Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)

1906-06-10 / nr. 95

No. 95 De la Roșcani RUBRICA PERMANENTA din Minciunile s­tab­ile isin D. Greceanu s’a transformat în coa­dă de topor, pentru a lovi în d. Bu­­dărău, care a devenit ținta principală a loviturilor cantacuzeniste. * înregistrăm svonul ce a circulat ori înainte de amiază într’un înalt cerc politic, că d. Tache Ionescu și-a dat demisiunea. D sa vrea ca prin aceasta să forțe­­ze pe primul-ministru a face remania­­rea ministerială încă acum. * Bizantinismul se desfășură la Con­servatorul nostru de musică și decla­mație în toată splendoarea lui. * Armata noastră trebue să o spu­nem cu toată durerea în suflet, e de­sorganizată. N’avem tunuri suficiente n’avem puști, n’avem ofițeri. E COTI de­­ ultimul bamchet jubiliar dat de Ministrul Justiției Din o scăpare din vedere, pe care nu putem să nu ne-o reproșăm, cînd am făcut darea de samă a banche­tului jubiliar, dat de ministrul justi­ției, am omis de a menționa impor­tantul toast al d-lui V. Tataru Pro­curor general al Curței de Apel din Galați. După o scurtă serie de toasturi, inteligentul magistrat al Curței din Galați, a ridicat paharul rostind ur­mătoarele frumoasa cuvinte : „Dl. Sc. Ferichici Prim Președinte a Înaltei Curți de Casație, în frumoa­sa sa cuvîntare ținută la Palat în ziua de 12 Mai, cu ocaziunea recep­­țiunei Magistraților, a lăudat virtuți­le casnice, și viața privată a Suvera­nului, îmi permit de a releva calită­țile M. S. de Imparțialitate și Justi­ție căci M. S nn uita că : „Sans etre conqwrent, un roi peut etrc auguste ,Pour arriver á la gloire, ii suffit d’etre juste. „Magistratura Țerei, a avut acest frumos exemplu. „Astăzi omul din popor, care se judecă cu unul din clasa dominantă, nu mai are a se teme, că cumpăna dreptaței va înclina pentru acesta din contra, judecătorii noștri mai a­les cei tineri păcătuesc prin indul­gența, către cei slabi și obijduiți, să nu le facem o crimă pentru aceasta. „Bată de ca eu, membru al Par­chetului, ridic paharul meu,* * ,pentru cel mai înalt Judecător al Țarei, pen­tru dl. Scarlat Ferichide“. wßr *<S­ Mra 'S &*­■'#> și adevarata sa glorie. De la 1900 și In școalele noastre de comerț (și o . k eC M r­ l~l í"l " I­M­A/« * V I . V.« K­ » A 4* A­I! •*. A­AA %­* *1 Í­A­A &’* W V ’ Í V"%­­IVA t i» 4 I pănă acum însă Codrean», mai are la răbojul activități sale literare două traduceri de piese : Martira lui J. Ri­­chepin si Princesa ’ndepărtată a lui Rostand. Ambele s’au reprezentat pe scena teatrului național din Iași. Des­pre Codreanu, ca traducător este mult de zis. (va urma), pot afirma ca unul ce am invațat( în una din ele) elevii sunt lipsiți cu totul de o educație comercială. Nici nu și dau seamă că învață întro școală ce are să i pregătească pen­tru viața comercială. De folos că ea le dă cunoștinți necesare comerțului, cînd nu-i fac sa simtă o atracție spre el, cînd capatarea acestor cunoștinți nu se leagă în mintea lor cu ideia că­ ele le vor servi ca mijloace de exis­tență, ci mai degrabă le învață ca niște simpli curioși, care vreau să cu­noască cam care anume cunoștinți trebue să le aibă comercianții, iar nu ei însăși ca să poată trăi ? In definitiv înțeleg prin educație comercială, acela care pl­ângă in­strucția comercială să înzestreze pe elevi cu aptitudinile necesare acestei profesiuni ca : voința, spiritul de ini­țiativă, obiceiu de a se bizui pe sine în toate împrejurările