Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294)
1905-01-14 / nr. 269
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA 44 STRADA LAPUȘNEANU 4 » IAȘI Apare in toate zilele de lucru Un numar vechi« 30 bani Soarele 10 Luni—0. M. și S. G. 11 Marți—Cono. a 70 Ap 12 Mercuri— St. T. și Th. R. J.8 7.62 7.62 TbTîTIS 4.54 4.65 Bf * w m 10 bani—Seria II Anul XVI. Ho. m VINEBI 14 IANUARIE 1905_______ ii L SB _ ZiaxI coîtser-T-atox P Hf 4 Con Vocari Iubiți Cetățeni In vederea viitoarelor alegeri, subsemnații cetățeni ai Iașului, vă convocăm la o consfătuire, care va avea loc Duminică 16 Ianuarie 1005 ora 3 p. m. IN SALA CIRCULUI SIDOLI In această consfătuire, la care va lua parte întreg consiliul de miniștri, se va expune pe larg programul de guvernămînt al partidului CONSERVATOR: V. Vedoianu, V. Sculy, D. A. Greceanu, N. Nanu, D. Alexandrescu, P. C. Constantiniu, A. B. Brandia, Colonel L. Starea, Gr Buțureanu, Lascar Rosetti, Gh. Ghibănescu, maior-A. Jippa, dr. N. Leon, G. Dimachi, I. Catargi, dr. A. Peride, Gh. S. Cristofor, D. Boroianu, Savel Manu, Gh. D. Șerban, D. Grigorovici, Căp. Grig. A. Ghica, I. Vasiliu preot, N. Ștefănescu, dr. A. Culianu, Al. Dabija, I. Zarifopol, Kirilă Constantin, Alexandrescu P., Alexandrescu T. Alexandrescu Al., Anastasiu C. G., Andoniu E. I., Andriescu C , Antoniu M., Antoniu Lascar, Aramă Gh, Atanasiu A. D., Atanasiu I. V., Aurescu Al., Aritino Al., Alexandrescu N Spinoasa, Anastasiu Vasile Belcești, Baș C., Bâdăreu N. A. Bădărău, C ., Bancov Gr. eup., Blajovanu Gr., Bădftrău T., Baiardi Scarlat, Botez Gh. V., Gordon, Botez V. N, Bogonos C., Botez Panaite, Bogdan Gh, Botez C. , Botez M., Bendescu I. Căp., Bejan V. dr, Brandia A. Al, Buțureanu C. V., Buțureanu C., Buznea Em., Burada T. T., Burghelea Ilie, Buznea C, Buicanescu N., Buzcovanu Gh., Buzescu Gh., Burghelea C., Bulfiu Gh. P. Preot, Boldiman Gh, Bădarău Gh., Cantacuzino Pașcanu D., Cantacuzino-Pașcanu Al., Caudella Al., Calognomu Eustrat, Colognomu Gh., Caimacan S. Căpitan, Calmuschi Gh., Călimănescu Al., Ciurea I. Alex., Ciurea I. Anibal, Ciurea I Gh., Ciohodariu Al , Ciorapciu Filip, Costin Gh., Costin I., Constantinescu I., Constantinescu Em., Constantinescu N., Codreanu M., Constanțius Ilie, Codrescu Corneliu, Constantinescu C. I., Crivătz T., Cruceanu M., Cristea T., Donioa, Cristea T, Cristea, Cumpătă C., Cojocariu T V., Caius T. Anton, Daraban Gh., Dragomir State, Drăghici St., Dogariu V., Donat Carol, Donat August dr., Dobias I. Gh., Dumitrescu Radu maior, Dumitriu I., Dimitriu Gh. căpitan, Eust. Cangări V. Roșu, M. C. Socor, Ioan Cucu, Dimitriu D, Duduiea N, Duzescu Gh. Duzescu Scarlat, Evghenie D, Ecsarcu Leon, Finkelstein V. dr, Fonescu I, Filipescu T. D Filipescu C. D, Frunză Acsinte, Fatu Alfons, Furnică V. P, Fotiu NI, Ghica Leon, Ghica T, Goldental S, Grecea L, Gavrilescu A. dr. Ghica I. cap. Greceanu Al, Grigoriu V, Gh, Grigoriu I Gh, Gafencu I, Gaman Gh, Gărbăcescu I. Gh, Chiorghiu C. D, Garofeanu D, Iconom, Groholski S 1, Groholachi I. C, Giind H. N, Hogaș Calistrat, Herovanu E, Hóiban V, Haralamb M, Hax Leopold, Hociungescu C, Haret C. I, Herovanu Alt, Ivașcu M, Ionescu D. A, Irutza Gh, B. Ionescu C, Iacob T, Irimescu Sp, Juvara Ernest dr, Ibănescu Gr. Ivanovici I, Ianculescu P, Ianculescu M. Al, Irimescu C. Iliescu Haralamb, Iamandi Gr. Gr, Iamandi Gr. D, Iamandi Gr. Al, Kirilă C. G, Kirilă C. I, Kirilovici A, Kiriac D, Kiriac D. C, Lascar Gh. Lefter Eva., Liteanu V. M., Lohan