Evenimentul, aprilie-iunie 1906 (Anul 14, nr. 40-110)
1906-06-10 / nr. 95
No. 95 De la Roșcani RUBRICA PERMANENTA din Minciunile stabile isin D. Greceanu s’a transformat în coadă de topor, pentru a lovi în d. Budărău, care a devenit ținta principală a loviturilor cantacuzeniste. * înregistrăm svonul ce a circulat ori înainte de amiază într’un înalt cerc politic, că d. Tache Ionescu și-a dat demisiunea. D sa vrea ca prin aceasta să forțeze pe primul-ministru a face remaniarea ministerială încă acum. * Bizantinismul se desfășură la Conservatorul nostru de musică și declamație în toată splendoarea lui. * Armata noastră trebue să o spunem cu toată durerea în suflet, e desorganizată. N’avem tunuri suficiente n’avem puști, n’avem ofițeri. E COTI de ultimul bamchet jubiliar dat de Ministrul Justiției Din o scăpare din vedere, pe care nu putem să nu ne-o reproșăm, cînd am făcut darea de samă a banchetului jubiliar, dat de ministrul justiției, am omis de a menționa importantul toast al d-lui V. Tataru Procuror general al Curței de Apel din Galați. După o scurtă serie de toasturi, inteligentul magistrat al Curței din Galați, a ridicat paharul rostind următoarele frumoasa cuvinte : „Dl. Sc. Ferichici Prim Președinte a Înaltei Curți de Casație, în frumoasa sa cuvîntare ținută la Palat în ziua de 12 Mai, cu ocaziunea recepțiunei Magistraților, a lăudat virtuțile casnice, și viața privată a Suveranului, îmi permit de a releva calitățile M. S. de Imparțialitate și Justiție căci M. S nn uita că : „Sans etre conqwrent, un roi peut etrc auguste ,Pour arriver á la gloire, ii suffit d’etre juste. „Magistratura Țerei, a avut acest frumos exemplu. „Astăzi omul din popor, care se judecă cu unul din clasa dominantă, nu mai are a se teme, că cumpăna dreptaței va înclina pentru acesta din contra, judecătorii noștri mai ales cei tineri păcătuesc prin indulgența, către cei slabi și obijduiți, să nu le facem o crimă pentru aceasta. „Bată de ca eu, membru al Parchetului, ridic paharul meu,* * ,pentru cel mai înalt Judecător al Țarei, pentru dl. Scarlat Ferichide“. wßr *<S Mra 'S &*■'#> și adevarata sa glorie. De la 1900 și In școalele noastre de comerț (și o . k eC M r l~l í"l " IMA/« * V I . V.« K » A 4* AI! •*. AAA %* *1 ÍAA &’* W V ’ Í V"%IVA t i» 4 I pănă acum însă Codrean», mai are la răbojul activități sale literare două traduceri de piese : Martira lui J. Richepin si Princesa ’ndepărtată a lui Rostand. Ambele s’au reprezentat pe scena teatrului național din Iași. Despre Codreanu, ca traducător este mult de zis. (va urma), pot afirma ca unul ce am invațat( în una din ele) elevii sunt lipsiți cu totul de o educație comercială. Nici nu și dau seamă că învață întro școală ce are să i pregătească pentru viața comercială. De folos că ea le dă cunoștinți necesare comerțului, cînd nu-i fac sa simtă o atracție spre el, cînd capatarea acestor cunoștinți nu se leagă în mintea lor cu ideia că ele le vor servi ca mijloace de existență, ci mai degrabă le învață ca niște simpli curioși, care vreau să cunoască cam care anume cunoștinți trebue să le aibă comercianții, iar nu ei însăși ca să poată trăi ? In definitiv înțeleg prin educație comercială, acela care plângă instrucția comercială să înzestreze pe elevi cu aptitudinile necesare acestei profesiuni ca : voința, spiritul de inițiativă, obiceiu de a se bizui pe sine în toate împrejurările vieței, acel soii help englezesc, sau cum zice francezul se tirer d’affaires soi même cinstea (da cinstea !), punctualitatea, să nască in sufletele tinerilor dragostea pentru comerț, să-i însuflețească pentru această profesiune, să le arăte ce importanță are din punct de vedere personal și acel național, și în fine prin diferite mijloace educative să formeze niște adevărate spirite comerciale. Oare învățămintului comercial nu i-ar fi cu putință să formeze spirite comerciale după cum învățămintul militar formează spirite militare? Desigur că da, căci