Evenimentul, octombrie-decembrie 1902 - ianuarie 1903 (Anul 10, nr. 198-289)
1903-01-15 / nr. 278
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI STRADA LAPUȘNEANIT 41 Apare în toate zilele de lucru Un număr vechin 30 hani Ariumful nostru Nimeni nu mai contestă că partidul conservator a avut un succes desăvîrșit în alegerile partale, ce s’au săvîrșit Duminica trecută. Nici macar organele liberale nu o contestă ; cearcă, însă, să o explice prin „presiunile 14 făcute de către opoziție. Trebue să mărturisim că această scuză se apropie de ridicol. Lipsește, după observația caustică, a unui prietin, și o telegramă către Majestatea Sa Regele, prin care să se plîngă de ingerințele opoziției și să-i ceară protecții. Aceste manifestații ridicole nu atenuează întru nimic situația dezastroasă a liberalilor. Ea nu servă decât să-i acopere de-un ridicol absolut. Faptul incontestabil—și iu neputință de a fi contestat,— e triumful partidului conservator. Alții din ciracii colectiviști, mai dibaci, răspîndesc zvonul că dacă au pătruns în corpurile legiuitoare d-nii Gh. Gr. Cantacuzino, șeful partidului conservator și d. Take Ionescu, fruntașul său strălucit, aceasta se datorește îngăduinței liberale. Intre alții, d. deputat Sterea dă această explicație,—de altfel, tot așa de... fantazistă ca și cealaltă 10 bani—Seria 11 AmilX No.AS MERCUR! 15 IANUARIE 1903 Ziar co.ra.s © x'va,ta r Bine-ai venit la noi, Alteță, va spune fie-care ieșan, lașul, bătrîn oraș al voevozilor moldoveni, in care Lăpușneanu și-a transportat curtea și care de atunci a fost orașul creer al țărei, salută cu bucurie pe viitorul Rege al Rominiei. Intr’visul el vede viitorul; de-asupra capului său mîndru el zărește vulturul românesc cu aripile deschise, căruia negru vultur al casei străluciților Hohenzollern ii arata calea. In preajmă i se deschide cartea destinelor, in care va însemna soarta Regatului —împărăție mine, poate,—cu ascuțișul săbiei, ce-i incinge coapsa. Skiptrul regal il vede cresc, iar in dreptul frunței sale i se arată strălucirea altei coroane de oțel. Acesta e orașul lăpușnenesc. Visator și impersonal, orașul sacrificiului, orașul abstractei idei, el nu are decit o mîngîere: visarea cu ochii spre trecutul frumos sau sperarea cu ochii spre viitorul, ce se arată mai frumos. Viitorul i se arată subt chipeșa infățoșare a Prințului de azi, a Regelui de mine —și lașul tresaltă de bucurie și reîncepe o altă viață de nădejde și de visare. E frumos, Prințul care a trecut astăzi pragul istoricului oraș, frumos ca o speranță. In albastrul larg al ochilor săi pare că se mișcă aripa azurie a unui vis. Și lașul crede că acest vis e realitatea zilelor, ce vin,—realitatea unui timp de mărire și de înălțare, in care norocul îi va snrîde mai prielnic decit pănă acum, cind melancolia ii încununa fruntea, cum se află însemnată acea a predestinaților morței. Alteță, privește la mîndrul oraș, care treialtă la intrarea și pe pămîntul său. Aici, altă dată, au trecut gloriile trecutului Moldovei, care umplu paginele înroșite ale Cronicarilor noștri boeri și ale rapsozilor noștri populari. Aici, altă dată, a fost mărire, frumuseță, strălucirea bogăției, strălucirea domniei. Azi, aici, se lasă tristea sfîrșitului. Dar un oraș ca lașul are încă o soartă in viitor Cînd carele triumfale vor suna pentru Alteța Voastră , cînd de pe tronul vechilor voevozi vor porni cuvinte de mărire, spuse de o gură Augustă, atunci priveliștea orașului nostru răsară in amintirea regală. Iașul, care salută azi cu atîta devotament pe viitorul rege, aibă