Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)

1904-01-14 / nr. 271

* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEAND 44 Apare in toate zilele de lucru Un număr vechin 30 bani Rțtișita guv roului Pănă acum guvernul a re­ușit in toate alegerile parțiale. Cum a reușit, însă, iată ches­tia, căci presiunea guvernu­lui s’a dovedit încă odată cît de puternică este. Din toate alegerile, la Iași i s’a dat lupta mai puternic, pentru că aci putea să se dea. n celelalte două județe situ­ația partidului liberal e pu­ternică in timp de opoziție, necum acum, cînd e la gu­vern. Iată de ce alegerea de la Iași are o­­ deosebită im­portanță. Evident că liberalii stau la Iași cam prost. E evident, însă, că alegerea la colegiul al III e in favoarea guver­nului. Trebue, deci, o expli­cație la marea majoritate a d-lui C. Stere. Această expli­cație e complexă: corupția subt toate formele, din care cea mai puternică a fost pro­misiunea că se vor împărți pămînturi la țarani și se va da votul universal. Putem spune că aceste două din urmă promisiuni au de­terminat alegerea d-lui Stere, cu alte cuvinte guvernul a reușit condiționat­­­ că parti­dul liberal să aducă la reali­zare votul universal și casa rurală. Pentru ca votul universal să poată fi o realitate, trebue să se aducă chestia în Ca­meră și să se convoace o constituantă. Așa­dar, țara are dreptul de a cere cu in­sistența ca guvernul să facă această cerere, subt pedeapsa de a fi considerat ca o adu­nătură de oameni, care pro­mit marea cu sarea, numai să treacă hcopul. In ori­ce caz, guvernul e dator să a­­ducă în discuția parlamen­tului această chestie și să ia angajamente formale, fără a se mai ascunde în dosul d­­lui Sterea, chiar dacă d. Ste­­rea ar ocupa un loc de frun­te în parlamentul liberal. Merită, trebue că această ches­tie să se discute în parla­ment, pentru o desăvîrșită clasificare: trebue să se știe cine e pentru și ce e con­tra votului—sau dacă majo­­ritatea guvernului, compartă ănă acum în jurul d-lui­turdza, il va urma și în acest nou ipostas. Iarăși trebue să se știe lă­murit dacă d. Sturdza, cere a îngropat la Senat legea d­­lui Aurelian, a revenit la sentimente mai bune, adică dacă a evoluat către ideile d-lui Aurelian. Atunci, d. Sturdza a motivat această o­­poziție, pe care a făcut-o suc­cesorului său, pe interesul superior al Statului. Suntem foarte curioși să aflăm dacă de atunci până acum legea d-lui Aurelian, după credin­ța d-lui Sturdza, nu mai pu­ne în primejdie ordinea sta­bilită. E bine ca această des­­batere să fie cît mai largă. E bine să se discute în pli­nă Cameră, pentr­u că nu tre­bue prin surprindere să ne aflăm în fața unor lucruri sfv­îrșite. Guvernul a reușit, dar a reușit un anume chip. După cum se bucură de rezultatele succesului său, tot așa trebue să fie și partea a doua a suc­cesului, adică să aducă la îndeplinire programul, in ba­za căruia a reușit. Dacă d. Sturdza a putut găsi diferite explicații pentru săvîrșirea falsului de la 1887, pentru acest gen de „ escrocherie po­litică“ cum a calificat-o un ziar, nu va putea găsi nici o explicație. Și­ apoi, e bine să se dea lucrurile pe față. Dacă par­tidul conservator a avut să sufere de pe urma impopu­­larității, care va întovărăși pe toți protivnicii acestui pro­gram, in anumite pături so­ciale, e jost ca partidul li­beral să-și ia partea sa de impopularitate­ in fața altor pături, ca susțiitori ai refor­melor. Trebue să înceteze jo­cul dublu al guvernanților , in unele ocazii partizan al reformelor, in altele adver­sar : Je suis oiseau , voyez m­es ailes ! Je suis souris , vive les rats ! Cu această ocazie vom avea prilejul de a vedea lămurit dacă Majestatea Sa Regele admite ca guvernul Său să susție asemenea program. Așa­dar, guvernul trebui­­e dator să aducă in Parlament explicația și angajamentele, cari decurg