Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)
1903-11-26 / nr. 236
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEAND 44 Apare în toate zilele devieri Un număr vechia 30 bani ETERIMENTUL sobservator 10 bani—Seria II Anul XI No. 236 MERCURI 26 NOEMBRIE 1903 ABONAMENTUL J Pe an an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. in străinătate pe un an 30 lei ------ Annniirri, inserții și reclame 60 bani findul ÎMPROPRIETĂRIREA Continuînd, liberalii se referă la toate actele făcute în chestia improprietărirei și arată că toate actele au fos contrasemnate de Kogălniceanu, alături de Cuza. Așa spre pildă, faimosul manifest dupa lovitura de stat de la Mai. Iată-1, cu data de 2 M1 și iscăliturile lui Cuza și lui Kapalninpirin Romînilor, Șase ani se vor împlini în curînd , de ctnd existența politică a romînilor s’a recunoscut într’un chip solemnei și s’a proclamat prin un tratat, la care au luat parte înalta Poartă, augusta noastră suzerană, și marile puteri ale Europei. Actul internațional, convențiunea din 7 și 19 August 1858, ne-a inzestrat țara cu instituțiuni liberale și bine-făcătoare, a căror desvoltare progresivă ar fi asigurat prosperitatea noastră. Și, cu toate acestea, Romînia stă Încă pe loc. De unde vine răul ? Ridicat la Tron, prin voturile unanime ale ambelor adunări electorale. > Eu eram in drept de a mă răzîma pe concursul acelora cari mi-au impus glorioasa, idar greaua misiune de a reorganiza țara. A fost insă din contră, de a doua zi. Eu am găsit înaintea mea o neîmpăcată opozițiune. In zadar Eu am dat nenumărate dovezi despre cel mai scrupulos al meu respect pentru privilegiile parmentare; în zadar am chemat la putere toate partidurile, unul după altul. Apoi, manifestul continuă arătînd lupta cu Gamóra privilegiată. In acelaș timp, Kogălniceanu adresa din partea lui un manifest bucureștenilor : „Domnul Romînilor, Alesul din 5 și 24 ianuarie 1859, după o îndelungă răbdare, plecîndu-se glasului o Țărei, a Închis Adunarea bazată pe electorală restrînsă, o adunare, care de cinci ani ținea România pe loc, opunîndu-se la realizarea marilor și liberalelor principii di Convențiunea de la 7/19 August 1858. Alexandru Ioan I, prin decretul său de astăzi, face apel la poporul român spre a se rosti asupra Statului desvoltător Convențiunei, asupra unei reforme electorale, care ne va da o Adunare, adevărată reprezentațiune a Națiunei. Domnitorul a luat inițiativa acestor mari acte in interesul Unirei Prinipatelor-surori, pe care ambițioșii și facțioșii din desființată Adunare ținteau a le duce nesmintit la separatism, in interesul Națiunei, care se ținea depărtată de toată împărtășirea la viața publică în interesul țărei, care, de mai mult de cinci ani este în așteptarea desvoltărei sale morale și materiale. Fapta sa, Alexandru "loan I, o supune judecăței Națiunei, apreciațintei Europei luminata. In marea Eră în care avem a păși, liniștea și ordinea sunt cele mai mari trebuințe ale Țărei, sunt cele mai întâi dorinți, ce se reclamă de la Voi. Fac dar apel la patriotismul Vostru. Dați exemplul ordinei. Toți Cetățenii onești și pașnici să încunjure pe Guver în marea sa misiune Bucureștenilor 1 puneți vă toată încrederea în Domnitorul Vostru . El astăzi vă chiamă la drepturile politice. Mine, ajutat de viitoarea Adunare, astă dată aleasă de toată Națiunea. El vă va da pacea și buna stare morală și materială. Fii ai Capitalei Romîniei! fiți cei d’intîi a da exemplul liniștei. Că pentru mine, eu voi ști a împedica și a pedepsi pe toți aceea ce s’ar încerca de a o tulbura.