e chestia numai și numai de educație. Tînărul ești din o școlă ce-i va da o educație comercială, prin forța lucrurilor nu va avea alt aspirație decit de a intra in comerț, adică își va alege de carieră acea profesiune care-i va da putința de a-și da joc liber facultăților cu care va fi înzestrat , va fi atras de comerț, va deveni deci comerciant. Așa cum sunt cei cștii din aceste școli nu au aspirație de a deveni comercianți. Deci o primă cauză este lipsa de spirite comerciale datorită lipsei unei educații comerciale în școalele de comerț. Dar nu numai educația din școli e devină ci educația în general, adică, prin care se înțelege toți agenți care conlucrează la modificarea naturii fizice, morale și intelectuale a individului, dar înainte de ea nu numai școala, familia și după ea viața. Examinînd starea generală a spiritelor, acest complex de agenți care modifică natura morală și intelectuală, a indivizilor din țara noastră vedem, că din diferite împrejurări de cari n’am a mă ocupa aci, s’a format un mediu social aproape necontestat ca fiind conrupt și conrupător, unul din cele mai nefavorabile cultivărei dorului de muncă adevărată, cinstită, cu rabdare, conștiincioasă, care și numai ea în ramurele de activitate productivă poate da roade bune, care este deci un factor de existență și propășire națională. Care să fie cauza ? De ce un tinăr ești din școala de comerț nu se duce, după cum am spus, in comerț, unde trebue să înceapă modest, muncind mult și cu rabdare, ci preferă să între în o funcție cît de obscură numai funcție să fie și care nu totdeauna prezintă avantaje viitoare și chiar prezente mai mari ca acelea intrării în comerț ? Și tot așa cu toți absolvenții școalelor profesionale. Cauza este și educația generală ce vine de la opinia publică. Cînd această educație ce o primesc tinerii de astăzi, nu-i fac să urmărească scopuri mai îndepărtate și mai mari, ci toate din jurul lor îi predispun să fie atrași de un prezent surîzator, cind nevoile lor biologice de multe ori patologice—sînt mai puternice la ei și cer o mai imediată satisfacere decît nevoile ideale, chiar cînd le au apoi nimeni, nici un tinăr lipsit de ideal și aspirații îndepărtate nu va intra în comerț sau meserie cind nu-și va da seamă că singurul mijloc de a deveni comerciant sau meseriaș și de idei mari se leagă în mintea unui român conștient de nevoile neamului da aceste cuvinte de comercianți și meseriași romini singurul cu putință e de a începe de jos, modest, cu rabdare și muncind pentru el. Nu, acești tineri nu voesc să între în comerț sau meserii, nu vreau decît aceia ce i-au făcut sa vrea atei de la care au avut de luat exemple. (Va urma) loan Constantzius Sfaturi folositoare îndreptarea părului catifelei Se redă catifelei lustrul și flexibilitatea părului, muind dosul ei cu apă și apropiindu-l fără să atingă, de un ier ferbinte, cum e dosul unui fer de calcar. Apa evaporîndu-se trece prin stofă, desparte firile încâlcite și le redă lustrul lor. In urmă se usucă stofa in aer liber. Pentru orice sfat de a se adresa la redacția asemenea natură Evenimentului. Cum ar fi cu putință o îndrumare spre comerț Iată, desigur o întrebare care trebuie sa preocupe pe toți acei ce se îngrijesc într’adevăr de nevoile reale ale țarei noastre, atît prezente, cît mai ales viitoare, căci este vorba de rezolvat o problemă vitală a neamului nostru. Ultima anchetă a Mininisterului Instrucțiunei publice, relativă la reorganizarea învățămintului comercial caută să cerceteze cum s’ar putea face ca acest învățămînt să corespundă mai mult nevoilor și aspirațiilor țării. Suntem de acord ca de o organizare mai nimerită a școalelor de comert ar aduna în mare parte rezolvirea problemei ce ne-am pus’o. In starea actuală răul este : tineritul eșit din aceste școli nu întră și nici nu poate intra in comerț, ci preferă și este nevoit de a intra în o funcție din bugetul statului, cele de mai multe ori, dacă