V., Lambrino C., Lapteș C, Lupescu T., Lázárici I. V , Miclescu D. C. , Mănescu A., Mihail Gh., Maxim., Maximovici P. T, Marcopol N., Mathasovici C , Marcopol I., Mitescu I. Preot, Mitescu Ilie, Miclescu M., Maxim Gh. preot, Manoescu— Mladian C., Mănăscurtă Al., Mihailescu I. C., Morțun Gr. I., Mola G., Mesteș G., Maxim T., Mogridici Aritonovici, Muzicescu G. N., Mureșanu Sever, Munteanu C., Mandrea T., Mavrodi Al., Negruzzi St., Neculau T. dr., Negrutz V., Nică Gh., Nedelst hi Ilie, Negoescu P. C., Nițescu I., Negrea Gh., Neculau Gh., Negrutz Al. T., Oraga V., Pastia G. N., Popa G. D. iconom, Popovici Al. preot, Popovici I. G., Praja V. I., Petrescu Toma, Popescu Gh., Penel C. B., Papana D. C., Paruș D. 8, Paladi I, Panuș V., Patrașcu M , Panu D. T., Pilescu C.,Procon Nap ,Panțiru D.Gh., Paraschivescu P.Petrona,Pastia I.,Perițel I locot., Pascu Serban, general Paladi I. I., Popovici N. I., Roznovanu Rosetti Anton, Roznovanu Rosetti Emil, Ropală C. Gh., Radu I. V., Rusu Achil Căpitan, Rotbart I., Rusovici V., Răducănescu Al., Rohr Anton, Racovitza D., Reileanu Th., Sculy Leon dr., Suțu A. A, Suțu R., Suțu Henry, Socor Gabriel dr., Sadoveanu P., Ștefanescu N., Swiecinski I., Stiubei M., Știubei D., Simionescu I. I, Scorpan Gh., Stavăr V. 1, Sion Gh. Arthur, Sandulescu I, Ștefăniu Ilie, Săvescu Enache, Săvescu C., Săvescu Gh., Ștefăniu P., Simu D. P., Severin V. D., Scheia H, Stamatopol Alf., Sacară V. D., State Gh. Gh., Stănilescu Gh., Stoenescu N , Stroja Al, Șendrea I, Ștefănescu Matei, Stroja I., Stamatiu I., Tuduri Gh., Tisescu G., Tilenschi M., Tanasachi V., Tuchel Romulus Diacon, Tincu M., Tomita N., Virlănescu C. I., Voinescu Grig , Voișel I., Vasiliu C., Vasilescu Anton Căpitan, Vivoschi I., Verdeș Gh. C., Vesbianu Gh., Vișinescu I., Văitoianu T., Xenopol D. A., Zaharia C , Zaharia A., Zota D., Zota N. Din prapria limuntorii Liberalii, cu toate birurile ce au impus țarei, cu toate reducerile de lefuri, cu suprimările făcute, cu toată luarea panei de la gura săracilor, și au nemulțumit pe pensionari și în genere pe toți acei ce veneau în contact direct cu statul, cu toate sforțările enorme de a complecta prin jupuiri de o parte jaful și risipa făcută de altă parte —în tot timpul lungei terori sub care au ținut Rotâlnia,—n’au fost în stare si echilibreze fuanțele statului. Faimoasele excedente, n’au fost decit numai mirajuri, provocate de către acești maeștri iluzioniști, mirajuri menite să inșele țara, arătindu-i in depărtare fantastice nereale viziuni, pentru a Înșela pe cei lesne crezători și pe acei cari mai aveau un pic de credință in corectitudinea liberală. „Excedent“, „bunăstare a țarei“, „înflorire a finanțelor“, toate acestea n’au fost decit vorbe, iluziuni și sugestii. Iar cind s’a căutat îndărătul lor baza solidă, s’a văzut că din acele faimoase 80 milioane cu care se lăudau liberalii nu era un ban excedent; nu era nimic adevărat. A fost destul pentru a se da pe față această înșelătorie a financiarilor liberali, să se ivească un an rău, in care budgetul să nu poată fl echilibrat ca în toți anii normali, pentru ca acești lăuduroși, să nu mai nemerească unde să dea cu capul. Și astfel i am văzut cum, de îndată ce criza s’a manfestat în țară prin lipsa de porumb’ au început să ceară indurare, slă ceară sprijinul chiar și al adversarilor lor cei mai ireductibili. Aceasta numai pentru simplul motiv că sa vedeau inediiți de nevoia din țară, și se știau vinovați nu numai