“ De astă dată documentul e iscălit și numai de Kogăniceanu, fără a fi contrasemnat de Cuza,—nici nu se putea ca Vodă să-l contrasemneze. Iată documentele principale ale faimoasei lovituri de stat de la „2 Mai,“ care a fost atîta timp imputată marelui barbat, ca o crimă, pentru care a avut să sufere un ostracism polite, cînd un complot nejustificat a răsturnat pe marele Domn prietin al țăranilor. Publicăm aceste acte, cu care, probabil, adversarii lui Cuza au crezut că-i pot micșora meritele—și le publicăm fără nici o teamă pentru memoria marelui Domn. Da! Marele act al împroprietărirei țăranilor are doui autori, pe Domnul, care l-a făptuit puindu-și în primejdie tronul și pe marele patriot, care și-a expus cariera politică pentru a-i servi. Da. Țaranii recunoscători trebue să împreune în laudele lor numele marelui și ultimului Voevod cu numele unicului mare ministru al timpurilor noastre. După cum sufletele lor s’au împreunat pentru a face marea faptă de dreptate, care a făcut din atîtea milioane de iobagi atîtea milioane de proprietari, tot așa recunoștința țărănimei trebue să le împreune numele. De altfel istoria îi unește —și răsplătind amintirea să răsplătește și pe-a celuilalt, răsplătind pe Kogâlniceanu se răsplătește Cuza, după cum dăruind prinos de recunoștință lui Cuza se preamărește Kogâlniceanu. S. Prasiu. Vineri, 28 Noembrie a. c. in saloanele clubului conservator din noul local (casele Kaufman) va avea loc conferința d-lui Vasile Buțureanu, care va vorbi despre Industriile agricole. Ce-i asta? Am văzut cu mirare că ziarele bucureștene nu au avut nici o corespondență despre întrunirea în chestia monumentului Cuza-Vodă. Am crezut la inceput că e faimoasa preumblare a telegramelor pe la ministerul de interne, pentru ca d. ministru să ia cunoștință despre fapte, pe care trebuia să le cunoască, numai ca să-și bată joc de articolul special, care garantează secretul corespondenței paștile sau telegrafice. Dar se vede că lucrurile sunt mai... complecte decit sa arată. Ni se comunică că d. ministru Lascar a dat o circulară, prin care oficiile telegrafice sunt oprite a transmite orice știre privitoare la întrunire sau la agitația iscată în jurul monumentului marelui Voevod. Și in fața acestui fapt fără precedent ne întrebăm: ce-i asta ? Evident că legea, care creează un monopol pentru stat din transmiterea corespondenței nu poate să fie decât o lege, care regulează o transacție comerciala, pe care o face statul. Statul nu poate,—întru cit sintem intr’o țara civilizată, în care costituția garantează anumite drepturi, să te împedice de-a comunica altuia findul tău. Atunci ? „Dar e o excepție pentru anumite cazuri.* Să vedem: darea de samă despre o întrunire menită să glorifice memoria unui domn mort de treizeci de ani, fără urmași, poate să tulbure liniștea publică? Atunci, ce însamnă aceste măsuri arbitrare? Dar atunci?! Prior, departe de a se adeveri, dacă ne mulțumim să aruncăm ochii pe „ Voința Națională", apărută cu data de Duminică și ne oprim la articolul, purtînd titlul „Un document Acel document este o scrisoare găsită la momentul oportun între corespondența rămasă de la răposatul C. A. Rosett, scrisoare din timpurile cînd el era ministru de interne și pe care o adresa unui prefect al său. E vorba acolo despre părerile