Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293)

1903-11-26 / nr. 236

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­ IAȘI 44 STRADA LAPUȘNEAND 44 Apare în toate zilele devieri Un număr vechia 30 bani ETER­IMENTUL sob­servator 10 bani—Seria II Anul XI No. 236 MERCURI 26 NOEMBRIE 1903 ABONAMENTUL J Pe an an 24 lei, pe 6 luni 12 lei pe 3 luni 6 lei. in străinătate pe un an 30 lei ------ Annniirri, inserții și reclame 60 bani findul ÎMPROPRIETĂRIREA Continuînd, liberalii se re­feră la toate actele făcute în chestia improprietărirei și a­rată că toate actele au fos contrasemnate de Kogălni­ceanu, alături de Cuza. Așa spre pildă, faimosul manifes­t dupa lovitura de stat de la Mai. Iată-1, cu data de 2 M1 și iscăliturile lui Cuza și lui Kap­alninpirin Romînilor, Șase ani se vor împlini în curînd , de ctnd existența politică a romîni­lor s’a recunoscut într’un chip so­lemnei și s’a proclamat prin un tra­tat, la care au luat parte înalta Poartă, augusta noastră suzerană, și marile puteri ale Europei. Actul in­ternațional, convențiunea din 7 și 19 August 1858, ne-a inzestrat țara cu instituțiuni liberale și bine-făcătoa­re, a căror desvoltare progresivă ar fi asigurat prosperitatea noastră. Și, cu toate acestea, Romînia stă Încă pe loc. De unde vine răul ? Ridicat la Tron, prin voturile una­­nime ale ambelor adunări electorale. > Eu eram in drept de a mă răzîma pe concursul acelora cari mi-au im­pus glorioasa, idar greaua misiune de a reorganiza țara. A fost insă din contră, de a doua zi. Eu am gă­sit înaintea mea o neîmpăcată opo­­zițiune. In zadar Eu am dat nenumărate dovezi despre cel mai scrupulos al meu respect pentru privilegiile par­­mentare; în zadar am chemat la pu­tere toate partidurile, unul după altul. Apoi, manifestul continuă arătînd lupta cu Gamóra pri­vilegiată. In acelaș timp, Ko­gălniceanu adresa din par­tea lui un manifest bucureș­­­­tenilor : „Domnul Romînilor, Alesul din 5 și 24 ianuarie 1859, după o înde­lungă răbdare, plecîndu-se glasului o Țărei, a Închis Adunarea bazată pe electorală restrînsă, o adunare, care de cinci ani ținea România pe loc, opunîndu-se la realizarea mari­lor și liberalelor principii di Con­­­vențiunea de la 7/19 August 1858.­­ Alexandru Ioan I, prin decretul său de astă­zi, face apel la poporul român spre a se rosti asupra Statu­lui desvoltător Convențiunei, asupra unei reforme electorale, care ne va da o Adunare, adevărată reprezen­tațiune a Națiunei. Domnitorul a luat inițiativa acestor mari acte in interesul Unirei Prin­i­­patelor-surori, pe care ambițioșii și facțioșii din desființată Adunare țin­teau a le duce nesmintit la separa­tism, in interesul Națiunei, care se ținea depărtată de toată împărtășirea la viața publică în interesul țărei, care, de mai mult de cinci ani este în așteptarea desvoltărei sale morale și materiale. Fapta sa, Alexandru "loan I, o supune judecăței Națiunei, aprecia­țintei Europei luminata. In marea Eră în care avem a păși, liniștea și ordinea sunt cele mai mari trebuințe ale Țărei, sunt cele­­ mai întâi dorinți, ce se reclamă de la Voi. Fac dar apel la patriotismul Vostru. Dați exemplul ordinei. Toți Cetățenii onești și pașnici să încun­jure pe Guver în marea sa misiune Bucureștenilor 1 puneți vă toată în­crederea în Domnitorul Vostru . El astă­zi vă chiamă la drepturile poli­tice. Mine, ajutat de viitoarea Adu­nare, astă dată aleasă de toată Na­țiunea. El vă va da pacea și buna stare morală și materială. Fii ai Capitalei Romîniei! fiți cei d’intîi a da exemplul liniștei. Că pentru mine, eu voi ști a îm­­pedica și a pedepsi pe toți aceea ce s’ar încerca de a o tulbura.