Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1904-01-14 / nr. 271
* REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEAND 44 Apare in toate zilele de lucru Un număr vechin 30 bani Rțtișita guv roului Pănă acum guvernul a reușit in toate alegerile parțiale. Cum a reușit, însă, iată chestia, căci presiunea guvernului s’a dovedit încă odată cît de puternică este. Din toate alegerile, la Iași i s’a dat lupta mai puternic, pentru că aci putea să se dea. n celelalte două județe situația partidului liberal e puternică in timp de opoziție, necum acum, cînd e la guvern. Iată de ce alegerea de la Iași are o deosebită importanță. Evident că liberalii stau la Iași cam prost. E evident, însă, că alegerea la colegiul al III e in favoarea guvernului. Trebue, deci, o explicație la marea majoritate a d-lui C. Stere. Această explicație e complexă: corupția subt toate formele, din care cea mai puternică a fost promisiunea că se vor împărți pămînturi la țarani și se va da votul universal. Putem spune că aceste două din urmă promisiuni au determinat alegerea d-lui Stere, cu alte cuvinte guvernul a reușit condiționat că partidul liberal să aducă la realizare votul universal și casa rurală. Pentru ca votul universal să poată fi o realitate, trebue să se aducă chestia în Cameră și să se convoace o constituantă. Așadar, țara are dreptul de a cere cu insistența ca guvernul să facă această cerere, subt pedeapsa de a fi considerat ca o adunătură de oameni, care promit marea cu sarea, numai să treacă hcopul. In orice caz, guvernul e dator să aducă în discuția parlamentului această chestie și să ia angajamente formale, fără a se mai ascunde în dosul dlui Sterea, chiar dacă d. Sterea ar ocupa un loc de frunte în parlamentul liberal. Merită, trebue că această chestie să se discute în parlament, pentru o desăvîrșită clasificare: trebue să se știe cine e pentru și ce e contra votului—sau dacă majoritatea guvernului, compartă ănă acum în jurul d-luiturdza, il va urma și în acest nou ipostas. Iarăși trebue să se știe lămurit dacă d. Sturdza, cere a îngropat la Senat legea dlui Aurelian, a revenit la sentimente mai bune, adică dacă a evoluat către ideile d-lui Aurelian. Atunci, d. Sturdza a motivat această opoziție, pe care a făcut-o succesorului său, pe interesul superior al Statului. Suntem foarte curioși să aflăm dacă de atunci până acum legea d-lui Aurelian, după credința d-lui Sturdza, nu mai pune în primejdie ordinea stabilită. E bine ca această desbatere să fie cît mai largă. E bine să se discute în plină Cameră, pentru că nu trebue prin surprindere să ne aflăm în fața unor lucruri sfvîrșite. Guvernul a reușit, dar a reușit un anume chip. După cum se bucură de rezultatele succesului său, tot așa trebue să fie și partea a doua a succesului, adică să aducă la îndeplinire programul, in baza căruia a reușit. Dacă d. Sturdza a putut găsi diferite explicații pentru săvîrșirea falsului de la 1887, pentru acest gen de „ escrocherie politică“ cum a calificat-o un ziar, nu va putea găsi nici o explicație. Și apoi, e bine să se dea lucrurile pe față. Dacă partidul conservator a avut să sufere de pe urma impopularității, care va întovărăși pe toți protivnicii acestui program, in anumite pături sociale, e jost ca partidul liberal să-și ia partea sa de impopularitate in fața altor pături, ca susțiitori ai reformelor. Trebue să înceteze jocul dublu al guvernanților , in unele ocazii partizan al reformelor, in altele adversar : Je suis oiseau , voyez mes ailes ! Je suis souris , vive les rats ! Cu această ocazie vom avea prilejul de a vedea lămurit dacă Majestatea Sa Regele admite ca guvernul Său să susție asemenea program. Așadar, guvernul trebuie dator să aducă in Parlament explicația și angajamentele, cari decurg din