marelui barbat de stat liberal, asupra ocrotirilor viciilor alegătorilor prietini, și cu o vigoare excepțională. C. A. Rosetti se exprimă astfel: „Cel care este vițios, fie el alegător, fie el stăpîn absolut al tuturor colegiilor electorale, trebue dat judecăței, și cînd nu sunt dovezi temei nici pentru a fi osîndit, trebue cel mai puțin destituit și denunțat pentru faptele lui cele rele. Cu această sistemă vom putea moraliza și salva națiunea. Puțin îmi pasă dacă partidul va cădea de la putere, pentru că combate viciul, dar tare mă doare dacă se va susține, lingușind și ocrotind pe cei vițioși!“ E inutil să urmăm înainte cu publicarea conținutului întregei scrisori, am extras dintr’însa părțile interesante, și vom face acum cîteva observațiuni". Mai departe urmează comentariile confratelui nostru junimist. Dar oare e nevoe de comentarii? Cea mai mare ironie nu constăm chiar faptul că acea scrisoare a fost publicată in Voința Națională, care azi e organul curat (?!) al ocultei ? Nu e o culme ca o scrisoare a lui C. A. Rosetti, a ideologului prin excelență, să fie publicat și chemat într’ajutor de către toți cămătarii și oamenii de afaceri ai partidului ? Prost stă Voința și partidul, pe care-l sprijină, dacă trebue să ceară sprijin de la adversarul hotărît al lui Ioan Bratianu și al școalei lui. IR ar ci al. JQir JQJ lVLDirtüi Chamberlain și Pekea.— — Buna ziua, Coane Costică. — Buna, Perișor. — Ce mai nou?.. — Ce sa fie ? Știi ce se petrece în Anglia ? — In Anglia ? — Da, cu Chamberlain. — Eu ?... Dă... cum știu. — Ești pentru sau contra lui Chamberlain ? — Eu ? Cum adică ? — Ești protecționist sau antiprotecionist ? D- Pennescu puțin de rîs : — Bine, Perișor, bată-te să te bată, de ce drăcii te țin ? Și-l lovi peste pîntec. — Ba nu, replică d- Pennea încăpățînat. Răspunde-mi : ești contra sau pentru protectionism ? — Contra, dom’le ! Doar sunt liberal. — Bravos . Te știam eu. In toate ? — In toate. — Și în artă ? , — Desigur. Dar ce are a face Chamberlain cu tine ? , — Iată cum stă chestia Bobescu... — E neam cu tine, Peltișor ? — Ne am,—dar ce are a face ? Bobescu vrea să dea 6 reprezentații la Circ iacă și hîrtia.... — Și?... . — Și te rog să-i dai autorizație. — Dar pare că tu erai în contra lui Marinescu ? — Interesul Teatrului,—doar nu-mi era neam ? Ofichiu SASSAI dacă nu se află în lumea din Ducesa de Gerolstein sau din altă din piesele sale caricaturale. Sn. --------------«3K«C0*£»K----------- COMENTARII Voința Națională publică o scrisoare cu cântec,—o scrisoare a lui C. A. Rosetti, prin care se condeamnă cei vițioși. Aplicarea e cu privire la cei 58. Iată cum comentează Epoca acest articol scrisoare: „ Ultima știre răspîndită prin presă că guvernul s’ar folosi de cele trei zile de vacanță parlamentară, spre a ajunge la o înțelegere cu liberalii râisvrătiți, Offenbach-Lascar D. Lascar iar prepară un teanc de proecte de lege, ca să „epateze pe burghezii din Parlament și din țară. js -Dar acum se vede că pana și colegii, cari închideau întradins ocini asupra mamei d-lui V. Lascar, sau hotărît să pue stavila mamei. Așa, din teancul de proecte propuse de d. Lascar și aduse în discuția consiliului de miniștri, colegii săi au respins pe acel, prin care se hotăra soarta notarilor. Aceasta e despre înștiințare, pe care bunul simț il dă reclamagiului recalcitrant. Un prietin spunea cu mult humor, vorbind de proectele de lege ale d-lui Lascar, că ele îi dduc