulă prin strada Anasta­sie Panu, e cu neputință pentru carele cu lemne și fin să ajungă la hală. Fiind paritate de voturi, chestia se amînă. D Un început de incendiu s’a declarat aseară la casa cu No. 42, din strada șoseaua Nicotină, locuită de I. Fera­­riu. Eri, prin­­ dreptul străzei Arminească, s’a produs o cioc­nire între vagonul de tram­­vai cu No­­li și birja cu un cal No. 131. Din fericire, nimic grav nu s’a întîmplat. Ampluma «ilgfi — Doctore, sunt zeu bolnav, te rog dămi ceva să nu adorm la masă. — Să te pui în pat. ) V

Next