din reușita lui la Iași, după cum va avea parte de sprijinul d-lui C. Stere, alesul de la 30 Decembrie. S. Prasin. Pentru d. Filipescu Epoca, ia numărul­­ de azi, pu­blici no articol ia capul coloane­­lor, articol iscălit de către d. N. Filipica. Extragem di­n el f .Casa rurală și sufragiul uni­versal fac, de la o vreme, tot mai dese incursiuni, la discuțiunile noastre politice. Candidații liberali solicită votu­rile alegătorilor—ca bonioară la alegerea colegiului III de Iași,— pe temeiul acestor două postulate. Iar, in Cameră, miniștrii vorbesc cu o complezentă bună-voință de aceste năzuinți. Atitudinea noastră lămurit os­tilă față de aceste revendicări, ce tind a preface partidul liberal in­tr’un partid radical, este cunos­cută. Dar mai hotărită încă trebue să fie împotrivirea noastră, față de propagandă la care să dedă noul partid radical, slujindu-se de vi­tul obștesc și de Casa rurală nu­mai ca mijloc de speculă electo­rali. Ca să se agite asemenea cesti­­une, fără a se propune in același timp o imediată dezlegare a lor, se poate îngădui unui partid in opoziție. Dar a tulbura mințile cu ast­fel de reforme și a nu se rezolva, nu este iertat unui partid cind el dispune un Parlament de o ma­joritate ce poate preface in lege­­proiectul de Casă rurală și cind are chiar cele două treme nece­sare spre a introduce in Constitu­ție votal obștesc. Acest neastîmpăr al liberalilor, atunci cind ei înșuși au șovâeli, învederate prin sfiala de a trans­forma cele două unelte electorale in refome pozitive, constitue un simptom din cele mai ciudate. Foarte bine. Nu avem nimic de obiectat d-lui N. Filipescu, nici macar ceva din trecut. Numai, un­­ singur lucru : dacă junimiștii sunt așa de furioși în contra programului d-lui Sterea, cum­ se face că la Iași junimiștii au dat tot concursul d-lui Stur­dza prin : I) . Prin Tribuna... conservatoare, care, înainte de 30 Decembre, a re­comandat formal alegătorilor pe d. Sterea; II) . Prin concursul ascuns dat candidatului guvernului, așa, spre pildă, casa d-lui doctor C. Stroici, a servit pentru joc de popas și de pază a delegaților și a alegători­lor sechestrați. III) . Prin alegerea d-lor Ne­­gruzzi și Miclescu, membri ai par­ 10 bani—Serin II Anul XI. No. m. MERCURI 14 IANUARIE 1904 Z S.a.r con,s.rT­ ©,tox titlului d-lui Carp, delegați pe lista guvernului. Nu ar strica o mică lămurire din partea d-lui Filipescu. Prior.­ ­M00 30M­Aliații liberalilor In ziarele din ultimele zile s’a vor­bit de junimiști mai mult decit de o­­bicei. Aceasta se datorește, poate și ar­ticolului d-lui Maiorescu. Acest răs­puns a fost primit in diferite chipuri. Nu e vorba de socoteala făcută de către d. Maiorescu, cum că cele 11 din voturile obținute de către juni­miști la alegerile județene, adunate cu cele 52 întrunite de liberali, însu­mează partidul conservator ; nu e vorba nici de declarația făcută azi de Epoca cum că nu dă cele 29 de voturi că­pătate de junimiști la alegerea din Ba­cău pe cele 62 obținute de candidatul nostru , nu. Acestea sun­t gongonele ce copil fără minte răsfățat in zaharicale . Cele cîte­va cuvinte cari urmează vor­­ răspunde in două vorbe la alt­ceva, In articolul Epopei care purta titlu „Ce­r gendd și Adevăr. In vreme pe cînd d. Sturdza și a săi nu se întovărășiseră cu socialiști­i ca să devie oameni de ordine, parti­­­dul liberal proclamase, cum se știe, re- l publica la Ploești iar mai tîrziu, lr J capitală, aveau candidat la domnie pr . colonelul Dabija, căruia d. Sturdzi începuse deja să-i zică cu smerenie­­ . Măria Ta. Aceste episoade, triste dar uitate deja n’au avut, din fericire, alte urmări , decit să învedereze realitatea conser­­­­vatorilor față cu Dinastia și bărbăție­i lor de a fringe pe catilm­arii cari l­e încercau. Cu privire la aceste fapte junimiștii fac ca in tot­deauna , ai confiscat istoria pentru