Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1903-10-24 / nr. 210
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEANU 44 Apare în toate zilele de lucru Un număr rechin 30 bani rABONAMENTUL. Pe anii 24 lei: pe 0 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. in străinătate pe un an 30 lei ——**i—k Annnduri, inserții și reclame 50 bani findul ÎNTRUNIREA CONSERVATOARE Ziarele liberale spumegă în urma loviturilor de moarte, ce li s’au adus de către oratorii conservatori, în întrunirea, care a avut loc Duminica trecută, în orașul nostru. Nu numai loviturile îi dor, cît și concursul imens de populație, venită la primul apel , să asculte pe oratorii conservatori, cum și clocotul de ură, care a frămîntat mulțimea adunată. Acesta era semnul cel mai evident că în țara toată nu este o aversiune neînvinsă în contra actualilor guvernanți, ci o ură, ură în toată puterea cuvintului, cum poate nu s’a mai pomenit vre-o dată în vre-o țară. Am văzut scenele, cari au precedat căderea lui Ioan Brătianu, la 1888 , poate că spectacolele de stradă au fost mai puternice, mai virulente; nu ne aducem, însă, aminte să fi auzit acel sinistru clocot de ură, care forfota în sînul mulțimei de la Sidoli. ^ Mărturisesc că am avut o teroare nehotărîtă, în fața acestui spectacol. Niciodată nu mi s’a aratat mai aevea neînvinsa dușmănie, care desparte o clasă de oameni. Și m’am întrebat : de unde izvorește această ură neîmpăcată ? Evident că mulțimea adunată, adăpostită în sala Sidoli, nu era compusă numai din soldați ai partidului conservator, ci din „publicul“ obișnuit al întrunirilor, din publicul mare, locuitorii orașelor neînregimentați, din aceia, care au avut să sufere de pe urma reducerilor și suprimărilor d-lui Sturdza, de pe urma tuturor măsurilor financiare ale regimului actual. Acești oameni până acum au suferit în liniște, nu și au arătat până azi durerea pricinuită. Cu o pudoare sufletească supremă, ei și-au ascuns suferințele de la privirile mulțimei indiscrete, a mulțimei nepăsătoare. Și-au ascuns suferințele și-au tăcut, deoarece au văzut că li se cere sacrificiul suferințelor lor pentru binele statului, pentru suprema salvare națională, pentru salvarea cinstei țarei. Au trecut ani. Și cînd s’a lămurit că sacrificiul a fost nefolositor, cînd s’a văzut că țara e dezorganizată și armata mai nesocotită decît in timpurile închegărei naționale și aceasta tocmai în momentele, în care din toate unghiurile hotarelor țărei se ridica o vijelioasă furtună de uri nesățioase și de competiții dușmănoase, cînd s’a văzut că cinstea țărei, pentru care făcuseră în tăcere sacrificiul vieței lor, poate, era terfelită de către d. Sturdza, cel care la 1887 inventase tragerea falsă patriotică,atunci clocotul de ură și-a făcut drum slobod și am putut asista la tristul spectacol, de care pomenim mai sus Și iată explicația acestui fenomen infiorător de trist, care se ivește așa de rar, trebue să simtă conștiința națională că acel, care se află in capul ei e o sfidare pentru toate simțămintele înăscute de cinste, ca să se revolte așa de puternic și să se cutremure pănă in cutele cele mai intimei. Dar cum, insă, un om, care se vede astfel dușmănit mai poate îndrăzni să sfideze un neam întreg? La ce extremitate vrea să împingă exasperarea publică, la ce isbucniri violente vrea să o împingă, continuînd a sta în capul guvernului, sprijinit numai pe unul din factorii constituționali ? Nu s’a gîndit la tristele exemple, pe care istoria lumei le arată generațiumilor viitoare ? Romínul e răbdător, dar vai de violența îndelung răbdătoare, care e cu atît mai puternică, cu cît s’a strîns mai multe ură. S. Prasin Procesul profesorilor O telegramă din București ne anunță că judecătorii instituiți pentru a cerceta acuzarea adusă profesorilor din Ploești, profesorilor conservatori, au hotărît să întindă cercetări și asupra profesorilor liberali, cari s'au făcut vinovați de aceeași „vină.