Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)

1905-01-14 / nr. 269

­ REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 4 » IAȘI Apare in toate zilele de lucr­u Un numar vechi« 30 bani Soarele 10 Luni—0. M. și S. G. 11 Marți—Cono. a 70 Ap 12 Mercuri— St. T. și Th. R. J.8 7.62 7.62 TbTîTIS 4.54 4.65 Bf * w m 10 bani—Seria II Anul XVI. Ho. m VINEBI 14 IANUARIE 1905_______ ii L SB _ ZiaxI­ coîtser-T-atox P Hf 4 Con Vocari Iubiți Cetățeni In vederea viitoarelor alegeri, subsemnații cetățeni ai Iașului, vă convocăm la o consfătuire, care va avea loc Duminică 16 Ianuarie 1005 ora 3 p. m. IN SALA CIRCULUI SIDOLI In această consfătuire, la ca­re va lua parte întreg consi­liul de miniștri, se va expune pe larg programul de guver­­nămînt al partidului CONSERVATOR: V. Vedoianu, V. Sculy, D. A. Greceanu, N. Nanu, D. Alexandrescu, P. C. Constantiniu, A. B. Brandia, Colonel L. Starea, Gr Buțureanu, Lascar Rosetti, Gh. Ghibănescu, ma­­ior-A. Jippa, dr. N. Leon, G. Dimachi, I. Catargi, dr. A. Peride, Gh. S. Cris­­tofor, D. Boroianu, Savel Manu, Gh. D. Șerban, D. Grigorovici, Căp. Grig. A. Ghica, I. Vasiliu preot, N. Ștefă­­nescu, dr. A. Culianu, Al. Dabija, I. Zarifopol, Kirilă Constantin, Ale­xandrescu P., Alexandrescu T. Ale­­xandrescu Al., Anastasiu C. G., An­­doniu E. I., Andriescu C , Antoniu M., Antoniu Lascar, Aramă Gh, Atana­­siu A. D., Atanasiu I. V., Aurescu Al., Aritino Al., Alexandrescu N Spi­noasa, Anastasiu Vasile Belcești, Ba­ș C., Bâdăreu N. A. Bădărău, C ., Ban­­cov Gr. eup., Blajovanu Gr., Bădftrău T., Baiardi Scarlat, Botez Gh. V., Gordon, Botez V. N, Bogonos C., Botez Panaite, Bogdan Gh, Botez C. , Botez M., Bendescu I. Căp., Bejan V. dr, Brandia A. Al, Bu­țureanu C. V., Buțureanu C., Buz­nea Em., Burada T. T., Burghe­­lea Ilie, Buznea C, Buicanescu N., Buzcovanu Gh., Buzescu Gh., Burghe­­lea C., Bulfiu Gh. P. Preot, Boldi­man Gh, Bădarău Gh., Cantacuzino Pașcanu D., Cantacuzino-Pașcanu Al., Caudella Al., Calognomu Eustrat, Colognomu Gh., Caimacan S. Căpitan, Calmuschi Gh., Călimănescu Al., Ciu­­rea I. Alex., Ciurea I. Anibal, Ciurea I Gh., Ciohodariu Al , Ciorapciu Filip, Costin Gh., Costin I., Constantinescu I., Constantinescu Em., Constantinescu N., Codreanu M., Constanțius Ilie, Codrescu Corneliu, Constantinescu C. I., Crivătz T., Cruceanu M., Cristea T., Donioa, Cristea T, Cristea, Cum­pătă C., Cojocariu T V., Caius T. Anton, Daraban Gh., Dragomir State, Drăghici St., Dogariu V., Donat Ca­rol, Donat August dr., Dobias I. Gh., Dumitrescu Radu maior, Dumitriu I., Dimitriu Gh. căpitan, Eust. Can­­gări V. Roșu, M. C. Socor, Ioan Cucu, Dimitriu D, Duduiea N, Duzes­­cu Gh. Duzescu Scarlat, Evghe­­ni­e D, Ecsarcu Leon, Finkelstein V. dr, Fonescu I, Filipescu T. D Filipescu C. D, Frunză Acsinte, Fatu Alfons, Furnică V. P, Fotiu NI, Ghi­ca Leon, Ghica T, Goldental S, Gre­cea L, Gavrilescu A. dr. Ghica I. cap. Greceanu Al, Grigoriu V, Gh, Grigo­riu I Gh, Gafencu I, Gaman Gh, Gărbăcescu I. Gh, Chiorghiu C. D, Garofeanu D, Iconom, Groholski S 1, Groholachi I. C, Giind H. N, Hogaș Calistr­at, Herovanu E, Hóiban V, Haralamb M, Hax Leopold, Hociun­­gescu C, Haret C. I, Herovanu Alt, Ivașcu M, Ionescu D. A, Irutza Gh, B. Ionescu C, Iacob T, Irimescu Sp, Juvara Ernest dr, Ibănescu Gr. Iva­­novici I, Ianculescu P, Ianculescu M. Al, Irimescu C. Iliescu Haralamb, Ia­­mandi Gr. Gr, Iamandi Gr. D, Iamandi Gr. Al, Kirilă C. G, Kirilă C. I, Kirilovici A, Kiriac D, Kiriac D. C, Lascar Gh. Lefter Eva., Liteanu V. M., Lohan V., Lambrino