reușita lui la Iași, după cum va avea parte de sprijinul d-lui C. Stere, alesul de la 30 Decembrie. S. Prasin. Pentru d. Filipescu Epoca, ia numărul de azi, publici no articol ia capul coloanelor, articol iscălit de către d. N. Filipica. Extragem din el f .Casa rurală și sufragiul universal fac, de la o vreme, tot mai dese incursiuni, la discuțiunile noastre politice. Candidații liberali solicită voturile alegătorilor—ca bonioară la alegerea colegiului III de Iași,— pe temeiul acestor două postulate. Iar, in Cameră, miniștrii vorbesc cu o complezentă bună-voință de aceste năzuinți. Atitudinea noastră lămurit ostilă față de aceste revendicări, ce tind a preface partidul liberal intr’un partid radical, este cunoscută. Dar mai hotărită încă trebue să fie împotrivirea noastră, față de propagandă la care să dedă noul partid radical, slujindu-se de vitul obștesc și de Casa rurală numai ca mijloc de speculă electorali. Ca să se agite asemenea cestiune, fără a se propune in același timp o imediată dezlegare a lor, se poate îngădui unui partid in opoziție. Dar a tulbura mințile cu astfel de reforme și a nu se rezolva, nu este iertat unui partid cind el dispune un Parlament de o majoritate ce poate preface in legeproiectul de Casă rurală și cind are chiar cele două treme necesare spre a introduce in Constituție votal obștesc. Acest neastîmpăr al liberalilor, atunci cind ei înșuși au șovâeli, învederate prin sfiala de a transforma cele două unelte electorale in refome pozitive, constitue un simptom din cele mai ciudate. Foarte bine. Nu avem nimic de obiectat d-lui N. Filipescu, nici macar ceva din trecut. Numai, un singur lucru : dacă junimiștii sunt așa de furioși în contra programului d-lui Sterea, cum se face că la Iași junimiștii au dat tot concursul d-lui Sturdza prin : I) . Prin Tribuna... conservatoare, care, înainte de 30 Decembre, a recomandat formal alegătorilor pe d. Sterea; II) . Prin concursul ascuns dat candidatului guvernului, așa, spre pildă, casa d-lui doctor C. Stroici, a servit pentru joc de popas și de pază a delegaților și a alegătorilor sechestrați. III) . Prin alegerea d-lor Negruzzi și Miclescu, membri ai par 10 bani—Serin II Anul XI. No. m. MERCURI 14 IANUARIE 1904 Z S.a.r con,s.rT ©,tox titlului d-lui Carp, delegați pe lista guvernului. Nu ar strica o mică lămurire din partea d-lui Filipescu. Prior. M00 30MAliații liberalilor In ziarele din ultimele zile s’a vorbit de junimiști mai mult decit de obicei. Aceasta se datorește, poate și articolului d-lui Maiorescu. Acest răspuns a fost primit in diferite chipuri. Nu e vorba de socoteala făcută de către d. Maiorescu, cum că cele 11 din voturile obținute de către junimiști la alegerile județene, adunate cu cele 52 întrunite de liberali, însumează partidul conservator ; nu e vorba nici de declarația făcută azi de Epoca cum că nu dă cele 29 de voturi căpătate de junimiști la alegerea din Bacău pe cele 62 obținute de candidatul nostru , nu. Acestea sunt gongonele ce copil fără minte răsfățat in zaharicale . Cele cîteva cuvinte cari urmează vor răspunde in două vorbe la altceva, In articolul Epopei care purta titlu „Cer gendd și Adevăr. In vreme pe cînd d. Sturdza și a săi nu se întovărășiseră cu socialiștii ca să devie oameni de ordine, partidul liberal proclamase, cum se știe, re- l publica la Ploești iar mai tîrziu, lr J capitală, aveau candidat la domnie pr . colonelul Dabija, căruia d. Sturdzi începuse deja să-i zică cu smerenie . Măria Ta. Aceste episoade, triste dar uitate deja n’au avut, din fericire, alte urmări , decit să învedereze realitatea conservatorilor față cu Dinastia și bărbăției lor de a fringe pe catilmarii cari le încercau. Cu privire la aceste fapte junimiștii fac ca in totdeauna , ai confiscat istoria pentru