“ De astă dată documentul e iscălit și numai de Kogăniceanu, fără a fi contrasemnat de Cu­za,—nici nu se putea ca Vodă să-l contrasemneze. Iată documentele principale ale faimoasei lovituri de stat de la „2 Mai,“ care a fost a­­tîta timp imputată marelui­­ barbat, ca o crimă, pentru ca­re a avut să sufere un ostra­cism polite, cînd­­ un complot nejustificat a răsturnat pe ma­­rele Domn prietin al țărani­lor. Publicăm aceste acte, cu care, probabil, adversarii lui Cuza au crezut că-i pot mic­șora meritele—și le publicăm fără nici o teamă pentru me­moria marelui Domn. Da! Marele act al împro­prietărirei țăranilor are doui autori, pe Domnul, care l-a făptuit puindu-și în primej­die tronul și pe marele pa­triot, care și-a expus cariera politică pentru a-i servi. Da. Țaranii recunoscători trebue să împreune în lau­dele lor numele marelui și ultimului Voevod cu numele unicului mare ministru al timpurilor noastre. După cum sufletele lor s’au împreunat pentru a face marea faptă de dreptate, care a făcut din a­­tîtea milioane de iobagi atî­­tea milioane de proprietari, tot așa recunoștința țărăni­­mei trebue să le împreune numele. De alt­fel istoria îi unește —și răsplătind amintirea să răsplătește și pe-a celui­lalt, răsplătind pe Kogâlniceanu se răsplătește Cuza, după cum dăruind prinos de recunoștin­ță lui Cuza se preamărește Kogâlniceanu. S. Prasiu. Vineri, 28 Noembrie a. c. in saloanele clubului conservator din noul local (casele Kaufman) va avea loc conferința d-lui Vasile Buțureanu, care va vorbi despre Industriile agricole. Ce-i asta? Am văzut cu mirare că ziarele bucureștene nu au avut nici o co­respondență despre întrunirea în chestia monumentului Cuza-Vodă. Am crezut la inceput că e faimoa­sa preumblare a telegramelor pe la ministerul de interne, pentru ca d. ministru să ia cunoștință despre fapte, pe care trebuia să le cunoa­scă, numai ca să-și bată joc de articolul special, care garantează secretul corespondenței paștile sau telegrafice. Dar se vede că lucrurile sunt mai... complecte de­cit sa arată. Ni se comunică că d. ministru Las­car a dat o circulară, prin care oficiile telegrafice sunt oprite a transmite ori­ce știre privitoare la întrunire sau la agitația iscată în jurul monumentului marelui Voe­­vod. Și in fața acestui fapt fără pre­cedent ne întrebăm: ce-i asta ? Evi­dent că legea, care creează un mo­nopol pentru stat din transmiterea corespondenței nu poate să fie de­cât o lege, care regulează o tran­­sacție comerciala, pe care o face statul. Statul nu poate,—întru cit sintem­ intr’o ț­ara civilizată, în care costituția garantează anumite drepturi, să te împedice de-a co­munica altuia findul tău. Atunci ? „Dar e o excepție pentru anumite cazuri.* Să vedem: darea de samă despre o întrunire menită să glo­rifice memoria unui domn mort de trei­zeci de ani, fără urmași, poate să tulbure liniștea publică? Atunci, ce însamnă aceste măsuri arbitrare? Dar atunci?! Prior, departe de a se adeveri­, dacă ne mul­țumim să aruncăm ochii pe „ Voința Națională", apărută cu data de Dumi­nică și ne oprim la articolul, purtînd titlul „Un document Acel document este o scrisoare gă­sită la momentul oportun între cores­pondența rămasă de la răposatul C. A. Rosett, scrisoare din timpurile cînd el era ministru de interne și pe care o adresa unui prefect al său. E vorba acolo despre părerile marelui barbat de stat liberal, asupra