vieței, acel soii help englezesc, sau cum zice fran­cezul se tirer d’affaires soi mêm­e cin­stea (da cinstea !), punctualitatea, să nască in sufletele tinerilor dragostea pentru comerț, să-i însuflețească pen­tru această profesiune, să le arăte ce importanță are din punct de vedere personal și acel național, și în fine prin diferite mijloace educative să formeze niște adevărate spirite co­merciale. Oare învățămintului comercial nu i-ar fi cu putință să formeze spirite comerciale după cum învățămintul militar formează spirite militare? De­sigur că da, căci e chestia nu­mai și numai de educație. Tînărul ești din o școlă ce-i va da o educație comercială, prin forța lu­crurilor nu va avea alt aspirație de­cit de a intra in comerț, adică își va alege de carieră acea profesiune care-i va da putința de a-și da joc liber facultăților cu care va fi înzes­trat , va fi atras de comerț, va de­veni deci comerciant. Așa cum sunt cei cștii din aceste școli nu au aspirație de a deveni comercianți. Deci o primă cauză este lipsa de spirite comerciale datorită lipsei unei educații comerciale în școalele de co­merț. Dar nu numai educația din școli e devină ci educația în general, adică, prin care se înțelege toți agenți ca­re conlucrează la modificarea naturii fizice, morale și intelectuale a indi­vidului, dar înainte de ea nu numai școala, familia și după ea viața. Examinînd starea generală a spi­ritelor, acest complex de agenți care modifică natura morală și intelectu­ală, a indivizilor din țara noastră vedem, că din diferite împrejurări de cari n’am a mă ocupa aci, s’a for­mat un mediu social aproape necon­testat ca fiind conrupt și conrupător, unul din cele mai nefavorabile cul­­tivărei dorului de muncă adevărată, cinstită, cu rabdare, conștiincioasă, care­ și numai ea în ramurele de ac­tivitate productivă poate da roade bune, care este deci un factor de existență și propășire națională. Care să fie cauza ? De ce un ti­­năr ești din școala de comerț nu se duce, după cum am spus, in comerț, unde trebue să înceapă modest, mun­cind mult și cu rabdare, ci preferă să între în o funcție cît de obscură numai funcție să fie și care nu tot­deauna prezintă avantaje viitoare și chiar prezente mai mari ca acele­a intrării în comerț ? Și tot așa cu toți absolvenții școa­lelor profesionale. Cauza este și educația generală ce vine de la opinia publică. Cînd această educație ce o pri­mesc tinerii de astăzi, nu-i fac să ur­mărească scopuri mai îndepărtate și mai mari, ci toate din jurul lor îi predispun să fie atrași de un prezent surîzator, cind nevoile lor biologice de multe ori patologice—sînt mai pu­ternice la ei și cer o mai imediată satisfacere de­cît nevoile ideale, chiar cînd le au­ apoi nimeni, nici un ti­­năr lipsit de ideal și aspirații îndepăr­tate nu va intra în comerț sau me­serie cind nu-și va da seamă că sin­gurul mijloc de a deveni comerciant sau meseriaș­­ și d­­e idei mari se leagă în mintea unui român conștient de nevoile neamului da aceste cu­vinte de comercianți și meseriași ro­­mini singurul cu putință e de a în­cepe de jos, modest, cu rabdare și muncind pentru el. Nu, acești tineri nu voesc să între în comerț sau meserii, nu vreau de­cît aceia ce i-au făcut sa vrea atei de la care au avut de luat exemple. (Va urma) loan Constantzius Sfaturi folositoare îndreptarea părului catifelei Se redă catifelei lustrul și flexibi­litatea părului, muind dosul ei cu