“ Deocamdată ne mărginim numai la constatarea că guvernul a suferit una din cele mai grave înfrîngeri, cari au fost date unui guvern să le sufere. A făcut o înscenare pentru a da în judecată anumiți profesori conservatori de la Ploești, acei profesori conservatori cari dăduseră o lovitură puternică d-lui Sturdza, prin adresa comitetului din acel oraș al Ligei culturale. D. Haret instituise anumită comisiune pentru judecare. Mi se pare că această sentință e mai usturătoare pentru d. Haret, decît ar fi putut fi achitarea pur și simplu a profesorilor acuzați. Achitarea ar fi insemnat că profesorii au fost găsiți nevinovați, iar că d. Haret s’a prea pripit aducindu-i Înaintea comisiunei. Suplimentul de instrucție ne dovedește că gîndul comisiaei era altul, anume a indica în d. Haret pe sectorul, care știe să acuze pe dușmani și să pue la adăpost de orice urmăriri pe prietinii vinovaț de aceeași „vină.“ Iată ce însemnătate are această nemaiauzită sentință, care pălmuește așa de dureros pe „ornai școalei.” Rușine 1 Priar. Kasas Fosa lui Pariziana Parizianu a dispărut, spune Epoca adică mai drept, Parizianu a fugit peste graniță. Acesta este evenimentul zilei. Un ciudat eveniment încă in cineastă afacere a fraudelor de la finanțe, care de la început a issit prin curiositățile ei, ce s'au ținut lanț. Și poate nu este ultimul. Chiar aceasta fugă poate fi izvorul unor noi fapte extraordinare. însăși Voința Națională, organul oicios al guvernului, a fost issită de ceia ce această fugă are de anormal și de aceia vestește astfel despre dispariția lui Parianu : D. ministru al justiției Al. Gianni und informat aseară că Parisianu, fostul director al contaibilității din ministerul de finanțe ar fi dispărut din București, a cerut informații prefecurei poliției Capitalei, care avusese irijă din momentul eliberărei lui Paisianu, să se intereseze de aproape despre dînsul. Prefectura poliții, cercetinda aflată Parisianu lipsește in adevăr din bucurești... O mai sîngeroasă batjocură pe scoteala poliției de licențiați a d-lui Lascar nu se poate. In adevăr, după Voința, acela care el d’intîiu a fost informat că Parizianu a dispărut este d. Gianni, care abia în aceiași zi intrase in minister. D-sa a vestit poliția, care deși „avuse grija din momentul eliberărei lui Parizianu să se intereseze de aproape le dînsul* nu știa nimic, ci „cerceind a aflat că Parizianu lipsește în adevăr din București. Voința ar fi putut adăoga că poiția d-lui Lascar și-a făcut datoria, a apraveghiat pe Parizianu și dovadă lOti ani—Seria II Anii XI No. 210 VINERI 24 OCTOMBRIE 1903 Z iar c ©xs-ser-vsatox că Va supraveghiat, este că acum știe că Parizianu a fugit. Dar bobîrnacele acestea privesc pe d. Lascar și pe aceia, cari i le adminstrează. Fuga lui Parizianu are însă, altă însemnătate mai gravă, foarte gravă. Ce se poate crede de fuga lui Parizianu, dacă el nu va fi prins ? Publicăm și noi informațiile pe cari le dă poliția în această privință. Dar chestia nu se poate cercui în aceste informații. Bănueli grave se pot ridica în contra acelora, cari ar fi avut interes ca Parizianii să dispară. Și cine altul decît guvernul putea să aibă acest interes, guvernul care în chestia fraudelor a avut o atitudine atît de îmdoelnică ? Parizianu trebue negreșit să fie găsit. Altfel dispariția lui dobîndește o gravitate escepțională. Am reprodus într’adins acest articol din Epoca, căci e cel mai bun răspuns la insinuările Independenței Dacă a fost cineva, care a avut interes ca Parizianu să dispară, apoi acela,dupe chiar mărturisirea dușmanilor noștri și prietinilor guvernului junimiști—acela e guvernul. *000*7 Istardal. EFEMERE And D. Pennescu.— (Intră supărat în cancelarie, trîntind pălăria pe masă și agită furios clopoțelul). Alecu.— (Intrînd repede). Poruncă. V. Pennescu.— Adămi pe directorul de scenă. D. Voinescu — (încet lui Constantinescu) E supărat rău, oare ce-o mai fi? I). Peltea— (Intră în comitet, suflînd greu.) Buna ziua, Coane Costică, am venit ! D. Pennescu.— (D'apoi bine, nu ți e rușine obrazului, om bătrîn. D. Pekea.