C., Lapteș C, Lupes­­cu T., Lázárici I. V , Miclescu D. C. , Mănescu A., Mihail Gh., Max­im., Maximovici P. T, Marcopol N., Mathasovici C , Marcopol I., Mites­­cu I. Preot, Mitescu Ilie, Miclescu M., Maxim Gh. preot, Mano­escu— Mladian C., Mănăscurtă Al., Mihai­­lescu I. C., Morțun Gr. I., Mola G., Mesteș G., Maxim T., Mogridici Ari­­tonovici, Muzicescu G. N., Mureșanu Sever, Munteanu C., Mandrea T., Mavrodi Al., Negruzzi St., Neculau T. dr., Negrutz V., Nică Gh., Nedel­­st hi Ilie, Negoescu P. C., Nițescu I., Negrea Gh., Neculau Gh., Negrutz Al. T., Oraga V., Pastia G. N., Po­pa G. D. iconom, Popovici Al. preot, Popovici I. G., Praja V. I., Petres­­cu Tom­a, Popescu Gh., Penel C. B., Papana D. C., Paruș D. 8, Paladi I, Panuș V., Patrașcu M , Panu D. T., Pilescu C.,Procon Nap ,Panțiru D.Gh., Paraschivescu P.Petrona,Pastia I.,Peri­țel I locot., Pascu Serban, general Paladi I. I., Popovici N. I., Rozno­­vanu Rosetti Anton, Roznovanu Ro­setti Emil, Ropală C. Gh., Radu I. V., Rusu Achil Căpitan, Rotbart I., Rusovici V., Răducănescu­ Al., Rohr Anton, Racovitza D., R­eileanu Th., Sculy Leon dr., Suțu A. A, Suțu R., Suțu Henry, Socor Gabriel dr., Sa­­doveanu P., Ștefanescu N., Swiecin­­ski I., Stiubei M., Știubei D., Simio­­nescu I. I, Scorpan Gh., Stavăr V. 1, Sion Gh. Arthur, Sandulescu I, Ștefăniu Ilie, Săvescu Enache, Să­­vescu C., Săvescu Gh., Ștefăniu P., Simu D. P., Severin V. D., Scheia H, Stamatopol Alf., Sacară V. D., State Gh. Gh., Stănilescu Gh., Stoe­­nescu N , Stroja Al, Șendrea I, Ște­­fănescu Matei, Stroja I., Stamatiu I., Tuduri Gh., Tisescu G., Tilenschi M., Tanasachi V., Tuchel Romulus Dia­con, Tincu M., Tomita N., Virlănescu C. I., Voinescu Grig , Voișel I., Va­siliu C., Vasilescu Anton Căpitan, Vivoschi I., Verdeș Gh. C., Vesbianu Gh., Vișinescu I., Văitoianu T., Xe­­nopol D. A., Zaharia C , Zaharia A., Zota D., Zota N. Din prapr­ia limuntorii Liberalii, cu toate birurile ce au impus țarei, cu toate reducerile de lefuri, cu suprimările făcute, cu toa­tă luarea panei de la gura săracilor, și au nemulțumit pe pensionari și în genere pe toți acei ce veneau în con­tact direct cu statul, cu toate sfor­țările enorme de a complecta prin jupuiri de o parte jaful și risipa fă­cută de altă parte —în tot timpul lungei terori sub care au ținut Ro­tâlnia,—n’au fost în stare si echili­breze fuanțele statului. Faimoasele excedente, n’au fost de­cit numai mirajuri, provocate de că­tre acești maeștri iluzioniști, mira­juri menite să inșele țara, arătindu-i in depărtare fantastice nereale vi­ziuni, pentru a Înșela pe cei lesne crezători și pe acei cari mai aveau un pic de credință in corectitudinea liberală. „Excedent“, „bună­stare a țarei“, „înflorire a finanțelor“, toate aces­tea n’au fost de­cit vorbe, iluziuni și sugestii. Iar cind s’a căutat îndă­rătul lor baza solidă, s’a văzut că din acele faimoase 80 milioane cu care se lăudau liberalii nu era un ban excedent; nu era nimic adevărat. A fost destul pentru a se da pe față această înșelătorie a financiari­lor liberali, să se ivească un an rău, in care budgetul să nu poată fl echi­librat ca în toți anii normali, pentru ca acești lăuduroși, să nu mai ne­­merească unde să dea cu capul. Și ast­fel i am văzut cum, de îndată ce criza s’a man­festat în țară prin lip­sa de porumb’ au început să ceară indurare, slă c­eară sprijinul chiar și al adversarilor lor cei mai ireducti­bili. Aceasta numai pentru simplul motiv că sa vedeau ined­iiți de ne­voia din țară, și se știau vinovați nu numai