nu în orice caz, cu totul străine de ce au învațat și deci străine și de rostul școalei, îmi propun de a arăta cauzele acestui rău și mijloacele de îndreptare. Cauzele sunt mai multe și cele mai importante sunt de ordin educavil, cu care voi începe. Isztmm. Cum e vremea Ploi mici parțiale au mai căzut ori după amiază în mai multe localități din țară, ele fiind însoțite și de puternice manifestațiuni electrice. La Alexandria ploaia a fost torențială, rîul Vedea a eșit din albia sa Timpul a’a încălzit mult in toată țara termometrul a depășit ziua de 1 gr., ajungind la 25 gr. la Calafat. Cea mai coborîtă temperatură de peste noapte 10 gr. la Rucăr. Astăzi timp frumos și liniștit pretutindeni. Barometrul staționar. EVENIMENTUL REPORTAJUL ZILEI C ooapît fCirtCi toată ntrunirea de la clubul liberal.— Atitudinea centralilor.Curțile se dau pe față.— Atitudinea isteriștilor.—Scandalul.— Incidentul Cozadini-Tomîda.— Cuvîntarea d-lui Tom.— Fuzionarea centralilor cu vechii liberali.---Disolvarea comitetului executiv. Mercuri seara a fost la clubul liberal cu adevărat o noapte furtunoasă, din care cauză conferința ce era anunțată nu a mai avut loc. Scandalul, care a fost provocat de cei din gruparea tinerilor centrali, a fost mare, și nu era mult ca ea să degenereze In batae. Se știe că aceștia, in consfătuirea care a ținut’o Marți seara, au decis ca la prima întrunire de la club, să dea cărțile pe față. Și s’au ținut de cuvînt căci în întrunirea de Mercuri seara au căutat să facă pe intriganții vînind zizanie între Steriști și vechii liberali, grupați în jurul d-lui P. Poni, cari de astă-dată, era prezent. Discuțiile au fost atît de furtunoase, încît s’a simțit nevoia de a se prelungi întrunirea pană la 2 după miezul nopței. Tinerii centrali au ținut vehemente discursuri la adresa eteriștilor, acuzîndu-i că ei sunt mărul discordiei în partid și că numai din pricina lor partidul liberal ieșan, se află într'o poziție atit de critică. Au vorbit în acest sens, dindu-și aerul de reoganizatori,—în realitate avînd numai scopul parvenirei,—agramiul Georges, tinerelul Gane, Netter Cozadini și alții ejusdem strinae. Steliștii au căust să’și verseți ei veninul contra acestora și n’au fost mai puțin violenți în cuvîntărila lor, decît aceștia. Ba unul dintre ei, d. M Tomid a devenit atit de violent, încît s’a iscat un viu conflict între d-sa și dl. Cozadini, fostul ajutor de primar. D. Tomida arată că ei sunt acei care caută să desbine partidul și ca dovadă sunt întrunirile și consfatuirile ce le țin de o bucată de vreme, ca și cum ar fi venit la putere, a zis d. Tomida, și se consfătuesc cum să împartă lormalele. Da aici se iscă cearta, d Cozadini căuta să combată pe d Tomida și discuțiile ajunsese atit de zgomotoase, încît se auzeau din stradă. Și nu era mult, după cum am mai spus, ca cearta să degenereze în baiac, d Tomida bazîndu-se și pe bine-voitorul concurs a lui Ileanu, Fintinaru și Ghiță Rakita- Sandulescu, adepți ai d-lui Sterea, care se aflau de față. Țipau și răcneau cît le lua gura așa în cit se adunase in fața lui Tuffli o mare mulțime, care admirau armonia ce domnește in clubul liberal.. Bietul d. Poni, asudase ,gitind în zadar clopotul, căci cearta devenea din ce în ce mai accentuată și fără nici o rușine, își aruncau unii altora epitetele cele mai insultătoare. Steliștii nu i’au lipsit de a nu ataca pe față și pe e. Poni și cu foarte mare greutate au putut fi aduși la ordine, amenințînd în cele din urmă cu demisia, dacă nu sunt lasați să vorbească. După ce mai vorbește d Bubliu, ia din nou cuvîntul d. P. Poni. Șeful partidului liberal simțindu-se oarecum măgulit de lingușirile ce le-au arătat de această dată tralii“, precum și de atacurile „Ceace ei le-au dat eteriștilor, a început să-i laude, și spunînd că atît d sa, ca și amicii d-sare, vechii liberali, se vor uni cu dînșii, spre a sfărăma clica Steristă„Pentru mine, a zis d. Poni, ziua de astăzi, este