norocul să ațintească macac pentru cîteva clipe atenția domnească. La o glorie nouă, la o domnie ce va fi însemnată in istoria neamului,toate se unesc pentru a prevesti urmașului Regelui Carol o domnie glorioasă,i se cuvine un gest glorios. Se îmbină așa d** frumos, așa de armonios, strălucirea stinsă a măreției apuse cu frământarea unei inălțări războinice, unei mărețe reînvieri a inălțarei temeinice ! Nicăeri nu răsună mai glorios un te-deum decit sub bolțile inegrite de vreme,—de unde atîrnă flamurile ce-au fost martare la luptele de altă dată, zdrențuite voinicește de loviturile vrăjmașilor și zobojite de paloșile apărătorilor! La acea epocă, cînd armașul regelui Carol va intra învingător, ridicîndu-se in scările mărețului streap, adu-ți aminte, Alteță, de orașul, care te primește cu inima deschisă și care te aclamă cu dragă inimă. Adu-ți aminte că pe pămîntul său melancolia mai apus roade lespedele de marmure, ce cuprind istoricele nume, strălucind in istoria noastră ca torțele in ipus. Adu-ți aminte că sacrificiul e frumos, dar e mai măreț încă cînd moare un oraș, o colectivitate de oameni pentru imaculata frumuseță a ideei—și gindește-te, viitorule Rege al Rominiei, că e un pacat să lași să moară un oraș, care s’a numit Iașii—cel mai strălucit pentru Romîni. Iașul te aclamă, Alteță, fiindcă ești descendentul unui șirag de eroi, fiindcă ești urmașul unui Rege înțelept și viteaz,—și,mai ales,fiindcă ești mândru, fiindcă ești întruparea unui strălucit viitor. Iașul aclamă și o speranță. Dacă, totuși, scris este in cartea extremă ca el să dispară, va striga, ca altă dată la Romani: — Trăiască viitorul Rege al Rominiei, care va desfășură flamura unei Romînii mari, în umbra căreia să se adăpostească toți Romînii ! Trăiască îndeplinitorul visului secular, visat altă dată de Ștefan și Mihai! -------------OQ Cii avaos*-------------- Nu e nevoe de amintit dușmănia personală, oribilă, ca a unui maniac, urmărit de ideea fixă a persecuției, pe care o hrănește d. Sturdza pentru d. Take Ionescu. Ne vom mulțumi a relata faptele In județul Muscel partidul conservator eV puternic; e destul a aminti că singurul reprezentant al conservatorilor de pănă acuma în parlament a fost d. M. Vlădescu, ales la Cîmpu Lung. Liberalii au cercat să lupte în contra d-lui Cantacuzino, cunoscută fiind hotărîrea sa, de a nu candida decit atunci cînd va crede că a sosit momentul pentru răsturnarea partidului liberal. D. (antacuzino punînd această întrebare țărei, alegerea sa era un răspuns afirmativ. Dar liberalii nu puteau admite un asemenea răspuns,— o oare necesar a o mai spune?—Iată de ce s’a găsit candidatura d-lui Jugureanu, văzînd, însă, că curentul e fățiș pentru șeful nostru, candidatura improvizată a fost retrasă. Afirmarea că d. Take Ionescu a intrat în Cameră cu concursul d-lui Sturdza e mai grotească încă. De altminteri, la această afirmare se însărcinează chiar Voința Națională a da răspunsul cuvenit: ea ne anunță că va publica în numărul de azi o pendență din Caracal, coresspre a dovedi ingerințele făcute de tru opoziție. Dupe cum pena te bate trebue să fie doi, tot așa pentru a face îngerinți trebue să fie cineva care să se opue. Dacă administrația d-lui Lascar ar fi înlesnit alegerea d-lui Take Ionescu: ce rost mai are afirmarea Voinței ? Nu. Partidul conservator a triumfat în alegeri, triumf absolut și cîștigat numai grație luptei intransigente, pe care a dat-o. Triumful partidului conservator e deplin. D. Cantacuzino a pus întrebarea: țara a răspuns: D. Hans Kraus, care era faimosul organizator