— Vai de mine, dar ce este, Coane Costicuță. D Pennescu— Nu mă'ntrerupe, om bătrîn, să vii în plină repetiție să mă'nvinovățești că de ce dau costumele și perucele teatrului, lui Marinescu D. Pekea.— Ca să fiu al dracului, dacă am spus o vorbă de mata. D. Pennescu.— Taci . D. Penea.— Tac. D. Pennescu.— Eu, care am făcut atîtea pentru tine/ Am angajat pe frate tău sufleur. Ciupești regulat cite 2000 lei pe an de la garderobă. D. Pennea.— Ciupesc, Coane Costică, D. Pennescu.— Tocmai de la tine nu ma și fi așteptat. D. Pennea.— Ca să mă ia dracu dacă am știut că le dai mata, am crezut că le dă administratorul pe sub mină. De unde se mi închipui că tocmai mata, care vrei să închizi Circul. D. Pennescu.— Se dau costumele teatrului, ca să vadă publicul lui Marinescu ce garderobă frumoasă are teatrul Național, că la noi cu repertorul lui Dragomir o să fie sala goală, și n’o să le vadă nici dracu D-nii Pelcea, Voinescu [UNK] (admirînd). Mai rar așa capi! ---------------HOOOK--------------Lupta Statescu-Pherekyde Am arătat in numărul de ori cum a fost eliminat d. Statescu din cabinet de către ocultă și d. Pherekyde.lată acum confirmarea dată de către Observatorul: „In primul moment s'a dat ca răspuns că recomandațiunea a venit din partea d-lui Stătescu. Acea versiune am desmințifo noi imediat in mod categoric. Astăzi, deși lucrul nu mai are decît un interes retrospectiv, explicațiunea se caută in altă direcție. Unele ziare afirmă că d. M. Pherekyde, președintele Camerei in sesiunile de până acum ale actualei legislaturi, a pus înainte candidatura d-lui Giani. Credem că și această versiune trebue desmințită. Nu poate fi adevarat că președintele unui corp legislativ, care este expresiunea majorităței și păzitorul cel mai autorizat al demnităței parlamentare și al parlamentarismului ca instituție și ca fundament al regimului politic, a crezut compatibil cu mandatul său să recomande o soluțiune extra-parlamentară. Nu poate și nu trebue să fie adevărat11. Lucrul e foarte lămurit. Cum d. Pherekyde a susținut pe d. Gianni, d. Pherekyde va avea de socotit cu partidul la Cameră. 3400090-Sv. Mitima oră — Oara 4 p. m. — Í Corespondentul nostru din București ne telegrafiază următoarele cu privire la procesul profesorilor din Ploiești. Aseară a continuat procesul profesorilor in mijlocul unei enorme afluențe de lume. Guvernul văzînd marea impresie produsă de pledoaria domnului Const. Dissescu a silit pe d. Petru Rîșcanu, al doilea inspector al învățămîntului secundar și superior să susție acuzarea. Astfel d. Rîșeanu a continuat aseară pănă cuzarea profesorilor, tîrziu să facă o acuzare foarte tîrziu de tot consiliul permanent a pronunțat amînarea sentinței pentru Sîmbătă și a ordonat în acelaș timp un supliment de cercetări pentru ceilalți profesori din Ploiești, de astă-dată liberali, care se află în categoria profesorilor acuzeați astăzi. Pronunțarea acestei hotărîri a căzut ca o boambă pe capul guvernului. Toate ziarele comentează în chip defavorabil d-lor Sturdza și Haret deciziunea unui supliment de anchetă. fi obținut un concediu de o ** Mână de zile d-ra Florica Poenaru, institutoare. In tot timpul absenței d-sa va fi suplinită de d. C. Popovici. "prefectul județului nostru d. ** N. Gane, printr’o circulară,"a făcut cunoscut tuturor primarilor comunelor rurale, ca toți tinerii care trebuesc înscriși în tabelele de recensămînt, pentru a forma clasa anului 1903 și care au dispărut din localitatea in care se aflau în ultimul timp, să fie înscriși în comunele unde se află, firendașul moșiilor Hălăuceni, w . Iacobeni și Șoldana a cerut prefecturei să-i încuviințeze inducerea din Bucovina a 300 muncitori agricoli. ’ IT inginer Teodoreanu, directorul Uzinei electrice a făcut apel contra deciziunei comunale prin care se pusese o taxă de 30 la sută asupra uzinei. Apelul se va judeca la 7 Noembre. L a revigoratul școlar s’a primit o plîngere din partea dirigintelui școalei din Holboca în contra primarului comunei respective, care refuză se dea lemnele necesare pentru încălzitul sălilor de clas. V ospodarul Gh. Panait a cerut ^^deschiderea unui stabiliment de băuturi spirtoase în corn. Ciurea. 