ocrotirilor viciilor alegătorilor prietini, și cu o vigoare excepțională. C. A. Rosetti se exprimă ast­fel: „Cel care este vițios, fie el a­­legător, fie el stăpîn absolut al tutu­ror colegiilor electorale, trebue dat ju­decăței, și cînd nu sunt dovezi temei nici pentru a fi osîndit, trebue cel mai puțin destituit și denunțat pentru fap­tele lui cele rele. Cu această sistemă vom putea moraliza și salva națiunea. Puțin îmi pasă dacă partidul va că­dea de la putere, pentru că combate vi­ciul, dar tare mă doare dacă se va susține, lingușind și ocrotind pe cei vițioși!“ E inutil să urmăm înainte cu pu­blicarea conținutului întregei scrisori, am extras dintr’însa părțile intere­sante, și vom face acum cîte­va obser­­vațiuni". Mai departe urmează comentariile confratelui nostru junimist. Dar oare e nevoe de comentarii? Cea mai mare ironie nu constă­m chiar faptul că acea scrisoare a fost publicată in Voința Națională, care azi e organul curat (?!) al ocultei ? Nu e o culme ca o scrisoare a lui C. A. Rosetti, a ideologului prin excelență, să fie publicat și chemat într’ajutor de către toți cămătarii și oamenii de a­­faceri ai partidului ? Prost stă Voința și partidul, pe care-l sprijină, dacă trebue să ceară sprijin de la adversarul hotărît al lui Ioan Br­atianu și al școalei lui. IR ar ci al. JQi­r JQJ lVLDirtüi Chamberlain și Pekea.— — Buna ziua, Coane Costică. — Buna, Perișor. — Ce mai nou?­.. — Ce sa fie ? Știi ce se petrece în An­glia ? — In Anglia ? — Da, cu Chamberlain. — Eu ?... Dă... cum știu. — Ești pentru sau contra lui Cham­berlain ? — Eu ? Cum adică ? — Ești protecționist sau anti­protec­­ionist ? D- Pennescu puțin de rîs : — Bine, Perișor, bată-te să te bată, de ce drăcii te țin ? Și-l lovi peste pîntec. — Ba nu, replică d- Pennea încăpățînat. Răspunde-mi : ești contra sau pentru pro­tectionism ? — Contra, dom’le ! Doar sunt liberal. — Bravos . Te știam eu. In toate ? — In toate. — Și în artă ? , — De­sigur. Dar ce­ are a face Chamber­lain cu tine ? , — Iată cum stă chestia­ Bobescu... — E neam cu tine, Peltișor ? — Ne­ am,—dar ce are a face ? Bobes­cu vrea să dea 6 reprezentații la Circ iacă și hîrtia.... — Și?... . — Și te rog să-i dai autorizație. — Dar pare că tu erai în contra lui Ma­­rinescu ? — Interesul Teatrului,—doar nu-mi era neam ? Ofichiu SASSA­­I dacă nu se află în lumea din Du­cesa de Gerolstein sau din altă din piesele sale caricaturale. Sn. --------------«3K«C0*£»K-----------­ COMENTARII Voința Națională publică o scri­soare cu cântec,—o scrisoare a lui C. A. Rosetti, prin care se condeamnă cei vițioși. Aplicarea e cu privire la cei 58. Iată cum comentează Epoca acest articol scrisoare: „ Ultima știre răspîndită prin presă că guvernul s’ar folosi de ce­le trei zile de vacanță parlamentară, spr­e a ajunge la o înțelegere cu liberalii râisvrătiți, Offenbach-Lascar D. Lascar iar prepară un teanc de proecte de lege, ca să „epateze pe burghezii din Parlament și din țară.­­ js -Dar acum se vede că pana și colegii, cari închideau într­adins ocini asupra mam­ei d-lui V. Las­car, sau hotărît să pue stavila mamei. Așa, din teancul de pro­­ecte propuse de d. Lascar și a­­duse în discuția consiliului de mi­niștri, colegii săi au respins pe acel, prin care se hotăra soarta notarilor. Aceasta e despre înștiințare, pe care bunul simț il dă reclamagiului recalcitrant. Un prietin spunea cu mult hu­mor, vorbind de proectele de lege ale d-lui Lascar, că ele îi d­duc aminte creațiunile veselului geniu , care se cheamă