de incapacitate, nu numai de o totală lipsă de preparație pentru a preveni răul evocat de ei, ci, se știau vinovați de ducerea țărei spre falimentul sigur, inexorabil. Și atit de puțin temeiu era in acele faimoase excedente „pe hîrtie“ tncit, ca o ultimă resursă partidul și guvernul liberal hotărise să înceapă din nou o eră de suprimări și economii, la cari se adăugau și taxele inevitabile puse pe salariile celor mici. Și așa se face că din vară Încă se pregătea guvernul să procedeze la o nouă aplicare a faimoaselor sale reduceri și taxe, cari au adus pe atițea in pragul ruinei și al desnădejdei. Dar mai apoi aplicarea acestui sistem de echilibrare a bugetului de Sturdza și cu sfetnicii săi, se pregăteau, în urma unor mature chibzuiri să-l aplice abia după alegeri pentru a nu se prezintă în fața alegătorilor mai rău văzuți și mai discreditați decit au fost pînă acuma Geniul bun al României a făcut ca de astă dată să fim scutiți mai devreme de către un guvern care, cît a guvernat țara a fost numai un regim de fraude, minciuni și trădări fără seamăn, și așa se face că de astă dată, alegătorii a căror conștiință a fost violentată de ori cite ori erau colectiviștii la putere, vor putea de astadată să -și spună cuvîntul in liniște, cu conștiința împăcată că pot da în liniște votul lor candidaților acelui partid, care a scos țara de sub amenințarea falimentului, întreaga Națiune a fost alături de noi și a aclamat venirea partidului conservator la crima, căci această venire, înseamnă salvarea neamului de ruină, salvarea finanțelor țârei și înflorirea Țârei. Și partidul nostru prezentîndu-se în aceste alegeri în fața țârei va primi tot sprijinul ce comportă să se dea unui guvern, care a luat asupra și o așa de grea sarcină. Și partidul conservator, care în opoziție fiind a veghiat și a luptat pentru a împedeca acțiunea nefastă a guvernului de ruină și de rușine, va ști, la putere fiind, să-și facă așa fel datoria încît nici o putere distrugătoare din lume să nu mai poată zdruncina sau măcar atăca edificiulocial-politic și economic al Romîniei CESTRUM COLECTIVISTA — Omul situației din Iași — Mărturisim că ne este foste putință să descoperim un calificativ care să caracterize în mod suficient primăriului d-lui Pennescu. Edilitatea numitului domn a fost atît de nefastă, acest om a procedat întrun mod atît de incapabil încît râul care '■’a făcut nu-și găsește doar egal decît în îndrăzneala — de a ataca pe alții și încercarea pe care o face, in inconștiența sa, de a se compara cu alții, recunoscuți ca destoinici și care au făcut o operă salutară acolo unde Pennescu a însemnat o pacoste. Am publicat în numărul de ori un sugestiv tablou oficial și publicăm astăzi al doilea, foarte caracteristic și acesta. Tabloul prim are două părți importante și anume : In anii cei mai mănoși, cind stalul și comunele se bucurau de exceente, singur comuna Iași din întreaga țară a avut deficit. Acest deficit pentru anul curent se ridica la rotunda sumă de 220.000 lei. Mandatele rămase neachitate,din bugetul 1904 -1905 sunt în sumă de 842.963. Ceva mai mult. Așa a administrat d. Pennescu încît bugetul 1903 1904 a dat un deficit bănesc de 2540 lei. Tabloul al doilea, care arată creditele epuizate pănă la 31 Decembrie este caracteristic pentru mentalitatea colectivistă : Au fost epuizate creditele diurnelor comisiunelor comunale, în sumă de 3000 lei, ajutoare pentru sărăci in sumă de 5000, întreținerea stradelor in