aminte creațiunile veselului geniu , care se cheamă Offfenbach. Daca un istoric viitor va lua ca documente ale epocei proectele d-lui Lascar, chipul cum au fost redactate, lansate și votate , dupa cum au fost aplicate și rezultatele, pe care le-au dat, cum și „gestele“ creatorului, nu va ști îi,ținta oră — Oara 4 p. m. — Jominul Săndulescu, prefectul poliției, care este de fel din Turnu-Măgurele, desfășoară o mare activitate ori și de cîte ori este vorba de o manifestație pentru statuia lui Cuza Vodă. Prefectul, care are la ordinul său anumiți agenți, s’a folosit de aceștia, Duminica trecută, ca să zădărnicească întrunirea studențească de la „Pastia“. Domnul Săndulescu, care este de fel din Turnu-Măgurele, n’a reușit în combinația sa anti-patriotică. NI rugăm să se astîmpere, căci originea sa muntenească nu-i dă voe să se dee, prin intermediul unor agenți moldoveni inconștienți, la acte antimoldovenești, căci nu Moldova singură, ci Romînia întreagă vrea să se toarne in bronz memoria marelui Voevod. _fata Dora Fried a fost condemnată de tribunalul secția H-a a 6 luni și una zi închisoare pentru evadarea pe stradă a propriului său copil. £ ri a sosit în orașul nostru d. René Delport, representantul unei mari societăți de mașini delectricitate din Marsilia. În urma ploilor care au căzut în Bucovina, apa Prutului aucrescut simțitor. mil Sauer.—"Sosirea lui amy Sauer în Iași. Luni 1 Decembrie, cu expresul de 9 ore, va fi salutată, la gară, de un cerc de pianiști și melomani. . . Sauer va pleca din Iași la București unde va da 2 concerte. Vom avea iarăși o sală frummoasa în seara concertului eminentului profesor, la 1 Decembrie-Locațiunea se continuă cu multa activitate. Dintre persoanele, care au reținut loji, remarcăm: doamna principesa Moruzi, d-na Melik, d-n.. Unici, d-na dr. Sculy, familia Volenti, Buieli, Negruzzi, Ralet, dr. Culianu, Mavrocordato, Bossie, Wechsler, Teodoreane etc. rfiL zi d. jude de instrucție Os- U ^vald Teodoreanu instruește afacerea de la Abator întimplata in ziua de 24 Octombre, fapt despre care am vorbit la timp. * In această afacere sunt acuzați următorii locuitori ca șefi ai răscoalei: T. Dima, N. Spinu, Prozaliu Peuleanu, Gh. Nucă, I. Slugarin, Gh. Leahu și V. Costă. ■ Dînșii sunt acuzați de ultraj cu tragere și contravenție la legea sanitară. Dim. Sachelarescu, revizoratul școlar al județului noștri va pleca minima inspectarea școalelor primare din județ, cu începere de la 1 April^ serviciul nostru de siguranța va fi in totul reorganizat. . . . Se zice că șef al acestui servicii va fi numit un fost magistrat. Explicația pentru care d. E Epurescu și-a retras demisia dată din comisia de răspuns și mesagiu : d. C. Stoicescu, miniștri de domenii, dă o subvenție de 150 lei lunar pentru Observatorul. 5 ^La începutul lunei Decembr. , se va inaugura la Cerci militar din localitate seria seratei ^ septămânale. Și Curtea de Apel secția l-a condamnat pe dl. Leon Cilei, comisarul poliției HIrlăula < 0 lei amendă și 30 lei dispăgubind vile pentru maltratarea comerciantului Șmil Davidzon. La tribunalul secția II a a confirmat mandatele de arestare a lui Gh. Constantinescu și Avram Pincu zis Pușcăriașu autorii furtului prin efracție sevîrșit la atelierul de încălțăminte al d-lui Gh. Garaca ș Íromisiunea însărcinată cu înpunerea, scăderea și sporirea taxelor militare a tinerilor din județul nostru se va întruni la începutul lunei Februarie. La timp vom