a­­pă și apropiindu-l fără să atingă, de un ier ferbinte, cum e dosul unui fer de calcar. Apa evaporîndu-se trece prin stofă, desparte firile încâlcite și le redă lustrul lor. In urmă se usucă stofa in aer li­ber. Pentru ori­ce sfat de a se adresa la redacția as­emenea natură Evenimentului. Cum ar fi cu putință o în­drumare spre comerț Iată, de­sigur o întrebare care tre­buie sa preocupe pe toți acei ce se îngrijesc într’adevăr de nevoile reale ale țarei noastre, atît prezente, cît mai ales viitoare, căci este vorba de rezolvat o problemă vitală a neamu­lui nostru. Ultima anchetă a Mininisterului Instrucțiunei publice, relativă la reor­ganizarea învățămintului comercial ca­ută să cerceteze cum s’ar putea face ca acest învățămînt să corespundă mai mult nevoilor și aspirațiilor ță­­rii. Suntem de acord ca de o organi­zare mai nimerită a școalelor de co­mert ar ad­una în mare parte rezol­­virea problemei ce ne-am pus’o. In starea actuală răul este : tine­ritul eșit din aceste școli nu întră și nici nu poate intra in comerț, ci pre­feră și este nevoit de a intra în o fun­cție din bugetul statului, cele de mai multe ori, dacă nu în ori­ce caz, cu totul străine de ce au învațat și deci străine și de rostul școalei, îmi propun de a arăta cauzele a­cestui rău și mijloacele de îndreptare. Cauzele sunt mai multe și cele mai importante sunt de ordin educa­­vil, cu care voi începe. Isztmm. Cum e vremea Ploi mici parțiale au mai căzut ori după amiază în mai multe localități din țară, ele fiind însoțite și de pu­ternice manifestațiuni electrice. La Alexandria ploaia a fost toren­țială, rîul Vedea a eșit din albia sa Timpul a’a încălzit mult in toată țara termometrul a depășit ziua de 1 gr., ajungind la 25 gr. la Calafat. Cea mai coborîtă temperatură de peste noapte 10 gr. la Rucăr. Astă­zi timp frumos și liniștit pre­tutindeni. Barometrul staționar. EVENIMENTUL REPORTAJUL ZILEI C ooapît fCirtCi toată ntrunirea de la clubul liberal.— Atitudinea centralilor.­­Cu­rțile se dau pe față.­— Atitudinea isteriștilor.—Scan­dalul.— Incidentul Cozadini-Tomîda.— Cuvîntarea d-lui Tom­.— Fuzionarea centralilor cu­ vechii liberali.---Disolvarea comitetului executiv. Mercuri seara a fost la clubul li­­beral cu adevărat o noapte furtu­noasă, din care cauză conferința ce era anunțată nu a mai avut loc. Scandalul, care a fost provocat de cei din gruparea tinerilor centrali, a fost mare, și nu era mult ca ea să degenereze In batae. Se știe că aceștia, in consfătuirea care a ținut’o Marți seara, au decis ca la prim­a întrunire de la club, să dea cărțile pe față. Și s’au ținut de cuvînt căci în în­trunirea de Mercuri seara au cău­tat să facă pe intriganții vînind zi­­zanie între Steriști și vechii liberali, grupați în jurul d-lui P. Poni, cari de astă-dată, era prezent. Discuțiile au fost atît de furtunoa­se, în­cît s’a simțit nevoia de a se prelungi întrunirea pană la 2 după miezul nopței. Tinerii centrali au ținut vehemen­te discursuri la adresa eteriștilor, a­­cuzîndu-i că ei sunt mărul discordiei în partid și că numai din pricina lor partidul liberal ieșan, se află într'o poziție atit de critică. Au vorbit în acest sens, dindu-și aerul de reo­ganizatori,—în realitate avînd numai scopul parvenirei,—agra­­miul Georges, tinerelul Gane, Netter Cozadini și alții ejusdem strinae. Steliștii au cău­st să’și verse­ți ei veninul contra acestora și n’au fost mai puțin violenți în cuvîntărila lor, de­cît