al campaniei presei străine pentru „marchizul de la Dunăre a civilizației europene“, a murit. De-acum, adio campanie în presa străină! S'a dus faimosul argument ca străinătate are perfectă încredere în d. Carp, singurul om politic,—cu d. Sturdza, spuneau ziarele carteliste, nuanța liberală. De-acum, adio marchizatul și civilizație. Curat guignon! Jsarcial. --------------scriQCCCCCC*----------------- IA$UL CĂTRE ALTEȚA SA. Finar. M00000003*Proptelele d-lui Carp Lupta dată în alegeri, a eșit toată în defavoarea celor doi aliați, Carp și Sturdza. Iată o socoteală foarte simpla : în aceste alegeri parțiale partidul conservator a întrunit 727 voturi, 315 cel junimist și 189 voturi au fost adunate de candidaturile independente. In fața acestui mănunchiu de voci nemulțumite se adună 845 voturi liberale, trei pătrimi din voturile opozante. Cartelul e pe ducă, nu din cauza carteliștilor, ci din cauză că țara nu mai admite acest echivoc, această veșnică îndoială, din care caută să tragă profit cei doi cumnați cartelați, ca să impus țarei gusturile și pretențiile lor și a zdrobi partidul conservator. Dar guignonul nu e numai pentru d. Sturdza , el e mai ales pentru d. Carp. Cu încetul proptelele, pe care-și sprijină șubredul său edificiu politic, se surpă. După ruperea proptelelor din lăuntru, se duc și proptelele din afară. Prima oră DIN LOCALITATE — Ora 4 p. m. — Vizitele A. S. Regale llecarea de la Comandament.—• La Universitate.—■ La Liceul Internat. — La școala primară Carol I.— La școala centrală.— La Trei Ierachi și Sf. Nicolae. Din cauză ca dejunul de la Cercul Militar a durat pănă la 1 și jumătate, A. S. Regală n’a putut părăsi palatul Comandamentului de cit la ora 3 fără un sfert și din care cauză s’a și renunțat la visita de la sc. de Arte. La Universitate Insula Universitate se aflau întruniți toți profesorii universitari, in ținută de gală, iar in amfiteatru se aflau toți studenții și studentele. Intimpinat de d. C. Climescu, rectorul Universitatea A S. Regală a fost condus in aula, unde-i fură recomandați profesorii Universităței. După aceianii, Dragomir Ilurmuzescu a făcut o experiență demonstrativă asupra legei oscilațiunei și a pendulului, după care A. S. condus de tot corpul profesoral a visitat Universitatea și diversele ei laboratorii ți bibliotece. La Liceul Internat. De la Universitate A. S. Regală plecă spre Liceul Internat. La scara principala de la această școala model, a fost intimpinat de către d. Lascar, directorul școlii și întreg corpul profesoral. După recomandările obicinuite A S. înaintă spre amfiteatru, unde fu primit cu un imn regal executat de corul și orchestra liceului, condus de maestrul Aurescu. Excelent executat, imnul a plăcut foarte mult A. Sale Regale, care felicită pe conducătorul corului. In amfiteatru d. Severin, profesor de fisică, făcu niște proecțiuni electrice prin care se representa sosirea în gară a A. S. Regale, cortejul în piața Unirei și momentul cînd cortejul sosi înaintea Mitropoliei, luate azi dimineață în momentul sosirei A. 8. Regale. Principele Ferdinand a vizitat apoi biblioteca, dusele dormitoarele și apoi mulțumind d-lui Lascar, trecu. La școala Carol I Aici, fu întimpinat de d revitul școlar Sachilarescu și directorul școalei, d. Matassam și de corpul profesoral al școalei. Corul de elevi a executat admirabil imnul regal și după ce visită cu de-amănuntul școala, A. S. Regală plecă, regretînd cu lipsa de timp, îl împiedecă de a asista la lecțiunile de clasă. La școala Centrală De la șc. primară Carol I, A. S. Regală