sumă de 50,000 lei, credite suplimentare în sumă de 12,128 lei etc. adică just acele credite care se pretează mai bine la căpătuirea favoriților, la facerea de socoteli cu furnizorii etc. Și acest doennescu, care n’a înțeles un moment în viața sa ce înseamnă chibzuială în cheltueli, acest om care a cheltuit fără să se fi întrebat ce ar fi făcut, dacă spre nenorocirea lașului, d-sa ar fi continuat a mai fi primar timp de trei ani cît durează actualul buget, are pretenția de a mai apărea în fața alegătorilor și discuta capacitatea și cinstea oamenilor. A și cetit corpul ziarului importantele telegrame cu privire la mersul revoluțiunei din Rusia și documentele interesante cu privire la chipul cum d. Pennescu a știut să administreze interesele financiare ale comunei Iași. Semn 5 D Jean Ghyca a primit o convocare din partea dlui Mathei Cantacuzino, pentru ziua de Vineri, convocare cu privire la consfătuirea partidului junimist local. D. Jean Ghyca a restituit convocarea adăugînd următoarele : Vâzînd că arma principală din București a partidului junimist se află în stare de faliment, și conform regulilor falimentului urmînd ca toate sucursalele firmei să înceteze orice acțiune, nu pot răspunde la o asemenea convocare și aștept din contra să fiu chemat de judecătorul Sindic al falimentului junimist. _Membrii clubului Carpist lor * * cal sunt convocați în adunare generală pentru miine seară După cum sa spune, nu această întrunire se va hotărî în mod definitiv asupra listei de candidați, deoarece se crede că se va da lupta în jurul candidaturilor d-lor Petru Sion și Iorgu Catargi. In clubul junimist sunt cițiva tineri cari au aspirațiuni la deputăție și cari nu înțeleg să se treacă așa de ușor peste pretențiunile lor Aceștia sunt deciși să opună un puternic veto la menținerea celor două candidaturi mai sus pomenite. legerea amânată, ^ ^ Aseară urma să aibă loc alegerea decanului facultăței de medicină și a unui membru în Senatul universitar reprezentant al numitei facultăți. D u cauză că nu s’au întrunit în număr suficient profesorii facultate), întrunirea s’a aminat pentru o altă dată. Vină în prezent el a hotărit în mod provizoriu următoarea listă de candidați pentru Cameră și Senat din partea junimiștilor: Colegiul I de Cameră d-nii M . Cantacuzino și G. A. Scorțescu. Colegiul II de Cameră d-nii P. Dion, Teohari Antohescu și Iorgu Catargi Colegiul I de Senat d. dr. Ilie Stroici, iar pentru Colegiul II de Senat d dr. Bogdan. Lista aceasta, după cum am spus, nu e încă definitivă și prohibit că se vor introduce oarecari modificări. JTV a demisionat pănă astăzi, ^ ^din gruparea junimistă d-nii: D. Jurașcu, mare proprietar în Putna, fost deputat; I. Socec, mare comerciant, membru al Camerei de comerciu din Capitală ; Emil Socec, președintele corporațiilor de meseriași din Capitală ; Colonel Capșă, fost director general al penitenciarelor ; Sandu Rășcanu, fost prefect; Colonel Alexandrescu, fost inspector al jandarmeriei rurale, A. Verusi, fost șef de serviciu la primăria Capitalei. La această trebuie să mai adăugim demisiunea întregului partid junimist din Dîmbovitza. Un ultim cuvini — O lucrare pe care titlul o diminii. — Anume ? — Paria, noul roman al d-ui E. Herovanu. — Pentru... ? — Pentru că e una din puținele opere care s’au emancipat de indiferența publicului cititor. Oamenii mari ai liberalilor Conachiță Sandulescu Pribegit în Iași ca de vreo 15 ani, să facă mai intîi puțină carte, ceea ce