de incapacitate, nu numai de o totală lipsă de preparație pentru a pre­veni răul evocat de ei, ci, se știau vi­novați de ducerea țărei spre falimen­tul sigur, inexorabil. Și atit de puțin temeiu era in a­­cele faimoase excedente „pe hîrtie“ tn­cit, ca o ultimă resursă partidul și guvernul liberal hotărise să înceapă din nou o eră de suprimări și econo­mii, la cari se adăugau și taxele ine­vitabile puse pe salariile celor mici. Și așa se face că din vară Încă se pregătea guvernul să procedeze la o nouă aplicare a faimoaselor sale re­duceri și taxe, cari au adus pe atițea in pragul ruinei și al desnădejdei. Dar mai apoi aplicarea acestui sis­tem de echilibrare a bugetului de Sturdza și cu sfetnicii săi, se pregă­teau, în urma unor mature chibzuiri să-l aplice abia după alegeri pentru a nu se prezintă în fața alegătorilor mai rău văzuți și mai discreditați de­cit au fost pînă acuma Geniul bun al României a făcut ca de astă dată să fim scutiți mai de­vre­me de către un guvern care, cît a gu­vernat țara a fost numai un regim de fraude, minciuni și trădări fără sea­măn, și așa se face că de astă dată, alegătorii a căror conștiință a fost violentată de ori cite ori erau colec­tiviștii la putere, vor putea de asta­­dată să -și spună cuvîntul in liniște, cu conștiința împăcată că pot da în liniște votul lor candidaților acelui partid, care a scos țara de sub ame­nințarea falimentului, întreaga Națiune a fost alături de noi și a aclamat venirea partidului conservator la crima, căci această venire, înseamnă salvarea neamului de ruină, salvarea finanțelor țârei și înflorirea Țârei. Și partidul nostru prezentîndu-se în aceste alegeri în fața țârei va primi tot sprijinul ce comportă să se dea unui guvern, care a luat asupra­ și o așa de grea sar­cină. Și partidul conservator, care în opoziție fiind a veghiat și a luptat pentru a împedeca acțiunea nefastă a guvernului de ruină și de rușine, va ști, la putere fiind, să-și facă așa fel datoria în­cît nici o putere distru­gătoare din lume să nu mai poată zdruncina sau măcar atăca edificiul­ocial-politic și economic al Romîniei CESTRUM COLECTIVISTA — Omul situației din Iași — Mărturisim că ne este foste putință să descoperim u­n calificativ care să caracterize în mod suficient primăriului d-lui Pennescu. Edilitatea numitului domn a fost atît de nefastă, acest om a procedat întrun mod atît de incapabil în­cît râul care '■’a făcut nu-și găsește doar egal de­cît în îndrăzneala — de a ataca pe alții și încercarea pe care o face, in incon­știența sa, de a se compara cu alții, recunoscuți ca destoinici și care au făcut o operă salutară acolo unde­­ Pennescu a însemnat o pacoste. Am publicat în numărul de ori un sugestiv tablou oficial și publicăm as­tăzi al doilea, foarte caracteristic și acesta. Tabloul prim are două părți impor­tante și anume : In anii cei mai mănoși, cind stalul și comunele se bucurau de exc­eente, singur comuna Iași din întreaga țară a avut deficit. Acest deficit pentru anul curent se ridica la rotunda sumă de 220.000 lei. Mandatele rămase ne­achitate,din bugetul 1904 -1905 sunt în sumă de 842.963. Ceva mai mult. Așa a administrat d. Pennescu în­cît bu­getul 1903 1904 a dat un deficit bănesc de 2540 lei. Tabloul al doilea, care arată credi­tele epuizate pănă la 31 Decembrie este caracteristic pentru mentalitatea colectivistă : Au fost epuizate creditele diurnelor comisiunelor comunale, în sumă de 3000 lei, ajutoare pentru sărăci in sumă de 5000, întreținerea stradelor in sumă de 50,000 