Offfenbach. Daca un istoric viitor va lua ca docu­mente ale epocei proectele d-lui Lascar, chipul cum au fost re­dactate, lansate și votate , d­upa cum au fost aplicate și rezulta­tele, pe care le-au dat, cum și „gestele“ creatorului, nu va ști îi,­ținta oră — Oara 4 p. m. — J­ominul Săndulescu, prefectul­­­ poliției, care este de fel din Turnu-Măgurele, desfășoară o mare activitate ori și de cîte­ ori este vorba de o manifestație pentru statuia lui Cuza Vodă. Prefectul, care are la ordinul său anumiți agenți, s’a folosit de aceștia, Duminica trecută, ca să zădărnicească întrunirea studențească de la „Pastia“. Domnul Săndulescu, care este de fel din Turnu-Măgurele, n’a reușit în combinația sa anti-patriotică. NI rugăm să se astîmpere, căci ori­ginea sa muntenească nu-i dă voe să se dee, prin intermediul unor agenți moldoveni inconștienți, la acte anti­­moldovenești, căci nu Moldova singu­ră, ci Romînia întreagă vrea să se toarne in bronz memoria marelui Vo­evod. _fata Dora Fried a fost condem­­­­nată de tribunalul secția H-a a 6 luni și una zi închisoare pentru evadarea pe stradă a propriului său copil. £ ri a sosit în orașul nostru d. René Delport, representantul unei mari societăți de mașini de­l­­ectricitate din Marsilia. έn urma ploilor care au căzut în Bucovina, apa Prutului au­­crescut simțitor. mil Sauer.—"Sosirea lui amy Sauer în Iași. Luni 1 Decem­brie, cu expresul de 9 ore, va fi sa­lutată, la gară, de un cerc de pia­niști și melomani. . . Sauer va pleca din Iași la Bucu­rești unde va da 2 concerte. Vom avea iarăși o sală frum­moasa în­­ seara concertului eminentului profesor, la 1 Decembrie-Locațiunea se continuă cu multa activitate. Dintre persoanele, car­e au reținut­­ loji, remarcăm: doamna principesa Moruzi, d-na Melik, d-n.. Unici, d-na dr. Sculy, familia Volenti, Buieli, Negruzzi, Ral­et, dr. Culianu, Ma­­vrocordato, Bossie, Wechsler, Teodo­­reane etc. rfiL zi d. jude de instrucție Os- U ^vald Teodoreanu instruește afacerea de la Abator întimplata in ziua de 24 Octombre, fapt despre care am vorbit la timp. * In această afacere sunt acuzați următorii locuitori ca­­ șefi ai răs­­coalei: T. Dima, N. Spinu, Prozaliu Peuleanu, Gh. Nucă, I. Slugarin, Gh. Leahu și V. Costă. ■ Dînșii sunt acuzați de ultraj cu tragere și contravenție la legea sa­nitară. Dim. Sachelarescu, revizora­tul școlar al județului noștri va pleca mini­ma inspectarea școa­lelor primare din județ, c­u începere de la 1 April^ ser­viciul nostru de siguranța va fi in totul reorganizat. . . . Se zice că șef al acestui servicii va fi numit un fost magistrat. E­xplicația pentru care d. E Epurescu și-a retras dem­­i­sia dată din comisia de răspuns ș­i mesagiu : d. C. Stoicescu, miniștri­­ de domenii, dă o subvenție de 150 lei lunar pentru Observatorul. 5 ^La începutul lunei Decembr. , se va inaugura la Cerci militar din localitate seria serate­i ^ septămânale. Și Curtea de Apel secția l-a condamnat pe dl. Leon Ci­lei, comisarul poliției HIrlăula < 0 lei amendă și 30 lei dispăgubin­d vile pentru maltratarea comercia­n­tului Șmil Davidzon. L­a tribunalul secția II a a con­­­firmat mandatele de aresta­re a lui Gh. Constantinescu și Avram Pincu zis Pușcăriașu autorii furtului prin efracție sevîrșit la atelierul de încălțăminte al d-lui Gh. Garaca ș­ Í­romisiunea însărcinată cu în­­punerea, scăderea și sporirea taxelor militare a tinerilor din ju­dețul nostru se va întruni la înce­putul lunei Februarie. La timp vom reveni, a sosit în orașul nostru un sătean din județul R.