ei. Aceasta re­zultă din articolul de care ne ocupăm anume că ei, conservatorii, au înă­bușit mișcarea de la Ploești , că ei au pi<s la regulă pe tulburătorii de la Slătineanu ; ei, in fine, au astîmpa­­rat pe cei cari de cite ori voiau să în­fricoșeze pe șeful statului scoteau la iveală cîte un candidat la tron Epoca zice­­ , noi, conservatorii dar fiind­că conservatorii ar fi să fie ei, de­oare­ce noi nu suntem decit februa­­riști, urmează că toate aceste acte mari sunt făptuite de d. Carp, d. De­­lavrancea, d. Mehedinți și de către ceilalți cinci-ș­ase junimiști cari îm­preună cu oamenii d-lui Sturdza au de gînd să aplice programul partidu­lui conservator. Ori, această afirmare nu a nici a­­devăr, nici măcar legendă — e curat minciună. Pe cînd se săvîrșeau fap­tele acestea, el, Carp și junimiștii săi se adunau la Bolta-Rece, în Iași, și 'și admirate reciproc zeflemelele literare —iar pe cei care ’i au scos din minți și ’i-au făcut junimiști cînd ei înșiși au încetat de a mai purta această fir­­m­ă, nu făceau politică de­cît poate cu pedelii la pension. Mai tîrziu, cînd junimiștii, plecînd de la Bolta-Rece au ajuns la al Parnasului picior­*, s’au cheltuit într’o dușmănie de moarte în potriva lui Lascar Catargiu, auto­rul faptelor cu al căror merit să îm­păunează astă­zi; și în toată vremea aceasta, cei care formează numărul grupării junimiste să făceau cunoscuți în politică mai ales prin opoziția vi­rulentă pe care, fie­care în tabăra un­de se afla, o făceau d-lui Carp. Asta e adevăr, nu legendă. Și acum, șeful partidului de la Bolta-Rece își face capital din virtu­țile omului pe care l-a combătut până la ceasul morții—iar cei cari apărând pe Lascar Catargiu blowiau pe d-nul Carp, cred că au și ei dreptul să se laude astă­zi cu ceea ce împrumută șeful junimiștilor de la neuitatul șef al partidului conservator ! Este, dar, timpul ca junimiștii să nu se mai îmbrace cu pielea leului, ci să-și facă legea lor deosebită—după care, apoi, să spuie țarei în ce echip­au să guverneze cu majoritatea libe­rală dacă se va adeveri vre-o­dată cu 12 la sută junimiști cu 52 la sută colectiviști fac partidul conservator. A tot argumenta în deșert, a umplea coloanele gazetei cu „noi, conservato­rii"”, este un marafet care miroase di departe a scamatoie — și timpul lu Bosco a fost. Nu e vorbă, d. Maiorescu cearcă să-l renască, făcînd felurite meșteșu­guri cu cifrele, iată de ce încearcă să facă scamatorie. Cu cifre sau nu, timpul lui Bosci a trecut. JRarcial masi EFEMERE Tot Pekea.— — Buca ziua, Și­feliiu. — Buna, dragă Ionica. — Ce ? A plecat Pekea ? — Pekea ? Unde ? — De­sigur la... — Paris ? — Ași ! — Viena ? — Ce ?!? — Bayreuth­ ? — Crezi c’a înebunit ? — Atunci unde ? — La Pocuț­a. — Dar de ce mă intrebi ? — Pentru că nu-l mai văd ia — N’a plecat. — Atunci ? — Atunci, am avut alt Pekea. Șfichiu.­­4M. ««n* gazetă. fle prea de la Vaslui La 15 va avea loc alegerea de la Vaslui, in jurul căreia s’a fă­cut atîta zgomot. A fost atîta vîlvă in jurul acestei alegeri, m­­at merită să ne oprim o clipă a­­supra ei. Acum se află față in fată doi candidați, care se zic conserva­tori. Aceștia sunt doi Pavel Gör­ges și Delavrancea. Ori care ar fi talentul Trubadurului, situația lui e dificilă. Nu mai e liberal, din contra, e cel mai aspru duș­man al d-lui Sturdza. Totuși, d-sa se prezintă subt tutela d­­lui Neron Lupașcu, fost prefect al d-lui Sturdza și unul din bă­­trînii cei „devotați“ liberalismu­lui. Dificultatea situației se mai complică și prin aceea, că d-sa se prezintă in numele unui par­tid conservator. Nu e vorbă, nu­mele de conservator e de contra­bandă, dar, în sfîrșit, își zice conservator. Atunci, închipuiți vă situația: un dușman personal al d-lui Sturdza, șeful liberalilor, care-și zice conservator, susținut de către un fost prefect al d-lui Sturdza. Ori­care ar fi