lei, credite supli­mentare în sumă de 12,128 lei etc. adică just acele credite care se pre­tează mai bine la căpătuirea favoriților, la facerea de socoteli cu furnizorii etc. Și acest d­oennescu, care n’a în­țeles un moment în viața sa ce în­seamnă chibzuială în cheltueli, acest om care a cheltuit fără să se fi între­bat ce ar fi făcut, dacă spre nenoro­cir­ea lașului, d-sa ar fi continuat a mai fi primar timp de trei ani cît du­rează actualul buget, are pretenția de a mai apărea în fața alegătorilor și discuta capacitatea și cinstea oame­nilor. A și ceti­t­ corpul ziarului im­­portantele telegrame cu privire la mersul revoluțiunei din Rusia și documentele interesante cu privire la chipul cum d. Pennescu a știut să administreze interesele financia­re ale comunei Iași. Semn 5 D Jean Ghyca a primit o con­­­­vocare din partea d­lui Mathei Cantacuzino, pentru ziua de Vineri, convocare cu privire la con­sfătuirea partidului junimist local. D. Jean Ghyca a restituit convo­carea adăugînd următoarele : Vâzînd că arma principală din București a partidului junimist se află în stare de faliment, și con­form regulilor falimentului urmînd ca toate sucursalele firmei să în­ceteze ori­ce acțiune, nu pot răs­punde la o asemenea convocare și aștept din contra să fiu chemat de judecătorul Sindic al falimen­tului junimist. _M­­­­­embrii clubului Carpist lo­r * * cal sunt convocați în a­­dunare generală pentru miine seară După cu­­m­ sa spune, nu această întrunire se va hotărî în mod defini­tiv asupra listei de candidați, de­oa­­re­ce se crede că se va da lupta în jurul candidaturilor d-lor Petru Sion și Iorgu Catargi. In clubul junimist sunt ciți­va ti­neri cari au aspirațiuni la deputăție și cari nu înțeleg să se treacă așa de ușor peste pretențiunile lor Ace­știa sunt deciși să opună un puter­nic veto la menținerea celor două­­ candidaturi mai sus pomenite. legerea amânată, ^ ^ Aseară urma să aibă loc alegerea decanului facultăței de me­dicină și a unui membru în Senatul universitar reprezentant al numitei facultăți. D u cauză că nu s’au întrunit în nu­măr suficient profesorii facultate), în­trunirea s’a aminat pentru o altă dată. V­ină în prezent el a hotărit în mod provizoriu următoarea listă de candidați pentru Cameră și Sen­at din partea junimiștilor: Colegiul I de Cameră d-nii M . Cantacuzino și G. A. Scorțescu. Colegiul II de Cameră d-nii P. Dion, Teohari Antoh­escu și Iorgu Catargi Colegiul I de Senat d. dr. Ilie Stroici, iar pentru Colegiul II de Senat d dr. Bogdan. Lista aceasta, după cum am spus, nu e încă definitivă și prohibit că se vor introduce oare­cari modificări. JTV a demisionat pănă astă­zi, ^ ^din gruparea junimistă d-nii: D. Jurașcu, mare proprietar în Putna, fost deputat; I. Socec, mare comerciant, mem­bru al Camerei de comerciu din Ca­pitală ; Emil Socec, președintele corpora­țiilor de meseriași din Capitală ; Colonel Capșă, fost director gene­ral al penitenciarelor ; Sandu Rășcanu, fost prefect; Colonel Alexandrescu, fost inspec­tor al jandarmeriei rurale, A. Verusi, fost șef de serviciu la primăria Capitalei. La această trebuie să mai adău­gim demisiunea întregului partid ju­nimist din Dîmbovitza. Un ultim cu­vini — O lucrare pe care titlul o d­i­mini­i. — Anume ? — Paria, noul roman al d-­ui E. Herovanu. — Pentru... ? — Pentru că e una din puținele opere care s’au emancipat de indife­rența publicului cititor. Oamenii mari ai liberalilor Cona­chiță Sandulescu Pribegit în Iași ca de vre­o 15 ani, să facă mai intîi puțină