­Vîlcea, întregul drum, din Vilcea pănă la Iași săteanul ,a parcurs pe jos. Astă­zi săteanul, avînd pașport în regulă a plecat cu trenul de Un­­gheni in Basarabie, unde i-a murit o rudă lăsîndu-i o mică moștenire. ^Suntem informați că înainte de sărbătorile Crăciunului se vor pune bazele clubului liberalilor di­sidenți din localitate, s’a început înaintea Tri­­­­bunalul secția I judecarea procesului de maltratare sevîrșită de mai mulți bărbieri asupra comisaru­lui guvernului cu ocazia constituirei breslei.­­consulatul german a cerut po­­liției noastre urmărirea d-nei Ed. Vigo Holbein, dispărută din Dresda. Asupra numitei d-ne planează gra­ve bănueli. “IM­nul Vintu, defensor eclesias­­­tic a fost zilele aceste la Tg.­Frumos, unde a făcut o anchetă. cJK­V8iK­ ÎSnm 4BP$r­rimit la 1YTîne, 26 Noemtae, apere pri­­n U « mul număr din revista E­pigonii, cu un bogat sumar. A­stă-zi s’a început înaintea w ^ consistorului Sf-tei Mitro­polii, pertractarea procesului privitor pe Sf. Sa preotul Haralamb Vasiliu din jud. Dorohoiu. Coraoții din localitate vor ținea­u zilele aceste o consfătuire, in vederea organisărei marelui congres al preoților din întreaga țară. Se știe că acest congres, va avea­ l­oc in orașul nostru după sărbătorile: Ide Crăciun. j­fi se scrie din M-rea Neamț, w­­ [UNK]că un călugăr din schitul I Pocrov, săpînd o groapă, pentru a J fixa un stu­p, a găsit la o adincime ide aproape jumătate de metru, un tvas mic de spijă, plin cu monede­­ de aur și argint. U­n fapt curios. La Viena trebuia să aibă l­oc astă­zi căsătoria domnișoarei M Moscoviei—o nepoată a cunoscutului I milionar din Botoșani cu d. Oppen- I jheim inginer electrician in Paris. Astă­zi dimineață toți invitații la nuntă au fost telegrafie înștiințați din­­ Viena că nu va mai avea loc cu­­­sătoria. I­n­­­a parchetul general a sosit c­u o telegramă, prin care se ves­­­tește, că in apropiere de Bicaz, tre­­i plutași care veneau pe apa Bistrițe­­i s’au găsit moartea in valurile apei, j­r in urma ciocnirei plutei da o stîncă Printre victime e și o femee.­­ Plutașii sunt de loc din Dorna. 1 . Or jT­uminică a avut loc botezu unui nepot de fiică a simpa­­­ticului violonist ie­șan Ghiță Bor­șteanu. Naș a fost d. avocat Chris­­tea Mathasovici­­uj Noul creștin e fiul d-nei Sofia Di­n­imitriu și al d-lui Dimitriu, cunoscu­­tul violonist, care face acum căței Imurile Nevei să fie ecoul melanco­liliei, ce se resfață in cîntecele noas­­­ ltre naționale. ,01 S’a petrecut admirabil. Intre al­ț­i asistenți la această solemnitate s­a remarcat d-nii d-rn Gheorghiu 3*­Grossi, cari, prin presența lor, s I ținut să aducă un omagiu muzic­i noastre naționale. » IEȘENCILE S’a zis că „lașul e cetatea ideilor malte*,—adevărat, dar cu aceasta nu e complect caracterizat, trebue să se adauge „și a femeilor frumoase“, dar mai curînd, pînă ce opinia pu­blică alarmată nu va fi silită s’o re­clame. Oamenii noștri politici ca u­­nii ce posedă o fineță extraordinară in cunoașterea realităței, au simțit acest lucru și cînd vin in Iași, fie, cu­ de bătrîni, întineresc prin deose­bite expediente, ba chiar zelul ga­lant îi face să alunece pînă acolo că încep discursurile d-lor politice cu „Doamnelor și Domnilor­*—Ai crede că te afli in Noua Zelandă! Au dreptate­ lașul pe lingă epite­tul „cetatea lumină" merită să poarte tot cu atîta demnitate și adevăr e­­pitetul „cetatea frumuseței femenine“. Nici nu se poate alt­fel. Acolo unde natura prezintă aspectul ordinei, se­­ninătăței, frumuseței, totdeauna a ră­sărit cu un compliment manifestarea cugetărei și frumuseței umane într’o strînsă legătură, într’o desevîrșită ar­monie. Și cum lașul e situat pe un fond splendid și cum nu ne putem îndoi că este cetatea ideilor înalte și cum ori­unde femeea este expresia frumuseței umane se înțelege că for­mula ce ar reda mai bine realitatea și ar caracteriza mai complect lașul ar fi „cetatea ideilor înalte și a fe­meilor frumoase.