aceștia. Ba unul dintre ei, d. M Tomid a devenit atit de violent, în­cît s’a iscat un viu conflict între d-sa și d­l. Cozadini, fostul ajutor de pri­mar. D. Tomida arată că ei sunt acei care caută să desbine partidul și ca dovadă sunt întrunirile și consfatui­rile ce le țin de o bucată de vreme, ca și cum ar fi venit la putere, a zis d. Tomida, și se consfătuesc cum să împartă lormalele­. Da aici se iscă cearta, d Cozadini căuta să combată pe d Tomida și discuțiile ajunsese atit de zgomotoa­­se, în­cît se auzeau din stradă. Și nu era mult, după cum am mai spus, ca cearta să degenereze în ba­iac, d­ Tomida bazîndu-se și pe bi­ne-voitorul concurs a lui Ileanu, Fintinaru și Ghiță Raki­ta- Sandu­lescu, adepți ai d-lui Sterea, care se aflau de față. Țipau și răcneau cît le lua gura așa în cit se adunase in fața lui Tuffli o mare mulțime, care admi­rau armonia ce domnește in clubul liberal­­.. Bietul d. Poni, asudase ,gitind în zadar clopotul, căci cearta devenea din ce în ce mai accentuată și fără nici o rușine, își aruncau unii altora epitetele cele mai insultătoare. Steliștii nu i’au lipsit de a nu a­­taca pe față și pe e. Poni și cu foarte mare greutate au putut fi a­­duși la ordine, amenințînd în cele din urm­ă cu demisia, dacă nu sunt lasați să vorbească. După ce mai vorbește d Bub­liu, ia din nou cuvîntul d. P. Poni. Șeful partidului liberal simțindu-se oare­cum măgulit de lingușirile ce le-au arătat de această dată tralii“, precum și de atacurile „Cea­ce ei le-au dat eteriștilor, a început să-i laude, și spunînd că atît d sa, c­a și amicii d-sare, vechii liberali, se vor uni cu dînșii, spre a sfărăma clica Steristă­„Pentru mine, a zis d. Poni, ziua de astă­zi, este una din cele mai fe­ricite și pornirea dv. îmi procură ce­le mai sincere bucurii“­.. Credem și noi că in urma loviturei dată eteriștilor, de care președintele clubului colectivist are atîta groază nu poate decit să se bucure­­.. * * * In urma fuzionărei «centralilor“ cu vechii liberali, noua grupare, care nu știm cum o vor mai numi o, amina­tă până acum 75 membri. Tinerii centrali, cu toate promisiu­nile ce le au dat d. P. Poni, n’au apărat incă deplină încredere in d-sa, de aceia au decis ca Mariia viitoarei să mai t’­nă încă o consfătuire în­tre ei. Totuși ei cred de cuviință să con­tinue cu lingușirile pe lingă d. P. Poni. Ga o dovadă e faptul că de unde ănă acum Lib­ralul nici nu pome­nea numele d-lui Poni, acum nu’l mai scot din «iubitul nostru șef“ etc. Și lingușirile acestea le fac ei nu­mai și numai pentru a’l face pe­­ Poni să disolve actualul comitet exe­cutiv al clubului, cît mai curînd. Comitetul însă nu va putea fi di­­solvat, căci cei cîți­va steliști, care fac parte din comitet, nu numai că nu vor să demisioneze, dar au decis să înceapă o luptă turbată contra celor dintăi. In ori­ce caz are să fie frumos­­. 1I. Vlad Știrile zilei Din localitate Eri Curtea cu juri a condamnat pe loan Axinte la 5 ani închisoare, pen­tru siluirea unei copile de 6 ani. Elevii gimnasiului Ștefan­ cel Mare, au plecat azi dimineață în excursiu­­ne la Bîrnova, împreună cu profeso­rii lor. Agentul încasator Teodor Grigores­­cu, de la circumscripția a 3 a Dum­brăveni, după ce a încasat mai mulți bani ai Statului de contribuabili, în schimbul cărora a eliberat chitanțe false, a dispărut. Aseară a sosit în localitate marele rabin din Buhuși M. Friedman. La gară a fost primit de comuni­tățile israelite