tocmai ii lipsea cind a părăsit vileagurile Dobrogei, unde, ajuns director al Prefecturei de Tulcea începu să croiască visuri de mărire înarmat cu oarecare rutină administrativă conu Ghiță debuta mai întîi in politică, administrind liberalilor tot felul de critici, și sub aripile partidului conservator deveni judecător de pace în Iași imediat ea a îndeplinit formalitățile ultimelor examene de drept, îndată însă cum căzură conservatorii de la putere, dl. Săndulescu supărat că n’a fost destul de repede înaintat in magistratură, se jefui pentru aceasta liberalilor cari înțălegind apropontul ii oferiră un dignus dignus est intrare, cu condițiunea de a’și face mai întâi armele ca agent electoral. Atunci, s’a văzut pentru întâia oară pe un de curînd fost magistrat aruncîndu-se în viitoarea luptelor politice, cu patima cea mai oarbă, atacînd pe primii sei bine-făcători, fără nici o considerație de bună-cuviință și de respect de sine. Relevîndu-se astfel ca eminent colectivist, dle Săndulescu fu resplătit cu o prefectură ,de poliție, suind cu modul acesta primele trepte de elector al partidului. Ațipind intr’o sară pe o „dor mouse“ de la Bondarovici, făcu un vis plăcut; fostul amploiat administrativ dobrogean se visează mare efor la Spiridonie, și cum se trezi din ușoru-i somn începu se râvnească la această demnitate locală cu vază Odată ajuns aci, dobrogeanu luă poziție de stîlp al partidului, ceea ce nu’l reține ca, de cite ori se scoboară în sînul negrei opoziții, să-și scuture de coib vechea’i servietă și să strocoreascâ judecătoriile de ocoale spre a lejgeba cîțiva franci matinali. Pentru timpul present, însă, francii au început să fie cam leneși, ceea ce a pus pe gînduri negre, poate chiar evolutive, pe fostul judecător de pace conservator. ««as ® ms» an ABONAMENTUL t‘t. un alt 24 lei , pe « ia ai. 12 lei p«i 3 lan! J^fŐYnT1? la străinătate m^h. An unei uri, i ,c.. %•’. SoarPtrt~u~~ 13 Joi—Botezul Domn. IT5. 4.67 14 Vineri —Sf. Ion Bot. 15 Limb.—M. Domnica Un an de cînd a dispărut—și sufletul nostru ie îndurerat ca și in primul moment cînd am aflat grozava știre. Un an de cînd a dispărut—și noi ce știa de la Evenimentul, unde a strălucit atît de mult, tot nu ne putem deprinde cu ideea că Spiru Prasin nu mai este printre noi. Un an de cind a dispărut—și trista comemorare coincide cu un moment important pentru partidul conservator,—pe care l’a iubit și servit atît,—moment de luptă energică și hotărîtoare, moment care pentru dânsul ar fi însemnat o rază de fericire, căci nu trăia decît prin energie și nu visa“decît luptă și acte de curaj. Dar destinul a voit altfel. Spiru Prasin a dispărut de un an și jalea noastră îl urmează dincolo de mormînt. Cei grupați in jurul Evenimentului, îngenunchind la mormîntul său, varsă lacrimi fierbinți, semn al dragostei nemărginite ce i-au purtat in viață și al celor mai duioase amintiri ce-i vor păstra vecinie după moarte. Evenimentul. Cel care a dispărut Brin, cu ochii negri plini de focul cerurilor meridionale, cu înfațșiarea blajină contrastînd cu structura atletică a trupului său înalt, Prasin înfățișează cea mai frumoasă armonie dintre fizic și moral, căci are spiritul tot așa de viguros ca și trupul, iar în suflet poartă poezia acelor ceruri de la care ochii săi au luat căldura. Scriitor de un talent remarcabil are tot ce-i trebue pentru a ajunge la glorie : cultură întinsă, inteligența agora, limbă elegantă și plastică, îmbrăcînd perfect inspirația