carte, ceea ce tocmai ii lipsea cind a părăsit vileagurile Dobrogei, unde, ajuns di­rector al Prefecturei de Tulcea în­cepu să croiască visuri de mărire înarmat cu oare­care rutină admi­nistrativă conu Ghiță debuta m­ai întîi in politică, administrind liberalilor tot felul de critici, și sub aripile parti­dului conservator deveni judecător de p­ace în Iași imediat ea a îndeplinit for­malitățile ultimelor examene de drept, îndată însă cum căzură conserva­torii de la putere, dl. Săndulescu su­părat că n’a fost destul de repede înaintat in magistratură, se jefui pen­tru aceasta liberalilor cari înțălegind apropontul ii oferiră un dignus dig­nus est intrare, cu condițiunea de a’și face mai întâi armele ca agent elec­toral. Atunci, s’a văzut pentru întâia oară pe un de curînd fost magistrat aruncîndu-se în viitoarea luptelor po­litice, cu patima cea mai oarbă, ata­­cînd pe primii sei bine-făcători, fără nici o considerație de bună-cuviință și de respect de sine. Relevîndu-se ast­fel ca eminent colectivist, dle Săndulescu fu resplă­­tit cu o prefectură ,de poliție, suind cu modul acesta primele trepte de elector al partidului. Ațipind intr’o sară pe o „dor mouse“ de la Bondarovici, făcu un vis plăcut; fostul amploiat adminis­trativ dobrogean se visează mare efor la Spiridonie, și cum se trezi din ușoru-i somn începu se râvnească la această demnitate locală cu vază Odată ajuns aci, dobrogeanu luă poziție de stîlp al partidului, ceea ce nu’l reține ca, de cite­ ori se scoboa­ră în sînul negrei opoziții, să-și scu­ture de coib vechea’i servietă și să strocoreascâ judecătoriile de ocoale spre a lejgeba cîți­va franci mati­nali. Pentru timpul present, însă, francii au început să fie cam leneși, ceea ce a pus pe gînduri negre, poate chiar evolutive, pe fostul judecător de pace conservator. ««as ® ms» a­n ABONAMENTUL t‘t. un alt 24 lei , pe « ia ai. 12 lei p«i 3 lan! J^fŐYnT1? la străinătate m^­h. An unei uri, i ,­c.. %•’­. SoarPtrt­~u~­­~ 13 Joi—Botezul Domn. IT5. 4.67 14 Vineri —Sf. Ion Bot. 15 Li­mb.—M. Domnica Un an de cînd a dispărut—și sufletul nostru ie îndurerat ca și in primul moment cînd am aflat grozava știre. Un an de cînd a dispărut—și noi ce știa de la Evenimen­tul, unde a strălucit atît de mult, tot nu ne putem deprinde cu idee­a că Spiru Prasin nu mai este printre noi. Un an de cind a dispărut—și trista comemorare coincide cu un moment important pentru partidul conservator,—pe care l’a iubit și servit atît,—moment de luptă energică și hotărî­­toare, moment care pentru dânsul ar fi însemnat o rază de fe­ricire, căci nu trăia de­cît prin energie și nu visa“de­cît lup­tă și acte de curaj. Dar destinul a voit alt­fel. Spiru Prasin a dispărut de un an și jalea noastră îl ur­mează dincolo de mormînt. Cei grupați in jurul Evenimentului, îngenunchind la mor­­mîntul său, varsă lacrimi fierbinți, semn al dragostei nemăr­ginite ce i-au purtat in viață și al celor mai duioase amintiri ce-i vor păstra vecinie după moarte. Evenimentul. Cel care a dispărut Brin, cu ochii negri plini de focul cerurilor meridionale, cu înfațșiarea blajină contrastînd cu structura atle­tică a trupului său înalt, Prasin înfățișează cea mai frumoasă armo­nie dintre fizic și moral, căci are spiritul tot așa de viguros ca și tru­pul, iar în suflet poartă poezia ace­lor ceruri de la care ochii săi au luat căldura. Scriitor de un talent remarcabil are tot ce-i trebue pentru a ajunge la glorie : cultură întinsă, inteligența agora, limbă elegantă și plastică, îm­­brăcînd perfect