ei. Aceasta rezultă din articolul de care ne ocupăm anume că ei, conservatorii, au înăbușit mișcarea de la Ploești , că ei au pi<s la regulă pe tulburătorii de la Slătineanu ; ei, in fine, au astîmparat pe cei cari de cite ori voiau să înfricoșeze pe șeful statului scoteau la iveală cîte un candidat la tron Epoca zice , noi, conservatorii dar fiindcă conservatorii ar fi să fie ei, deoarece noi nu suntem decit februariști, urmează că toate aceste acte mari sunt făptuite de d. Carp, d. Delavrancea, d. Mehedinți și de către ceilalți cinci-șase junimiști cari împreună cu oamenii d-lui Sturdza au de gînd să aplice programul partidului conservator. Ori, această afirmare nu a nici adevăr, nici măcar legendă — e curat minciună. Pe cînd se săvîrșeau faptele acestea, el, Carp și junimiștii săi se adunau la Bolta-Rece, în Iași, și 'și admirate reciproc zeflemelele literare —iar pe cei care ’i au scos din minți și ’i-au făcut junimiști cînd ei înșiși au încetat de a mai purta această firmă, nu făceau politică decît poate cu pedelii la pension. Mai tîrziu, cînd junimiștii, plecînd de la Bolta-Rece au ajuns la al Parnasului picior*, s’au cheltuit într’o dușmănie de moarte în potriva lui Lascar Catargiu, autorul faptelor cu al căror merit să împăunează astăzi; și în toată vremea aceasta, cei care formează numărul grupării junimiste să făceau cunoscuți în politică mai ales prin opoziția virulentă pe care, fiecare în tabăra unde se afla, o făceau d-lui Carp. Asta e adevăr, nu legendă. Și acum, șeful partidului de la Bolta-Rece își face capital din virtuțile omului pe care l-a combătut până la ceasul morții—iar cei cari apărând pe Lascar Catargiu blowiau pe d-nul Carp, cred că au și ei dreptul să se laude astăzi cu ceea ce împrumută șeful junimiștilor de la neuitatul șef al partidului conservator ! Este, dar, timpul ca junimiștii să nu se mai îmbrace cu pielea leului, ci să-și facă legea lor deosebită—după care, apoi, să spuie țarei în ce echipau să guverneze cu majoritatea liberală dacă se va adeveri vre-odată cu 12 la sută junimiști cu 52 la sută colectiviști fac partidul conservator. A tot argumenta în deșert, a umplea coloanele gazetei cu „noi, conservatorii"”, este un marafet care miroase di departe a scamatoie — și timpul lu Bosco a fost. Nu e vorbă, d. Maiorescu cearcă să-l renască, făcînd felurite meșteșuguri cu cifrele, iată de ce încearcă să facă scamatorie. Cu cifre sau nu, timpul lui Bosci a trecut. JRarcial masi EFEMERE Tot Pekea.— — Buca ziua, Șifeliiu. — Buna, dragă Ionica. — Ce ? A plecat Pekea ? — Pekea ? Unde ? — Desigur la... — Paris ? — Ași ! — Viena ? — Ce ?!? — Bayreuth ? — Crezi c’a înebunit ? — Atunci unde ? — La Pocuța. — Dar de ce mă intrebi ? — Pentru că nu-l mai văd ia — N’a plecat. — Atunci ? — Atunci, am avut alt Pekea. Șfichiu.4M. ««n* gazetă. fle prea de la Vaslui La 15 va avea loc alegerea de la Vaslui, in jurul căreia s’a făcut atîta zgomot. A fost atîta vîlvă in jurul acestei alegeri, mat merită să ne oprim o clipă asupra ei. Acum se află față in fată doi candidați, care se zic conservatori. Aceștia sunt doi Pavel Görges și Delavrancea. Ori care ar fi talentul Trubadurului, situația lui e dificilă. Nu mai e liberal, din contra, e cel mai aspru dușman al d-lui Sturdza. Totuși, d-sa se prezintă subt tutela dlui Neron Lupașcu, fost prefect al d-lui Sturdza și unul din bătrînii cei „devotați“ liberalismului. Dificultatea situației se mai complică și prin aceea, că d-sa se prezintă in numele unui partid conservator. Nu e vorbă, numele de conservator e de contrabandă, dar, în sfîrșit, își zice conservator. Atunci, închipuiți vă situația: un dușman personal al d-lui Sturdza, șeful liberalilor, care-și zice conservator, susținut de către un fost prefect al d-lui Sturdza. Oricare ar fi