din localitate. Eri cu trenul de Pașcani de 6 și 5 a fost adus și transportat la morga spitalului Sf. Spiridon, cadavrul fe­­meei Maria Popovici, care a încetat din viață în tren, pe cînd venea la Iași. Copila Maria, In etate de 6 ani și umatate­a locuitorului Gheorghe Ig­nat din Buciumi, suindu­se pe o scară pentru a se urca în podul caselor, a căzut jos, fracturindu-și piciorul drept și coastele Nenorocita copilă a fost internată la spital. In cursul verei anului acestuia se va construi la Tg-Frumos un abator. Planul a fost deja inaintat consi­liului teh­nic superior. D. cap. dr. Georgescu D. Stefan, de la infirmeria de ochi „Frumoasa“ a fost transferat la reg. 31 Calafat, iar cap. dr. Popescu Emanuel de la aceiași infirmieria la batalionul 4 vâ­nători. D. locotenent dr. Bălcescu Const., din regim. 31 Calafat, a fost trans­ferat la infirmieria „Frumoasa“. Cosiliul de higienă al orașului va fi din nou convocat pentru seara zi­lei de 15 Iunie a. c. Concursul pentru ocuparea cate­drei de perspectivă și desemn geo­metric, înființată la școala de Belle- Arte, din localitate, se va ținea în ziua de 1 Septembrie a. c., în Capi­tală. înscrierile se vor face la Cassa artelor, până la 20 August a. e. In luna Mai încasările generale a­­le Statului au fost de 22 212.345 lei, cu un plus de 3.445.629 lei față cu aceiași lună din 1905. De la 1 Aprilie pănă la 3 Mai în­casările au fost de 31.760.937 lei, cu un plus de 1 603.084 față de anul trecut. Situația fiinanciară a Statului, pe exercițiul 1905 1906, este după cum urmează : De la 1 Aprilie 1905 pănă la 31 Mai 1906 s’au încasat 261.120 191 lei, cu un plus de 28.499.295 lei, față de exercițiul 1904—1905. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au ple­cat în Capitală d-nii: Sirina magis­trat, Gh. Anastasiu, și C. Stere. Cu trenul de 9 au sosit aseară d-nii : St. Negruzzi, deputat și Gol­denthal avocat. Azi dimineață cu trenul de 8 și 30 au sosit d-nii: V. Dimitriu și Sturza Bîrlad. Cu începere de Luni 12 Iu­nie vom publica în foileton a­dmirabila scrisoare a lui Guy de Maupassant. DOMNUL POKE­ST de Guy de Maupassant Pe șesul Bahluiului în de „dealul Calului*, a fost apropiere găsit ca­davrul unui bătrîn. Autoritățile au orânduit o anchetă. Vor depune Examenul al II la fa­cultatea de drept (Roman II, Penal, Pr. Penala și Pr. Civilă) în ziua de Sâmbătă 10 Iunie ora 8 dimineață, următorii Candidați : D-nii Anton Vasile, Basali C, Bo­tez N. D, Golăescu C., Tiron I., Mar­țian E.­­ Iar la ora 5 p. m. aceiași zi, to acești candidați vor da examenele de Dr. Civil II și Constituțional. S 9K sftwwA!.*.' swnfwwmt&vsfe) Ldw.oWib.'^ &>)&>jeh)Jy 1 mu !«M Se înființează cu începere de la 20 Iunie euren! •S €!­I Gurss regulate de Automobil ZILNIC ÎNTRE­­ Iași și Sculeni-Stânca || (în, 30 minuute) m —rk­*“DOOO~3^— I XC­OMA HIJ­* ix Plecarea din Iași la r­1 a.m' || Plecarea din Sculeni Jip 1,1 ^1TM’ g îHață ( Piața Unirea)|; p p ”m< j (Piața Podului) { gi­ a­p­m v>';v*L || Prețul unui loc e fixat 1 leu 50. Dus și întors 3 lei. Bagajele călătorilor se transportă gratuit. N. B. Amatorii care vor dori sa închirieze automobilul pentru 1-r curse dus și întors de la băi, in afară de orele stipulate vor plăti si anticipand o suma de 25 Lei. P. S. S. Arc­iereul Ghenadie Geor­­gescu, Vicarul Sf­tei Mitropolii, plecat aseară în Capitală. De la­ Conservator Alaltă­ eri au avut loc la Conser­vator examenele clasei de belcanto a