1Tinisterul de războiu a fos * *cut cunoscut printr’o circulară comandamentului Corpului nostru de armată că în cursul lunei Octombrie nu se va face nici o mutație pentru ofițerii regimentelor acestui corp. a revisoratul școlar vor convocați Duminică mai mulți învățători pentru a se chibzui asupra înființărei de cantine școlare în comunele unde până acum nu s’au înființat si un soldat din garnizoana locală, suferind de o boală incurabilă a încercat astăzi să se sinucidă prin strangulare, acasă la o rudă a sa. telefonează din Belcești, că o bandă de hoți a prădat casa săteanului Gh. Antachi. IXLinistrul instrucțiunei a făccut cunoscut direcțiunei școalei „Institutele Unite“, că nu va putea recomanda alte manuale didactice decît numai acele aprobate de consiliul permanent al ministerului. Profesorii cari vor dovedi că au predat după alte manuale neaprobate vor fi dați judecăței. c.TAstăzi a avut loc căsătoria ** a mult drăguței domnișoare Hélène Trifan, cu d. farmacist Nicolae N. Bellador. Felicitările noastre tinerei fericite perechi. (5Urtea de Apel secția I a condamnat la 50 lei amendă pe jandarmul rural Gh. Pavilescu din Vaslui pentru abuz de putere sevirșit cu ocazia unei cercetări. pentru astăzi a fost fixată în cancelaria prefecturei de județ, licitația pentru darea în întreprindere a furnizărei cu gazul și săpunul necesar penitenciarului central. Neprezentîndu-se nici un candidat, licitația a fost amînata. camera noastră de comerț a fost invitată de Ministerul de domenii, să aducă la cunoștința corporațiunilor locale, ca membrii cari nu vor să plătească cotizațiile și dările menționate în statutele corporației lor, să fie încasate prin administrația financiară respectivă. ’Trzi d. jude de instrucție Osvavald Teodoreanu a urmat cu instrucția unei bande compusă din 15 inși domiciliați în diferite comune ale județului nostru și care au comis peste 100 furturi de cai in județele Iași, Suceava, Botoșani și Roman. După cît aflăm în curind această importantă afacere va fi terminată. Jinisterul instrucțiunei face ^ »i cunoscut revisoratului, că pe viitor nu vor putea fi numiți ca învățători decît acei absolvenți ai școalelor normale, care au satisfăcut legea recrutărei, iar învățătoare numai absolventele“ școalelor normale, care au vrrsta mai mare de 18 ani. nul Silvestru, absolvent al facultății juridice, și a înaintat demisiunea din postul de secretar al corpului de sergenți din localitate după raportul d-lui medic veterinar al județului, în presant în comuna Roșcani sunt atinse de febra astuoasă 123 vite. Curtea de Apel secția a II-a in ședința de cri a primit apelul Ministerului lucrărilor publice in contra hotărîrei arbitrare de pe lingă tribunalul Bacău și a fixat suma de 1500 lei ca indemnizare pentru terenul și clădirea d-lui Andrei Pisoschi expropiată pentru calea ferată Tg-Ocna —Saline, precum și 500 lei ca venit al acelor locuri pentru timpul de cînd sunt expropiate. Procesul dintre d. avocat Ion Arabu din Botoșani și Epitropia Instit. N. Sofian pentru suma de una sută mii lei onorar, ce d. Arabu pretinde că-i datorea defunctul Sofian, proces care era să se judece azi înaintea Curței de Apel secția II s’a amînat pentru un alt termin. Misterul de interne a co ’municat astăzi telegrafic d-lui primar al Comunei noastre că vitele, care vor fi vîndute la iarmarocul de la abator să fie ținute în oraș 6 zile, pentru a fi supuse unei riguroase observații. Deaseminea vor fi ținute 6 zile în observație la locul de destinație. Me membrii societăți , Clerul * ''lui“ sunt convocați pentru astăzi după amiază, pentru a proceda la alegerea noului comite pe anul 1903-1904. întrunirea are loc în sala de evitări de la Mitropolie. Ministerul de razboi a făcut cunoscut printr'o circulară comandamentului corpului nostru de armată că in cursul lunei Octombrie nu se va face nici o mutație printre