reveni, a sosit în orașul nostru un sătean din județul R.Vîlcea, întregul drum, din Vilcea pănă la Iași săteanul ,a parcurs pe jos. Astăzi săteanul, avînd pașport în regulă a plecat cu trenul de Ungheni in Basarabie, unde i-a murit o rudă lăsîndu-i o mică moștenire. ^Suntem informați că înainte de sărbătorile Crăciunului se vor pune bazele clubului liberalilor disidenți din localitate, s’a început înaintea Tribunalul secția I judecarea procesului de maltratare sevîrșită de mai mulți bărbieri asupra comisarului guvernului cu ocazia constituirei breslei.consulatul german a cerut poliției noastre urmărirea d-nei Ed. Vigo Holbein, dispărută din Dresda. Asupra numitei d-ne planează grave bănueli. “IMnul Vintu, defensor eclesiastic a fost zilele aceste la Tg.Frumos, unde a făcut o anchetă. cJKV8iK ÎSnm 4BP$rrimit la 1YTîne, 26 Noemtae, apere prin U « mul număr din revista Epigonii, cu un bogat sumar. Astă-zi s’a început înaintea w ^ consistorului Sf-tei Mitropolii, pertractarea procesului privitor pe Sf. Sa preotul Haralamb Vasiliu din jud. Dorohoiu. Coraoții din localitate vor țineau zilele aceste o consfătuire, in vederea organisărei marelui congres al preoților din întreaga țară. Se știe că acest congres, va avea loc in orașul nostru după sărbătorile: Ide Crăciun. jfi se scrie din M-rea Neamț, w [UNK]că un călugăr din schitul I Pocrov, săpînd o groapă, pentru a J fixa un stup, a găsit la o adincime ide aproape jumătate de metru, un tvas mic de spijă, plin cu monede de aur și argint. Un fapt curios. La Viena trebuia să aibă loc astăzi căsătoria domnișoarei M Moscoviei—o nepoată a cunoscutului I milionar din Botoșani cu d. Oppen- I jheim inginer electrician in Paris. Astăzi dimineață toți invitații la nuntă au fost telegrafie înștiințați din Viena că nu va mai avea loc cusătoria. Ina parchetul general a sosit cu o telegramă, prin care se vestește, că in apropiere de Bicaz, trei plutași care veneau pe apa Bistriței s’au găsit moartea in valurile apei, jr in urma ciocnirei plutei da o stîncă Printre victime e și o femee. Plutașii sunt de loc din Dorna. 1 . Or jTuminică a avut loc botezu unui nepot de fiică a simpaticului violonist ieșan Ghiță Borșteanu. Naș a fost d. avocat Christea Mathasoviciuj Noul creștin e fiul d-nei Sofia Dinimitriu și al d-lui Dimitriu, cunoscutul violonist, care face acum căței Imurile Nevei să fie ecoul melancoliliei, ce se resfață in cîntecele noas ltre naționale. ,01 S’a petrecut admirabil. Intre alți asistenți la această solemnitate sa remarcat d-nii d-rn Gheorghiu 3*Grossi, cari, prin presența lor, s I ținut să aducă un omagiu muzici noastre naționale. » IEȘENCILE S’a zis că „lașul e cetatea ideilor malte*,—adevărat, dar cu aceasta nu e complect caracterizat, trebue să se adauge „și a femeilor frumoase“, dar mai curînd, pînă ce opinia publică alarmată nu va fi silită s’o reclame. Oamenii noștri politici ca unii ce posedă o fineță extraordinară in cunoașterea realităței, au simțit acest lucru și cînd vin in Iași, fie, cu de bătrîni, întineresc prin deosebite expediente, ba chiar zelul galant îi face să alunece pînă acolo că încep discursurile d-lor politice cu „Doamnelor și Domnilor*—Ai crede că te afli in Noua Zelandă! Au dreptate lașul pe lingă epitetul „cetatea lumină" merită să poarte tot cu atîta demnitate și adevăr epitetul „cetatea frumuseței femenine“. Nici nu se poate altfel. Acolo unde natura prezintă aspectul ordinei, seninătăței, frumuseței, totdeauna a răsărit cu un compliment manifestarea cugetărei și frumuseței umane într’o strînsă legătură, într’o desevîrșită armonie. Și cum lașul e situat pe un fond splendid și cum nu ne putem îndoi că este cetatea ideilor înalte și cum oriunde femeea este expresia frumuseței umane se înțelege că formula ce ar reda mai bine realitatea și ar caracteriza mai complect lașul ar fi „cetatea ideilor înalte și a femeilor frumoase.