meritele d-lui Delavrancea , ori­ care ar fi stă­­ruințele, pe care le pun anumiți membri ai partidului liberal pen­tru a-l face să­­ reușească, cre­dem, însă, că Vasluiul, dovedit ca independent, va da voturile sale candidatului de opoziția­­devârat conservator, d. Pavel Gorgos. ---------------«000*----------■— îltima oră — oara 4 p. m. — Aflâm că membrii baroului ieșean au fost convocați pentru Joia viitoare la orele 2 p. m. spre a se consfătui cu privire la un banchet ce baroul voește a da in onoarea d-lui M. Vidrașcu înaintat membru la Curtea de A­­pel din Galațz. La acest banchet va lua parte și întreaga magistratură ieșeană. ^primarul, ajutorul de primar și șeful de garnizoană din Copou au fost amendați pentru ne­glijență In serviciu. *1 S În astă seară dl Mihai Vidraș- V­eu pleacă la Galați spre a de­pune jurămîntul ca consilier al Curtei de Apel din acea localitate. S’a telegrafist azi d-lui Buzdugan să vie spre a-și lua locul de prim președinte in primire. 3)il. Jude Osvald Teodoreanu cercetînd afacerea unui mare furt de vite a găsit că notarul Vul­­pescu din Stănița jud. Roman ar fi patronat oare­care vînzări de vite furate, a însărcinat pe dl.­­Gam­an, primarul Comunei Mironeasa, se fa­că o minuțioasă anchetă. C­­onsulatul Italian din Galați a vestit autoritățile noastre despre apariția in Romînia a doi periculoși anarh­iști de joc din Tu­rin, urmăriți de ipoliția Italiană și cea Belgiană.!) ABONAMENTUL Pe un a­n 84 lei, pe 6 îani 13 lei pe 8 Iani 6 lei. In străinătate pe un an 80 lei —**----1 Anuntiuri, inserții și redăm« 60 bani r­indul­ ­ Tusta­zi a sosit in localitate ^locotenentul Alex. Pavlovici, din garnisoana din Belgrad. w^•oldații Gh. Mardare și P. Vla­­duț, schimbași din regimen­tul 7 cavalerie, pe c’nd venea din Popricani, au fost atacați de o hai­tă de lupi. Soldații au scapat din­ pinteni cailor, Il-na Ecaterina Dimitriu, învă­­ț­țătoare la școala din cătuna Găureni, com. Miroslava a obținut un concediu de 2 luni. D-sa va fi suplinita de d-ra Ana Costin. ,T­rendașul moșiei Mălăești d. n . L. Focșaneanu, a cerut prefecturei cuvenita autorisațiune pentru aducerea din Galiția a 150 muncitori agricoli.­­"Primarul comunei Brăești a­­r dat judecăței pe mai mulți săteni din numita comună pentru contrabande de tutun. r Institutoarea d-na Ana Col­­­­ceag de la sc. No. 10 Tata­­rași a obținut un concediu de 10 zile. D-sa va fi suplinită de d-ra Cr. Ștefaniu a­legeri de epitropi bisericești. U . D. I. Vidrașcu a fost a­­les epitrop al parochiei Copou ; d. C. V. Tabulae, epitrop al parochiei Cotnari; iar d. C. Tobtolachi, epi­trop al parochiei Țuțora, rî/arintele George Vrănceanu,­­ sub protoereu pentru plășile Turia Copou, văzind că această dem­nitate de­și onorofică, devine o sar­cină prea grea in timp de 4 alegeri, și-a prezentat demisia. L­­­a 19 Ianuarie va avea loc la Camera de comerț aduna­rea generală anuală a membrilor acestei camere.­­Institutul Meteoologic din capi­­­­tală a cerut prefecturei sa-i comunice la sfirșitul fie­cărei luni informațiuni amănunțite asupra stărei sămănâturilor și asupra vari­ațiunilor atmosferice din cursul lunei. In cursul lunei Ianuarie s’au a înființat cursuri de adulți pe lingă școalele din cătunele Dumești, Popești și Crucea. T­ Gh- Dobrovîci, fost notar­­ al comunei Stînca, sub cu­vin­t că i-ar fi lipsit suma de 5 lei și cîți­va bani de la încasarea taxe­lor de telefon, a fost înaintat par­chetului. C­u începere de la 8 Ianuarie s’a pus in aplicație noul orar al școalelor rurale și urbane din cu­prinsul județului nostru. ^jTr-nii Dim. Chiriac și Dim. ^^Ungureanu au fost aleși epi­tropi ai paroh­iilor Cucuteni și He­reni. 3) Take Ionescu va fi nune la­­ ora 2, la Vaslui, congresul „băncilor popu­­l­lare” cari are loc la Focșani, au plecat din județul nostru domnii Învățători I. Popovici-Bosia; C. Pogor- Prigoreni; Dim­. Botte-Ciurea și I. Dodon-Dumești. C­onsistorul Sfintei Mitropolii va judeca în curînd pe preo­tul Mindrilă din Dorna, acuzat pen­tru grave abateri de canoanele bise­ricești. M­­ai mulți săteni din com­u­n­a Popești au intervenit pe Ungă Consulatul rusesc din locali­tate pentru a le înlesni stabilirea lor in nordul Basarabiei. CRONICA LITERARĂ O scrisoare a lui Eminescu a moartea bătrînului Micle.