meritele d-lui Delavrancea , ori care ar fi stăruințele, pe care le pun anumiți membri ai partidului liberal pentru a-l face să reușească, credem, însă, că Vasluiul, dovedit ca independent, va da voturile sale candidatului de opozițiadevârat conservator, d. Pavel Gorgos. ---------------«000*----------■— îltima oră — oara 4 p. m. — Aflâm că membrii baroului ieșean au fost convocați pentru Joia viitoare la orele 2 p. m. spre a se consfătui cu privire la un banchet ce baroul voește a da in onoarea d-lui M. Vidrașcu înaintat membru la Curtea de Apel din Galațz. La acest banchet va lua parte și întreaga magistratură ieșeană. ^primarul, ajutorul de primar și șeful de garnizoană din Copou au fost amendați pentru neglijență In serviciu. *1 S În astă seară dl Mihai Vidraș- Veu pleacă la Galați spre a depune jurămîntul ca consilier al Curtei de Apel din acea localitate. S’a telegrafist azi d-lui Buzdugan să vie spre a-și lua locul de prim președinte in primire. 3)il. Jude Osvald Teodoreanu cercetînd afacerea unui mare furt de vite a găsit că notarul Vulpescu din Stănița jud. Roman ar fi patronat oarecare vînzări de vite furate, a însărcinat pe dl.Gaman, primarul Comunei Mironeasa, se facă o minuțioasă anchetă. Consulatul Italian din Galați a vestit autoritățile noastre despre apariția in Romînia a doi periculoși anarhiști de joc din Turin, urmăriți de ipoliția Italiană și cea Belgiană.!) ABONAMENTUL Pe un an 84 lei, pe 6 îani 13 lei pe 8 Iani 6 lei. In străinătate pe un an 80 lei —**----1 Anuntiuri, inserții și redăm« 60 bani rindul Tustazi a sosit in localitate ^locotenentul Alex. Pavlovici, din garnisoana din Belgrad. w^•oldații Gh. Mardare și P. Vladuț, schimbași din regimentul 7 cavalerie, pe c’nd venea din Popricani, au fost atacați de o haită de lupi. Soldații au scapat din pinteni cailor, Il-na Ecaterina Dimitriu, învățțătoare la școala din cătuna Găureni, com. Miroslava a obținut un concediu de 2 luni. D-sa va fi suplinita de d-ra Ana Costin. ,Trendașul moșiei Mălăești d. n . L. Focșaneanu, a cerut prefecturei cuvenita autorisațiune pentru aducerea din Galiția a 150 muncitori agricoli."Primarul comunei Brăești ar dat judecăței pe mai mulți săteni din numita comună pentru contrabande de tutun. r Institutoarea d-na Ana Colceag de la sc. No. 10 Tatarași a obținut un concediu de 10 zile. D-sa va fi suplinită de d-ra Cr. Ștefaniu alegeri de epitropi bisericești. U . D. I. Vidrașcu a fost ales epitrop al parochiei Copou ; d. C. V. Tabulae, epitrop al parochiei Cotnari; iar d. C. Tobtolachi, epitrop al parochiei Țuțora, rî/arintele George Vrănceanu, sub protoereu pentru plășile Turia Copou, văzind că această demnitate deși onorofică, devine o sarcină prea grea in timp de 4 alegeri, și-a prezentat demisia. La 19 Ianuarie va avea loc la Camera de comerț adunarea generală anuală a membrilor acestei camere.Institutul Meteoologic din capitală a cerut prefecturei sa-i comunice la sfirșitul fiecărei luni informațiuni amănunțite asupra stărei sămănâturilor și asupra variațiunilor atmosferice din cursul lunei. In cursul lunei Ianuarie s’au a înființat cursuri de adulți pe lingă școalele din cătunele Dumești, Popești și Crucea. T Gh- Dobrovîci, fost notar al comunei Stînca, sub cuvint că i-ar fi lipsit suma de 5 lei și cîțiva bani de la încasarea taxelor de telefon, a fost înaintat parchetului. Cu începere de la 8 Ianuarie s’a pus in aplicație noul orar al școalelor rurale și urbane din cuprinsul județului nostru. ^jTr-nii Dim. Chiriac și Dim. ^^Ungureanu au fost aleși epitropi ai parohiilor Cucuteni și Hereni. 