domnul profesor Enrico Mez­zetti Comisiunea era compusă din d nele Elena Ghirilă, Sophie Teodoreanu­­ și d-nii Antonio Cirillo și August Moldrieh. Dintre elevele deja cunoscute, din ani precedenți, s’au distins prea frumos d rele Elena Cornescu și Ma­ria Simionescu și foarte mult d na Elena Sutzu. In anul preparator ni s’a prezin­­tat ocazia a rem rea pe d-re!e Lid­­­egar și Ana Florescu, care prin răguțele lor voci s’au relevat cu istincțiune. Cu deosebire d-ra Dogar posedă o rumoasă voce dramatică și are un­eosebit talent pentru canto, ceea­ ce­­ am avea ocazia a constata mai ac­centuat, în anii următori. Ca în toți anii, și de astă dată, s’a observat un auditor numeros, venit să sa disecteze ascultînd drăguțele exerciții romanțe cîntate de u­nele eleve ale clasei de canto. Cu această ocazie nu ne putem reținea de a nu aduce laudele noas­tre distinsului profesor respectiv, domnului Enrico Mezzetti, care prin munca și stăruințele sale caută să dea rezultate din ce în ce m­ai fru­moase.* Marcuri 7 Iunie a avut loc exa­menul de piano cursul distinsei d-re Maria Candela care o suplinește d-ra Aspasie Varlam. Toate elevele le’au prezentat bine, ceea ce dovedește o muncă conști­incioasă din partea eminentei pro­fesoare. Ceea care s’a distins mai mult dintre eleve au fost mica Sil­via Apostolescu din anul al 3-lea. Această copilă abia de trei­spre­zece ani dovedește mult talent rural. Posedă un joc grațios și nu­cu totul original. A executat perfect bu­cățile de examen, pentru care a fost viu felicitată de asistență. Felicităm pe maestrul Mezzetti, care cel dintăi pa­cii sunt informat­­i a așazat mî­nele pe piano, precum telicii și pe d-ra Caudella care cu atîta inteli­gență știe să conducă pe tinerele sale eleve. D-ra Cristofor din anul al 4-lea bine cunocută iașului muzical, a fost foarte bine ca in totdeauna. Elevii cari au dat examen de piano, au dovedit prin modul cum au cîn­­tat ea talentatul tînăr Ciolan este și asemeni un profesor distins. * După cum am anunțat Duminică II Iunie, la ora 2 p. m­., va avea loc la Teatrul Național, producțiunea de finele anului școlar 1905 —1906, da­tă de elevele și elevii Conservatorul­­ui de Muzică și declamație. Iată programul producției: Partea I Mendelssohn: Uvertura „Visul unei nopți de vară“ pe or­chestră ; 2) Mozart: Concert pentru Clarnet cu acomp. de orchestră, exe­cutat de absolventul M. Marian ; 3) Dancia : Duet concertant pentru două violine ou acomp d' piano, exec, de elevele Buliga M. și Dimitrovici . 4) Adam: Romanța Charmant Oiseau, cu acomo­ de piano, cîntat de eleva E. Cornescu. Partea II: 5)Conferența asupra re­­toriei muzicei, ținută de elevul Raș­cu G. Partea III : 6) Fürstenau: Duet pentru două flaute cu acomp, de or­chestră, executat de absolventul M. Stihi și elevul C. Stihi; 7) Saint-Sa­ëns : Concert pentru violoncel cu a­­como de piano, executat de elevul M. Lebel; 8) Mendelsohn : Concert sol minor p. piano cu acomp. de or­chestră exec. de eleva N. Cozmo­vici. Partea IV: Darea de seamă și citi­rea premianților. Clasa de declamație : 1) P. Cor­neille : Horațiu, Actul al IV-lea, Sce­na mare: Camilla d-na Elena Rusu; Horațiu d. Al. Răut; 2) N. Tine : „Viața“ monolog, zis de E. Bobescu; 3) G. Coșbuc: „La oglindă“ zis de eleva Maria Horga Biletele se află de vinzare la Agen­ția „Thalia“ (Maximovici). 1906 Fol de fel Ceva despre organizația socială a Chinei.