—­Emi­­nescu și Veronica.—Renunțarea poetului. D. Iuliu Dragomirescu, tînar pu­blicist, a dat la lumină un numărul de ori al­­ Țarei Literare“ următoa­rea scrisoare inedită a lui Emi­­nescu : Dulcea mea amică Tu știi prea bine că dacă este cine­va care poate prețui perderea ce ai suferit-o, acela sunt eu; trăind ntr’o poziție sigură și respectabilă o vezi astă­zi prin acea singurâ evire expusă unor schimbări ne­așteptate, pe care nu le prevezi, pe care o natură sfioasă de femee precum e a ta nici eu le poate pre­vedea. Și dacă liniștea unui liman al vieței e adevărata fericire, cel puțin de n’ai fost fericită tu ai avut o lipsă de suferințe întru cît acestea se nasc din greutățile vieței. Ai avut sprijin pe care il respectai precum o știu eu insu’mi. Și dacă ’mi dai voe să vorbesc de mine, de acea dureroasă dar adincă și intimă fericire, pe care atingerea in treacăt a minei tale, zimbetul tău, privirea ta a resfm­nt-o asupra unei vieți atît de izolate și de lipsite de fericire precum este a mea; totuși eu nu voiu uita că acea fericire mi-a fost dată între patru păreți ai tăi, ai lui. Tu știi dulce și neuitată amică că simțimîntul de care 'ți vorbesc nu e nimic banal, nimic care să aibă ceva comun, nici cu teoria plăcerei la care se închină mulțimea celor fericiți, nici cu zorile unei tinereți necoapte. Nici tinereța, nici frumusețea ta, nici virtuți sufletești, nici grații fizice n’au fost cauza acelei simțiri care au aruncat o umbră adâncă asupra vieței noastre Întregi. Eu nu putez să-i dau nume și nu­­ i-am dat nici cind. Adesea există enigme matematice pentru a căror deslegare "fli trebue o singura cifră cunoscută; adesea un complex întreg de cauze se desleagă prin o singură cauză nüiun0scuto inca; ast­ei viața mea ne-explicabil? pentru toți cunoscuții mei nu are nici un interes fără tine. Nu știu de ce tu ești o parte întregitoare a tuturor gândurilor mele, nici nu mă preocup s’o știu, căci nu mi-ar folosi la nimic; dar este o legătură neexpli­cabilă, de nu n‘re viața ta și a mea, dar J de sigur între a mea și a tot ce te atinge pe tine, intre a mea și ia răsuflarea ta pe pâmînt. Veronică, e întâia dată că ’ți spun pe nume și cutez a’l pune pe hirtie nu voi să’ți spun dar tu nu știi nici poți ști cît te-am iubit, cît te iubesc. Atit de imult in cît mai lesne aș înțelege o lume fără soare, de­cît pe mine fără ca să te iubesc. Tu mi ai făcut fericirea și poate că nu sunt nici capabil de a fi, tu nu m’ai făcut nici atît de fericit in­cît să mă nimicesc, dar ceea ce era mai adinc ascuns in sufletul meu, privirea ta era lumina zilei, văzîndu­­te am știut ca tu ești singura ființă in lume care in mod fatal, fără voia ei, fie ce eu li voesc, are sa determineze întreaga mea viață. Tu știi prea bine că nici că te amăgesc nu voi, nici îmi pare bine de perderea ce ai suferit-o și D-zeu știe de n’aș muri ca s’o fac nefăcută. Tu știi asemenea că nu fericirea mea o am in vedere ci îi doresc toate nefericirile cu putință, dacă aceasta ar putea fi prețul fericirei tale. Tu știi dar bine că nu îrpesc fericire și de și tu ești in stare a’mi da­­ și numai mie—mult mai mult de­cit ai tu Insu’ți, tu care ești neînsemnată pentru altul pe mine mă indumnezeești, totuși­ am renunțat de mult de­­ la toate și făți in tihnă fericirea care pentru mine e tot una cu persoana ta. Eu aș putea să mor nedorind alt nimic de olt liniște or cit de adincă ar fi durerea... —*OOOtt—

Next