una din cele mai fericite și pornirea dv. îmi procură cele mai sincere bucurii“.. Credem și noi că in urma loviturei dată eteriștilor, de care președintele clubului colectivist are atîta groază nu poate decit să se bucure.. * * * In urma fuzionărei «centralilor“ cu vechii liberali, noua grupare, care nu știm cum o vor mai numi o, aminată până acum 75 membri. Tinerii centrali, cu toate promisiunile ce le au dat d. P. Poni, n’au apărat incă deplină încredere in d-sa, de aceia au decis ca Mariia viitoarei să mai t’nă încă o consfătuire între ei. Totuși ei cred de cuviință să continue cu lingușirile pe lingă d. P. Poni. Ga o dovadă e faptul că de unde ănă acum Libralul nici nu pomenea numele d-lui Poni, acum nu’l mai scot din «iubitul nostru șef“ etc. Și lingușirile acestea le fac ei numai și numai pentru a’l face pe Poni să disolve actualul comitet executiv al clubului, cît mai curînd. Comitetul însă nu va putea fi disolvat, căci cei cîțiva steliști, care fac parte din comitet, nu numai că nu vor să demisioneze, dar au decis să înceapă o luptă turbată contra celor dintăi. In orice caz are să fie frumos. 1I. Vlad Știrile zilei Din localitate Eri Curtea cu juri a condamnat pe loan Axinte la 5 ani închisoare, pentru siluirea unei copile de 6 ani. Elevii gimnasiului Ștefan cel Mare, au plecat azi dimineață în excursiune la Bîrnova, împreună cu profesorii lor. Agentul încasator Teodor Grigorescu, de la circumscripția a 3 a Dumbrăveni, după ce a încasat mai mulți bani ai Statului de contribuabili, în schimbul cărora a eliberat chitanțe false, a dispărut. Aseară a sosit în localitate marele rabin din Buhuși M. Friedman. La gară a fost primit de comunitățile israelite din localitate. Eri cu trenul de Pașcani de 6 și 5 a fost adus și transportat la morga spitalului Sf. Spiridon, cadavrul femeei Maria Popovici, care a încetat din viață în tren, pe cînd venea la Iași. Copila Maria, In etate de 6 ani și umatatea locuitorului Gheorghe Ignat din Buciumi, suinduse pe o scară pentru a se urca în podul caselor, a căzut jos, fracturindu-și piciorul drept și coastele Nenorocita copilă a fost internată la spital. In cursul verei anului acestuia se va construi la Tg-Frumos un abator. Planul a fost deja inaintat consiliului tehnic superior. D. cap. dr. Georgescu D. Stefan, de la infirmeria de ochi „Frumoasa“ a fost transferat la reg. 31 Calafat, iar cap. dr. Popescu Emanuel de la aceiași infirmieria la batalionul 4 vânători. D. locotenent dr. Bălcescu Const., din regim. 31 Calafat, a fost transferat la infirmieria „Frumoasa“. Cosiliul de higienă al orașului va fi din nou convocat pentru seara zilei de 15 Iunie a. c. Concursul pentru ocuparea catedrei de perspectivă și desemn geometric, înființată la școala de Belle- Arte, din localitate, se va ținea în ziua de 1 Septembrie a. c., în Capitală. înscrierile se vor face la Cassa artelor, până la 20 August a. e. In luna Mai încasările generale ale Statului au fost de 22 212.345 lei, cu un plus de 3.445.629 lei față cu aceiași lună din 1905. De la 1 Aprilie pănă la 3 Mai încasările au fost de 31.760.937 lei, cu un plus de 1 603.084 față de anul trecut. Situația fiinanciară a Statului, pe exercițiul 1905 1906, este după cum urmează : De la 1 Aprilie 1905 pănă la 31 Mai 1906 s’au încasat 261.120 191 lei, cu un plus de 28.499.295 lei, față de exercițiul 1904—1905. Plecați și sosiți Aseară cu trenul de 9 și 5 au plecat în Capitală d-nii: Sirina magistrat, Gh. Anastasiu, și C. Stere. Cu trenul de 9 au sosit aseară d-nii : St. Negruzzi, deputat și Goldenthal avocat. Azi dimineață cu trenul de 8 și 30 au sosit d-nii: V. Dimitriu și Sturza Bîrlad. Cu începere de Luni 12 Iunie vom publica în foileton admirabila scrisoare a lui Guy de Maupassant. DOMNUL POKEST de Guy de Maupassant Pe șesul Bahluiului în de „dealul Calului*, a fost apropiere găsit cadavrul unui bătrîn. Autoritățile au orânduit o anchetă. Vor depune Examenul al II la facultatea de drept (Roman II, Penal, Pr. Penala și Pr. Civilă) în ziua de Sâmbătă 10 Iunie ora 8 dimineață, următorii Candidați : D-nii Anton Vasile, Basali C, Botez N. D, Golăescu C., Tiron I., Marțian E. Iar la ora 5 p. m. aceiași zi, to acești candidați vor da examenele de Dr. Civil II și Constituțional. S 9K sftwwA!.