“ Frumusețea ieșeneilor o contempli la ori­ce pas ; poți vedea ori­unde strălucind frumusețea lor, peste tot domină farmecul lor neînvins. In adevăr talii atît de elegante, forme atît de armonioase, chipuri di­vine pe cari roza dispută domnia crinului și nurii se joacă printre su­­rîsuri, ochii vii și învăpăiați—toate învederează acea forță a adevăratei frumuseți, care te subjugă și in­po­triva căreia nu te poți revolta căci... O adori! Și dacă am judeca după e­­îngheța pe trotuarele, pe cari le se, cese cu pași gravi, dacă n’ar în­­tilni in calea lor aceste frumuseți dătătoare de fiori atît ie calzi! Cîți, chiar părinți de familie, vin acasă seara de la ocupația lor, det­ de far­mecul ce-l răspîndește atîta elan de forme sculpturale ! De cîte ori frumuseța iitoncilor nu atinge gradul impecabil al frumuse­­­ței femenine, pe care a transmis- o peste veacuri, făcînd-o nemuritoare, dalta și lyra helenică ! Am văzut a­­ceastă­ frumuseță manifestată în di­ferite stadii ale etăței; Frumusețea­­fecioară­­ gingașe și dulce a Hebei— păhărniceasa zeilor, rece și senină a Artemizei—zeița îndrăgostita de sin­gurătăți și păduri; frumusețea fe­mee , voluptoasă și ispititoare a A­­froditei, măreață și imperativă a He­rei—domnitoare în Olymp. Am ad­mirat această frumusețe în manifes­tarea unei varietăți și bogății orbi­toare de stil : formele fine și expre­sive sau pline și calde plăcute stilu­lui antic ; profiluri dulci pe cari stă .Întipărit sufletul delicat de senzitivă­­al Bizantinei și care se asortează mi­­­nunat cu economia austeră a corpu­­ilui ce pare că s’a coborît de pe fon­­­dul de aur al unei vechi icoane ; ca­­­pete blonde, ce par încadrate în lu­­­mina aureolei boreale cu priviri per­­idute in extaz, armonizînd cu talii divelte în stilul Ren­așterei; chipuri, [pe cari pasiunea și-a scris porfirata-i [poezie, poezie in colori smulse roze­­ilor, dominînd din cadrul lor de bucle [negre mlădierea, agilitatea unor for­­­me delicate din cari văpaia simțu­­­rilor se reflectă răspîndind farmecul ,1 [andaluzelor cîntate de Romantici, etc. Dar Grația, pe care nemuritorul­­ Lessing a definit’o atît de plastic, frumusețea în mișcare ?—Grația, su­­­­letul frumuseței, e ieșană per exce­­llentiam ; ea însoțește, pune în lu­­­mină și valoare ori­ce frumusețe, d­e ori­ce stadiu al vieței, în ori­ ce stil !Frumusețea ieșană are toate atribu Itele adevăratei frumuseți, a tuturor [timpurilor și­ a tuturor lumilor ! Ci­nj toate aceste atribute, cu mult regret­­,sunt silit să constat că frumusețea ie­­rșană n’are norocul pe care l’a avu­­t frumusețile altor lumi. Unde sunt artiștii cari să facă ne­­­muritoare această frumusețe ? -Ili Unde sunt scuipătorii, cari să tai ■­[în marmoră această splendoare d­i­slorme, unde sunt pictorii, cari să a­r­[prindă pe pînze o lumină-frumuseț­i ce-ar străluci pentru toate Epocile ț­iunde sunt, în fine, poeții cari să ciit as farmecul acestui moment fericit­e și s perfecțiunei umane, cari să ne fac­ul să adorăm împreună cu ei frumuse­ții Itea ce de multe ori din cauza obi Icinuinței o privim indiferenți ?

Next