trecu la Ș școala Centrală de sub direcțiunea d-nei Agripina Buțureanu-La scară S. a fost primit de directoară și compus profesoral, iar de o parte și de alta a sălei de trecere, erau așezate elevele școalei și sala era splendid decorată, cu obiecte, dintre care cele mai multe cusute de către elevele școalei. In sala mare A. S. R. a fost primită de corul școalei, care a intonat excelent „imnul, regal“. După aceia principele Ferdiinand a visitat clasele de eurs, splendidele laboratorii dormitoarele și-și exprimă marea mulțumire de cum a găsit școala. La ora 4 A. S. părăsește școala centrală și cortegiul princiar se îndreaptă spre ABONAMENTUL Pe un an 24 hi . pe Olani 12 fel pe Iutii ti lei. In străinătate pe tui un ÎI O hi •—foțjiG-----Aruniciuri, insuli și 50 bani findu! Biserica Trei-lerarhi Splendidul juvaer, cum însuși A S. a denumit monumentala biserică din strada Ștefan-cel-Mare, este visitată de un număr restrîns de persoane, căci intrarea nu e permisă tuturora. In biserică se află A. S. Negala, cu aghiotanții săi d-nii maiori P. Greceanu și Demetrescu, apoi d. Nicu Gane, Gh. Șendree, C. B. Pennescu, încă vreo două persoane a căror nume ne scapă și representanții ziarelor „Liberalul“ și „Evenimentul“. in biserică e prea frig, astfel că A. S. Regală se vede nevoit a plece mai curînd decit ar fi vrut și se îndreaptă spre biserica Sf. Neculai. I. V. Vladoianu, vice-președintele clubului conservator din localitate se afla de eri in orașul nostru. ^ Joi seara A. S. R. Principele ^/Ferdinand Va asista la reprezentația teatrală de la ridicarea cortinei și pănă la sfrșitul reprezentației. Se vor juca următoarele piese: Rețeta soacrelor, Cinel-cinel și splendidul poem al d-lui C. Brăescu ,îndrăgostiții“, care a fost reprezentat Duminica trecută pentru prima oară, pe scena teatrului național din București. „Harchetul general a fost inștiințat că în noaptea de Duminică spre luni, o haită de lupi, întru pinimi pe femeea Maranda Creangă din comuna Tlmatică jud. Vaslui, a sfîșieat-o. Nu s’a găsit decit fustele, papucii și capul victimei. 1T1 ercuri va avea loc in can^ * ^celaria „Liceului național“, intrunirea săptăminală a membrilor societăței „Arhiva*, in mia de Joi 11 c. d-nul I. Tanoviceanu, profesor universitar din București, va ținea în localul Camerei de Comerciu din localitate, la ora 3 p. m. conferința sa care va trata despre : Închisoarea pentru datorii și falimentul civililor. Intrarea la această conferență va fi liberă și sperăm că toți comercianții și persoanele care se înteresază de această chestiune vor lua parte. Se vorbește că d. Nezone Lupescu, prefectul județului Vaslui, va fi^mazilit. J *a revizorat a 30sit ,astăzi, de^^crezul, prin care d. Dim. Sechelarescu e numat revizor al județului nostru. ar. rj Q Ministerul instracțiunei a pus ^ * «n vedere revizoratului, ca din fondul cantinei școlare să prevadă o sumă și pentru cantina școlei de meserii din câtuna Ulmi, com. Belcești. IT-na Ana Matasariu institul care a obținut un congredi? de la 1 Ianuarie până la 17 Apriil. D-sa va fi suplinită de d-ra An Măcărescu. Vii vitrina Evenimmluhdrtp afli expus un afiș ilustrat, o «capo d’operă in acest fel, lucrat de J. G Sterian. El reprezintă o semn i du Miriam din Magdala, pentalogia evanghelicâ a d-lui S. Prasin. Acest superb afiș va fi fotografia și trimis spre reproduceați revista The Studio, iar salonului dinr Champ: Elysées, de la Paris, d. Stei? ian i - o trimite transformat in la bioM. " Tv seară a avut loc la Lui ve ** ^ simte o întrunire stmletească. S’a ales o delegațiuanea ] petru a obține o audiență la A . S. R gală Principele Ferdinand îi î vi id rea ameliorărei situațiunei stî idență, care s’au eliberat numai sța.gr&yd de caporali. Rasa albă.Triumful ei Demind a apărut pe foia»,—și de atunci veacurile se numără cu ■ sutele, rasa albă a fost hotărîtă de Dumnezeu să biruiască pe potriviri■ cele sale și, mulțumită Însușirilor cu 1 cari fusese hărăzită de Marele Stă* ■pînitor al Firei, să meargă din victorie in victorie, din cucerire in cucerire. Al ei va fi pămintul, căci firia Voinței și lumina Științei, ei — mai multele cît celorlalte rase te-a dat Dumnezeu. Pentru timpurile preistorice ale Europei, după cele ce se văd și după cele ce se ghicesc pe dinții de elefant și pe oasele altor animale, găsite prin caverne și printr’alte locuințe ale omului preistoric, s-ajumt la credința, azi de mulți învățați împărtășită, că o străveche populați*une de oameni negri locuia pădurile, cavernele și clmpiile Europei. Oamenii de rasă albă, veniți nu se știe de unde,—poate din imensul reservoriu al neamurilor omenești, din Asia,—goniră, omoniră, șterseră de pe fața pămînturilor europene pe Negrii cei străvechi și Europa fu populată cu oameni de rasă albi. De atunci se desfășură veacuri peste veacuri din lrimba nesfîrșită a timpului și rasa albă, sfârimind piedici peste piedici, se pomi pentru totdeauna în Europa. Se aleseră lar ■țiuni, se fondară state, apărură și ■ dispărură constelațiuni de popoare • de rasă albă, veniră peste ele tari• bi’e invasiuni ale rasei galbene.—rasa albă stete nemișcată. Europa ara a ei și tot a ei rămase. După descoperirea Americii, rasa albă intilni între ambele părți ale noului continent rasa roșie. Se ciocnirii. Lupta fa ușoară. Se văzu de la început că rasa roșie e mai slabă. Neamurile ei se precară, ingenunchiară, se ofiliră și nu trecură mai mult de 300 de ani și, de Peruviani, de Mexicani, de Pieile Roșii ale Statelor-Unite nu se mai vorbi decît ca de niște populațiuni pierdute în nugurile fumurii ale trecutului. Lumea Nouă râmase ca proprietar*te a Latinilor și a Anglo Saxonilor 1 de rasă albă. Rasa alba birui rasa roșie sau a grăinie,—și fu primul ei mare tri- 1 lumf. In veacul XVII, lupta începe in sudul Africei între rasa albă și rasa neagră. In secolul XVIII, aceiași luptă continuă intre Negrii Australiei și Albii Europei. Astăzi în Oceania, afară de neamurile Maori in Noua Zelandă și de neamurile Kana* qilor în Micronesia nu mai sunt Negri în fața Albilor biruitori. In Africa, lupta s’ar fi sfirșit de mult, dacă într’ajutorul rasei negre și ’n contra rasei albe n’ar fi fost clima arzătoare, nisipurile nesfirșite și boalele omorîtoare ale centrului african. Totuși astăzi Impărțiala Africei între neamurile de rasă albă a s’a făcut; civilizațiunea, voința și știința rasei albe au pătruns preturtindeni in nepătrunsa terra ignora * i. Libiei antice, slrmele telegrafice și telefonice și drumurile de fier vor brăzda in curînd ținuturile unde de veacuri trăiau milioanele 4« Negri » nesupărați de nimeni, aî Rasa albă a înfruntat și infruntă totul și, dacă nu va șterge de pe,fața fumatului african pe Negri, desigux îi va tolera ca odinioară Spartanii 3 Hoți. Latinii și Angio-Saxm$ fip isă albă sunt azi stupinii Africei și i neamului de rasă neagră. Rasa albă a biruit și rasa neagră L este al doilea al ei mare triumf . Acum, la sfântul veacul al XIII i la începutul veacului XIX, aceaa-i biruitoare și civilizată rasă albă, insăturată in podele de cucerire Alobului pământesc, și aduce aminte ă a fost,o vreme, in aurora Evulm-