inspirația largă. Ceea ce-l caracterizează cu deose­bire, e atracția ce o exercită asupra lui lumea veche, antichitatea elenă și romană, timpurile biblice și ale scripturei nou. Acolo imaginația lui se adapă de la izvoarele vecinie pure de poezie și de gîndire, cari inundă chiar lucrările în cari autorul îmbră­țișează timpurile în cari trăim. Prasin excelează în povestiri dar cu deosebire în povestiri de legende și de mituri de prin vremi apuse, că­rora le dă un parfum și un colorit particular. Intr’o serie variată pe care n’a adunat’o încă în volum, dar care a apărut în diverse publicații perio­dice, ne înfățișează tablouri din viața romană și ebraică care se alternează cu „Povești pentru Stella“, etern fru­moasa legendă a lui­ Don Juan de Maranna. Două lucrări de o reală valoare i-au pus însă mai mult în evidența talentul său distins. Ceea ce nu moare, drama modernă, reprezentată pe scena teatrului din Iași. E dezvoltarea teoriei eredităței sufletești. Intr’o formă nouă, plină de originalitate, dar mai cu seamă de o mare forță moralizatoare pe care o insuflă chipul cum e înfățișat în ea, determinismul față cu teribila pro­blemă a responebalităței omenești Miriam din Magdala reprezintată iarna trecută pe același teatru, cu Agata Bîrsescu,—un poem biblic de o frumusețe desâvirșită, începutul u­­nei trilogii, în care e menit să apară cele trei mari genii ce au revoluțio­nat omenirea cu verbul inspirat : sus, Moisi și Mohamet. Concepția e măreață, și sigură de o reușită de­plină dacă se are în vedere începu­tul trilogiei, această superbă „Miriam din Magdala“, plină de poezia suavă a vieței Mintuitorului. Calea Robilor e o lucrare, care se menține la înălțimea celor­ l’alte, și care In afară de interesul artistic, prezintă pentru noi interesul istoric și național, înbrățișînd în acțiunea sa una din cele mai fecunde pagini ale istoriei noastre. Cum am spus’o, Spiru Prasin, e un talent distins, cu rare calități și publicarea în foiletonul „Adevărului“ a frumosului său roman, va fi Încu­nunată de un strălucitor succes: Hero. Familia Prasin, roagă pe toți prietinii și cunoscuții iubitului lor defunct, S. Prasin, va bine-voia­­scă, a asista la parastasul de un an, ce se va oficia, în ziua de 14 Ianuarie 1905, ora 11 și jum. în cimitirul „Eternitatea“, la mor­­mîntul seu. S. PRASIN CA POET Pe lingă mari calități de prozator, Spiru Prasin avea și distinse insușiri poetice. In Evenimentul a publicat multe poezii de valoare pe care le subscria fie „Chad*, fie Senex“, și totdeauna cînd apărea această iscălitură, amicii săi, atrași de distincțiunea versurilor, doreau să cunoască adevăratul nume al autorului lor ; Prasin însă, își păs­tra cu îndărătnicie taina și puțini, foarte puțini, și din cei mai intimi, ii știau această „mică vină”, cum spunea el. In poezie, era cu desăvîrșire sim­bolist, și cum în discuțiile zilnice cu amicii nu tocmai favoriza ,simbolis­mul“, faptul acesta îl făcea să’și tăi­­nuiască versurile, in cari punea mult suflet și mari frumuseți, — așa cum numai el știa s’o facă. Intre manuscrisele sale ’i-am găsit un caet de versuri inedite, din cari ne facem o plăcere a publica în nu­mărul de față valorosul sonet. VRAJA LUNEII Sft­reparuă'n jurul lunei singe’n noaptea străvezie Țintuitft’n diamante, iar din codrul oa se'noUnă Sub un vaer lung de vînturi, mult ma­­trist cînd se alină Se aude­ un șușor tainic și de cruntă poezie, Par’c’o plîngere s’arată în fior de armonie, De cutremură copacii de la creștet la tul­pină, •

Next