*.' swnfwwmt&vsfe) Ldw.oWib.'^ &>)&>jeh)Jy 1 mu !«M Se înființează cu începere de la 20 Iunie euren! •S €!I Gurss regulate de Automobil ZILNIC ÎNTRE Iași și Sculeni-Stânca || (în, 30 minuute) m —rk*“DOOO~3^— I XCOMA HIJ* ix Plecarea din Iași la r1 a.m' || Plecarea din Sculeni Jip 1,1 ^1TM’ g îHață ( Piața Unirea)|; p p ”m< j (Piața Podului) { gi apm v>';v*L || Prețul unui loc e fixat 1 leu 50. Dus și întors 3 lei. Bagajele călătorilor se transportă gratuit. N. B. Amatorii care vor dori sa închirieze automobilul pentru 1-r curse dus și întors de la băi, in afară de orele stipulate vor plăti si anticipand o suma de 25 Lei. P. S. S. Arciereul Ghenadie Georgescu, Vicarul Sftei Mitropolii, plecat aseară în Capitală. De la Conservator Alaltă eri au avut loc la Conservator examenele clasei de belcanto a domnul profesor Enrico Mezzetti Comisiunea era compusă din d nele Elena Ghirilă, Sophie Teodoreanu și d-nii Antonio Cirillo și August Moldrieh. Dintre elevele deja cunoscute, din ani precedenți, s’au distins prea frumos d rele Elena Cornescu și Maria Simionescu și foarte mult d na Elena Sutzu. In anul preparator ni s’a prezintat ocazia a rem rea pe d-re!e Lidegar și Ana Florescu, care prin răguțele lor voci s’au relevat cu istincțiune. Cu deosebire d-ra Dogar posedă o rumoasă voce dramatică și are uneosebit talent pentru canto, ceea ce am avea ocazia a constata mai accentuat, în anii următori. Ca în toți anii, și de astă dată, s’a observat un auditor numeros, venit să sa disecteze ascultînd drăguțele exerciții romanțe cîntate de unele eleve ale clasei de canto. Cu această ocazie nu ne putem reținea de a nu aduce laudele noastre distinsului profesor respectiv, domnului Enrico Mezzetti, care prin munca și stăruințele sale caută să dea rezultate din ce în ce mai frumoase.* Marcuri 7 Iunie a avut loc examenul de piano cursul distinsei d-re Maria Candela care o suplinește d-ra Aspasie Varlam. Toate elevele le’au prezentat bine, ceea ce dovedește o muncă conștiincioasă din partea eminentei profesoare. Ceea care s’a distins mai mult dintre eleve au fost mica Silvia Apostolescu din anul al 3-lea. Această copilă abia de treisprezece ani dovedește mult talent rural. Posedă un joc grațios și nucu totul original. A executat perfect bucățile de examen, pentru care a fost viu felicitată de asistență. Felicităm pe maestrul Mezzetti, care cel dintăi pacii sunt informati a așazat mînele pe piano, precum telicii și pe d-ra Caudella care cu atîta inteligență știe să conducă pe tinerele sale eleve. D-ra Cristofor din anul al 4-lea bine cunocută iașului muzical, a fost foarte bine ca in totdeauna. Elevii cari au dat examen de piano, au dovedit prin modul cum au cîntat ea talentatul tînăr Ciolan este și asemeni un profesor distins. * După cum am anunțat Duminică II Iunie, la ora 2 p. m., va avea loc la Teatrul Național, producțiunea de finele anului școlar 1905 —1906, dată de elevele și elevii Conservatorului de Muzică și declamație. Iată programul producției: Partea I Mendelssohn: Uvertura „Visul unei nopți de vară“ pe orchestră ; 2) Mozart: Concert pentru Clarnet cu acomp. de orchestră, executat de absolventul M. Marian ; 3) Dancia : Duet concertant pentru două violine ou acomp d' piano, exec, de elevele Buliga M. și Dimitrovici . 