largă. Ceea ce-l caracterizează cu deosebire, e atracția ce o exercită asupra lui lumea veche, antichitatea elenă și romană, timpurile biblice și ale scripturei nou. Acolo imaginația lui se adapă de la izvoarele vecinie pure de poezie și de gîndire, cari inundă chiar lucrările în cari autorul îmbrățișează timpurile în cari trăim. Prasin excelează în povestiri dar cu deosebire în povestiri de legende și de mituri de prin vremi apuse, cărora le dă un parfum și un colorit particular. Intr’o serie variată pe care n’a adunat’o încă în volum, dar care a apărut în diverse publicații periodice, ne înfățișează tablouri din viața romană și ebraică care se alternează cu „Povești pentru Stella“, etern frumoasa legendă a lui Don Juan de Maranna. Două lucrări de o reală valoare i-au pus însă mai mult în evidența talentul său distins. Ceea ce nu moare, drama modernă, reprezentată pe scena teatrului din Iași. E dezvoltarea teoriei eredităței sufletești. Intr’o formă nouă, plină de originalitate, dar mai cu seamă de o mare forță moralizatoare pe care o insuflă chipul cum e înfățișat în ea, determinismul față cu teribila problemă a responebalităței omenești Miriam din Magdala reprezintată iarna trecută pe același teatru, cu Agata Bîrsescu,—un poem biblic de o frumusețe desâvirșită, începutul unei trilogii, în care e menit să apară cele trei mari genii ce au revoluționat omenirea cu verbul inspirat : sus, Moisi și Mohamet. Concepția e măreață, și sigură de o reușită deplină dacă se are în vedere începutul trilogiei, această superbă „Miriam din Magdala“, plină de poezia suavă a vieței Mintuitorului. Calea Robilor e o lucrare, care se menține la înălțimea celor l’alte, și care In afară de interesul artistic, prezintă pentru noi interesul istoric și național, înbrățișînd în acțiunea sa una din cele mai fecunde pagini ale istoriei noastre. Cum am spus’o, Spiru Prasin, e un talent distins, cu rare calități și publicarea în foiletonul „Adevărului“ a frumosului său roman, va fi Încununată de un strălucitor succes: Hero. Familia Prasin, roagă pe toți prietinii și cunoscuții iubitului lor defunct, S. Prasin, va bine-voiască, a asista la parastasul de un an, ce se va oficia, în ziua de 14 Ianuarie 1905, ora 11 și jum. în cimitirul „Eternitatea“, la mormîntul seu. S. PRASIN CA POET Pe lingă mari calități de prozator, Spiru Prasin avea și distinse insușiri poetice. In Evenimentul a publicat multe poezii de valoare pe care le subscria fie „Chad*, fie Senex“, și totdeauna cînd apărea această iscălitură, amicii săi, atrași de distincțiunea versurilor, doreau să cunoască adevăratul nume al autorului lor ; Prasin însă, își păstra cu îndărătnicie taina și puțini, foarte puțini, și din cei mai intimi, ii știau această „mică vină”, cum spunea el. In poezie, era cu desăvîrșire simbolist, și cum în discuțiile zilnice cu amicii nu tocmai favoriza ,simbolismul“, faptul acesta îl făcea să’și tăinuiască versurile, in cari punea mult suflet și mari frumuseți, — așa cum numai el știa s’o facă. Intre manuscrisele sale ’i-am găsit un caet de versuri inedite, din cari ne facem o plăcere a publica în numărul de față valorosul sonet. VRAJA LUNEII Sftreparuă'n jurul lunei singe’n noaptea străvezie Țintuitft’n diamante, iar din codrul oa se'noUnă Sub un vaer lung de vînturi, mult matrist cînd se alină Se aude un șușor tainic și de cruntă poezie, Par’c’o plîngere s’arată în fior de armonie, De cutremură copacii de la creștet la tulpină, •