3) Take Ionescu va fi nune la ora 2, la Vaslui, congresul „băncilor popullare” cari are loc la Focșani, au plecat din județul nostru domnii Învățători I. Popovici-Bosia; C. Pogor- Prigoreni; Dim. Botte-Ciurea și I. Dodon-Dumești. Consistorul Sfintei Mitropolii va judeca în curînd pe preotul Mindrilă din Dorna, acuzat pentru grave abateri de canoanele bisericești. Mai mulți săteni din comuna Popești au intervenit pe Ungă Consulatul rusesc din localitate pentru a le înlesni stabilirea lor in nordul Basarabiei. CRONICA LITERARĂ O scrisoare a lui Eminescu a moartea bătrînului Micle.—Eminescu și Veronica.—Renunțarea poetului. D. Iuliu Dragomirescu, tînar publicist, a dat la lumină un numărul de ori al Țarei Literare“ următoarea scrisoare inedită a lui Eminescu : Dulcea mea amică Tu știi prea bine că dacă este cineva care poate prețui perderea ce ai suferit-o, acela sunt eu; trăind ntr’o poziție sigură și respectabilă o vezi astăzi prin acea singurâ evire expusă unor schimbări neașteptate, pe care nu le prevezi, pe care o natură sfioasă de femee precum e a ta nici eu le poate prevedea. Și dacă liniștea unui liman al vieței e adevărata fericire, cel puțin de n’ai fost fericită tu ai avut o lipsă de suferințe întru cît acestea se nasc din greutățile vieței. Ai avut sprijin pe care il respectai precum o știu eu insu’mi. Și dacă ’mi dai voe să vorbesc de mine, de acea dureroasă dar adincă și intimă fericire, pe care atingerea in treacăt a minei tale, zimbetul tău, privirea ta a resfmnt-o asupra unei vieți atît de izolate și de lipsite de fericire precum este a mea; totuși eu nu voiu uita că acea fericire mi-a fost dată între patru păreți ai tăi, ai lui. Tu știi dulce și neuitată amică că simțimîntul de care 'ți vorbesc nu e nimic banal, nimic care să aibă ceva comun, nici cu teoria plăcerei la care se închină mulțimea celor fericiți, nici cu zorile unei tinereți necoapte. Nici tinereța, nici frumusețea ta, nici virtuți sufletești, nici grații fizice n’au fost cauza acelei simțiri care au aruncat o umbră adâncă asupra vieței noastre Întregi. Eu nu putez să-i dau nume și nu i-am dat nici cind. Adesea există enigme matematice pentru a căror deslegare "fli trebue o singura cifră cunoscută; adesea un complex întreg de cauze se desleagă prin o singură cauză nüiun0scuto inca; astei viața mea ne-explicabil? pentru toți cunoscuții mei nu are nici un interes fără tine. Nu știu de ce tu ești o parte întregitoare a tuturor gândurilor mele, nici nu mă preocup s’o știu, căci nu mi-ar folosi la nimic; dar este o legătură neexplicabilă, de nu n‘re viața ta și a mea, dar J de sigur între a mea și a tot ce te atinge pe tine, intre a mea și ia răsuflarea ta pe pâmînt. Veronică, e întâia dată că ’ți spun pe nume și cutez a’l pune pe hirtie nu voi să’ți spun dar tu nu știi nici poți ști cît te-am iubit, cît te iubesc. Atit de imult in cît mai lesne aș înțelege o lume fără soare, decît pe mine fără ca să te iubesc. Tu mi ai făcut fericirea și poate că nu sunt nici capabil de a fi, tu nu m’ai făcut nici atît de fericit incît să mă nimicesc, dar ceea ce era mai adinc ascuns in sufletul meu, privirea ta era lumina zilei, văzîndute am știut ca tu ești singura ființă in lume care in mod fatal, fără voia ei, fie ce eu li voesc, are sa determineze întreaga mea viață. Tu știi prea bine că nici că te amăgesc nu voi, nici îmi pare bine de perderea ce ai suferit-o și D-zeu știe de n’aș muri ca s’o fac nefăcută. Tu știi asemenea că nu fericirea mea o am in vedere ci îi doresc toate nefericirile cu putință, dacă aceasta ar putea fi prețul fericirei tale. Tu știi dar bine că nu îrpesc fericire și de și tu ești in stare a’mi da și numai mie—mult mai mult decit ai tu Insu’ți, tu care ești neînsemnată pentru altul pe mine mă indumnezeești, totuși am renunțat de mult de la toate și făți in tihnă fericirea care pentru mine e tot una cu persoana ta. Eu aș putea să mor nedorind alt nimic de olt liniște or cit de adincă ar fi durerea... —*OOOtt—