ofițerii regimentelor acestui corp. MILIONARII E nimeritoare, ca sub această rubrică să vorbim despre milionari în genere ? Sunt la ordinea zilei ? Dar oare cînd nu sunt milionarii la ordinea zilei ? Bineînțeles, că prin milionar nu trebue să înțelegem numai un om, care posedă un milion sau mai multe, omul care are parale. Milionarul, despre care ne ocupăm aci e omul bogat, care are prestigiu, în altă parte decît numai în fața furnizorilor săi care, într’un cuvînt, exercită o autoritate socială. In Germania și Austria milionarul mai adesea feudalul, care a supraviețuit feudalităței, un schior madiatisat, care a păstrat împreună cu frumoasele sale venituri și ceva în afară, oareși cari forme exterioare și vechile sale privilegii. El e soldat in tinerețea sa, mare agricultor in restul timpului. El se prezintă citeodată la Curte, dar cea mai mare parte a vieței sale și-o petrece la țară, unde face pe monseniorul în mijlocul țăranilor săi respectuoși. In Anglia omul bogat trăește mai nobil decît ne-am putea închipui. El are un imens domeniu, ln mijlocul căruia se înalță un vechiu castel plin de minunății. El primește pe rege și pe prinți. In oraș otelul său e o locuință din cele mai frumoase, decorată de tapițer in stil modern. Pair eredidar, ministru sau membru al consiliului particular, politica sau starea de ofițer sunt pentru dînsul nobile sporturi. El e magnific și liniștit într’o societate pe care multe sguduiri n’o vor prăbuși încă. Milionarul francez n’are o soartă atît de fericită. Suspectat de democrație, se ține departe de viața publică ; amenințat in averea sa de progresele radicalismului și socialismului, el își dă osteneala să nu atragă asupră-și atenția și invidia. Se citează cei ce au îndrăzneală să fie fastuoși. Americanul e miliardarul legendei populare. El nu are miliardele ce i se Împrumută. Dar ar dori să le capete. Pentru acest scop, el clădește combinații gigantice, visează monopoluri monstruoase. Acest mare imaginativ concepe afaceri, cari s’ar întinde in lumea întreagă și i-ar supune. El se bucură mai mult in mod ideal de bogăția sa decit in mod material. Totdeauna la lucru, el își găsește satisfacție mai puțin in acumularea însăși a aurului decit in puterea ce i-o dă. El e regele oțelului, regele petroleului, regele drumurilor de fer, regele griului, regele slăninei. Aceste tronuri regale ale universului economic îl tentează. El are mai multă ambiție de cu aviditate , la acest plutocrat ambiția e un scut romantic, care-l deosebește de simplul om de bani. Milionarul sud-african nu se aseamănă cu nici unul din confrații săi din vechiul și noul continent. Avîndu-și punctul de legătură în Anglia, el are trăsături comune cu nobilii englezi, dar făcîndu-și afacerile într’o țară nouă, a cărui bogăție a descoperit-o el cel d’intîi punind’o în circulație, se apropie de american. El s’a atașat de terenul de aur din Africa de Sud ca țăranul de petecul său de pămînt. E de remarcat, că prodigioasa lor bogăție, n’a făcut din acești oameni niște parveniți. Nu sunt văzuți dîndu-și aere de fals mari seniori, uitindu-și vechile obiceiuri, renegîndu-și originile. Ei au rămas oameni muncitori și economi. Un ziarist parisian povestește astfel visita sa în cabnetul unuia dintre aceștii mari industriali, ale căror vaori, la cursul din ajun al bursei, representau frumosul capital de optsprezece sute de milioane. „Remarcat în cabinetul nababului două portrete, acela al d-lui Rhodes și încă un altul. Cunoșteam pe d. Rhodes, întrebai cine e cellalt personagiu atît de considerabil, pentru ca să i se pun portretul alături de al ’ui Rhodes. Patronul nostru, — răspunse amfitrionul. Și fiindcă avui o mișcare de surprindere, el continuă : — Patronul nostru,1. Forges... Căci n’am moștenit averea de a gata. Am început să fim comis, comis la d. Porges. Suntem amicii săi, potretul și amintirea sa trebuiau să rămîe aci.. Conversația continua. La sfirșit întrebai: — Cum ați făcut ?... Ași fi foarte curios să culeg amintiri din frumo-