­ Este interzis unui judecă­tor chinez a cumpără pămînturi în districtul a cărui jurisdicțiune o ara. Cînd izbucnește vr’o revoltă po­pulară, guvernatorul este imediat des­tituit, căci poporul, zic chinezii, care este în­tot­deauna blind și supus nu se revoltă nici o dată fără grave mo­tive ; a trebuit să fie sau abus de pu­tere sau incapacitate în administra­ție. (Sinibalde de Mas) In China toate funcțiunile se ca­pătă prin concurs la care este pri­mit ori­ce chinez. Gradele de man­darini equivalente cu titlurile de duce, de comte, marchiz, etc. sunt vremelnice și date după meritele de­sfășurate in administrație, în­cît, după spusa lu Macartney, Chinezii au fost tare surprinși cind au auzit că in unele țări Europene sunt tit­luri cari se moștenesc din tată în fiu. împăratul nu poate numi în fun­cțiune de­cît după clasificarea făcută la concursurile ținute. Pentru această sunt patru grade de concursuri care satisfăcute dau drept la funcțiuni din ce in ce mai înalte După cum sa vede chinezii se con­duc de principiul­­ fie­căreia după meritele sale. La N­go-Po, Sihbrido de Mai a văzut 306 de candidați pra­­curînd pentru 57 de locuri. Un re­gulament minuțios previne ori­ce mo­­dă în ținerea examenilor. De alt­fel știința chinezească se reduce la exerciții mnemotecnice; cu cît o teză conține mai multe citațiuni de autori vechi, cu atit este mai bine cătată. Dacă un judecător a dat o sentință greșită, fie chiar cu drept de apel, este bastonat. Dacă își ia femeia ori concubina din districtul a cărui juri­­dicție o are, se face pasibil de a pri­mi 80 de lovituri de baston. Dacă din intîmplare judecă o afacere în care este interesat și părintele femeei ce ține, atunci numărul bastoanelor de­vine îndoit. A obține prin favoruri o recoman­­dație elogioasă din partea vre­ unui personagiu însemnat către împărat, este o crimă atît pentru protejat cit și pentru protector. Dacă conivența este dovedită, atunci înaltul protector este bastonat și exilat, iar protejatul este decapitat și averile lui confiscate (după cum spune p. Hue). Ce primitivi sunt chinezii! Să vie la noi unde ordinea socială este in­versată, moravurile mult mai blînde, in țara noastră duplicitatea, baseta, căile piezișe sunt acelea care duc mai repede și mai sigur la țintă. Indivizii cari nu posedă aceste cali­tăți pier în , lupta pentru existență, rasa lor se stinge și astfel prin ce­­lecțiune vom ajunge a fi tara dupli­cității. Escursiile Gimnasiului Ștefan-ce­l­ Mare Mercuri 7 Iunie a c., elevii gim­*­nasiului Ștefan­ cel­ Mare, sub condu­cerea profesorilor lor, au făcut o ex­scursiune la Abator și Ciric. La Abator elevii au fost primiți de d-nii dr. Georgescu, directorul Aba­torului și T. Alexandrescu, adminis­­tratorul Abatorului, care cu multă amabilitate au bine-voit a da toate deslușirile necesare. Elevii au vizitat întăi sala de b­e­re, unde li s’a arătat modul de pro­cedare a tăetoarei. S’a vizitat apoi sala rerigerentă, cassa mașinelor cu toate aparatele necesare pentru producerea electrici­­tății, pentru prepararea gheței, ca­merele rigorifere a conservărei cârcei, precum și fabrica pentru diverse con­serve, în care în acea zi se fabricau conservele de mazere. Aci, mulțumită personalului fabri­­cei, elevii au putut urmări prepara­rea acestor conserve, de la desface­rea păstărelor în mod mecanic și pă­nă la așezarea lor în cutii; s-a ur­mărit deasemenea și fabricarea cuti­ilor pentru conserve de la început și pănă la cutia gata.

Next