4) Adam: Romanța Charmant Oiseau, cu acomo de piano, cîntat de eleva E. Cornescu. Partea II: 5)Conferența asupra retoriei muzicei, ținută de elevul Rașcu G. Partea III : 6) Fürstenau: Duet pentru două flaute cu acomp, de orchestră, executat de absolventul M. Stihi și elevul C. Stihi; 7) Saint-Saëns : Concert pentru violoncel cu acomo de piano, executat de elevul M. Lebel; 8) Mendelsohn : Concert sol minor p. piano cu acomp. de orchestră exec. de eleva N. Cozmovici. Partea IV: Darea de seamă și citirea premianților. Clasa de declamație : 1) P. Corneille : Horațiu, Actul al IV-lea, Scena mare: Camilla d-na Elena Rusu; Horațiu d. Al. Răut; 2) N. Tine : „Viața“ monolog, zis de E. Bobescu; 3) G. Coșbuc: „La oglindă“ zis de eleva Maria Horga Biletele se află de vinzare la Agenția „Thalia“ (Maximovici). 1906 Fol de fel Ceva despre organizația socială a Chinei. Este interzis unui judecător chinez a cumpără pămînturi în districtul a cărui jurisdicțiune o ara. Cînd izbucnește vr’o revoltă populară, guvernatorul este imediat destituit, căci poporul, zic chinezii, care este întotdeauna blind și supus nu se revoltă nici o dată fără grave motive ; a trebuit să fie sau abus de putere sau incapacitate în administrație. (Sinibalde de Mas) In China toate funcțiunile se capătă prin concurs la care este primit orice chinez. Gradele de mandarini equivalente cu titlurile de duce, de comte, marchiz, etc. sunt vremelnice și date după meritele desfășurate in administrație, încît, după spusa lu Macartney, Chinezii au fost tare surprinși cind au auzit că in unele țări Europene sunt titluri cari se moștenesc din tată în fiu. împăratul nu poate numi în funcțiune decît după clasificarea făcută la concursurile ținute. Pentru această sunt patru grade de concursuri care satisfăcute dau drept la funcțiuni din ce in ce mai înalte După cum sa vede chinezii se conduc de principiul fiecăreia după meritele sale. La Ngo-Po, Sihbrido de Mai a văzut 306 de candidați pracurînd pentru 57 de locuri. Un regulament minuțios previne orice modă în ținerea examenilor. De altfel știința chinezească se reduce la exerciții mnemotecnice; cu cît o teză conține mai multe citațiuni de autori vechi, cu atit este mai bine cătată. Dacă un judecător a dat o sentință greșită, fie chiar cu drept de apel, este bastonat. Dacă își ia femeia ori concubina din districtul a cărui juridicție o are, se face pasibil de a primi 80 de lovituri de baston. Dacă din intîmplare judecă o afacere în care este interesat și părintele femeei ce ține, atunci numărul bastoanelor devine îndoit. A obține prin favoruri o recomandație elogioasă din partea vre unui personagiu însemnat către împărat, este o crimă atît pentru protejat cit și pentru protector. Dacă conivența este dovedită, atunci înaltul protector este bastonat și exilat, iar protejatul este decapitat și averile lui confiscate (după cum spune p. Hue). Ce primitivi sunt chinezii! Să vie la noi unde ordinea socială este inversată, moravurile mult mai blînde, in țara noastră duplicitatea, baseta, căile piezișe sunt acelea care duc mai repede și mai sigur la țintă. Indivizii cari nu posedă aceste calități pier în , lupta pentru existență, rasa lor se stinge și astfel prin celecțiune vom ajunge a fi tara duplicității. Escursiile Gimnasiului Ștefan-cel Mare Mercuri 7 Iunie a c., elevii gim*nasiului Ștefan cel Mare, sub conducerea profesorilor lor, au făcut o exscursiune la Abator și Ciric. La Abator elevii au fost primiți de d-nii dr. Georgescu, directorul Abatorului și T. Alexandrescu, administratorul Abatorului, care cu multă amabilitate au bine-voit a da toate deslușirile necesare. Elevii au vizitat întăi sala de bere, unde li s’a arătat modul de procedare a tăetoarei. S’a vizitat apoi sala rerigerentă, cassa mașinelor cu toate aparatele necesare pentru producerea electricității, pentru prepararea gheței, camerele rigorifere a conservărei cârcei, precum și fabrica pentru diverse conserve, în care în acea zi se fabricau conservele de mazere. Aci, mulțumită personalului fabricei, elevii au putut urmări prepararea acestor conserve, de la desfacerea păstărelor în mod mecanic și pănă la așezarea lor în cutii; s-a urmărit deasemenea și fabricarea cutiilor pentru conserve de la început și pănă la cutia gata.