“ Frumusețea ieșeneilor o contempli la orice pas ; poți vedea oriunde strălucind frumusețea lor, peste tot domină farmecul lor neînvins. In adevăr talii atît de elegante, forme atît de armonioase, chipuri divine pe cari roza dispută domnia crinului și nurii se joacă printre surîsuri, ochii vii și învăpăiați—toate învederează acea forță a adevăratei frumuseți, care te subjugă și inpotriva căreia nu te poți revolta căci... O adori! Și dacă am judeca după eîngheța pe trotuarele, pe cari le se, cese cu pași gravi, dacă n’ar întilni in calea lor aceste frumuseți dătătoare de fiori atît ie calzi! Cîți, chiar părinți de familie, vin acasă seara de la ocupația lor, det de farmecul ce-l răspîndește atîta elan de forme sculpturale ! De cîte ori frumuseța iitoncilor nu atinge gradul impecabil al frumuseței femenine, pe care a transmis- o peste veacuri, făcînd-o nemuritoare, dalta și lyra helenică ! Am văzut această frumuseță manifestată în diferite stadii ale etăței; Frumusețeafecioară gingașe și dulce a Hebei— păhărniceasa zeilor, rece și senină a Artemizei—zeița îndrăgostita de singurătăți și păduri; frumusețea femee , voluptoasă și ispititoare a Afroditei, măreață și imperativă a Herei—domnitoare în Olymp. Am admirat această frumusețe în manifestarea unei varietăți și bogății orbitoare de stil : formele fine și expresive sau pline și calde plăcute stilului antic ; profiluri dulci pe cari stă .Întipărit sufletul delicat de senzitivăal Bizantinei și care se asortează minunat cu economia austeră a corpuilui ce pare că s’a coborît de pe fondul de aur al unei vechi icoane ; capete blonde, ce par încadrate în lumina aureolei boreale cu priviri peridute in extaz, armonizînd cu talii divelte în stilul Renașterei; chipuri, [pe cari pasiunea și-a scris porfirata-i [poezie, poezie in colori smulse rozeilor, dominînd din cadrul lor de bucle [negre mlădierea, agilitatea unor forme delicate din cari văpaia simțurilor se reflectă răspîndind farmecul ,1 [andaluzelor cîntate de Romantici, etc. Dar Grația, pe care nemuritorul Lessing a definit’o atît de plastic, frumusețea în mișcare ?—Grația, suletul frumuseței, e ieșană per excellentiam ; ea însoțește, pune în lumină și valoare orice frumusețe, de orice stadiu al vieței, în ori ce stil !Frumusețea ieșană are toate atribu Itele adevăratei frumuseți, a tuturor [timpurilor și a tuturor lumilor ! Cinj toate aceste atribute, cu mult regret,sunt silit să constat că frumusețea ierșană n’are norocul pe care l’a avut frumusețile altor lumi. Unde sunt artiștii cari să facă nemuritoare această frumusețe ? -Ili Unde sunt scuipătorii, cari să tai ■[în marmoră această splendoare dislorme, unde sunt pictorii, cari să ar[prindă pe pînze o lumină-frumuseți ce-ar străluci pentru toate Epocile țiunde sunt, în fine, poeții cari să ciit as farmecul acestui moment fericite și s perfecțiunei umane, cari să ne facul să adorăm împreună cu ei frumuseții Itea ce de multe ori din cauza obi Icinuinței o privim indiferenți ?