Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112)

1907-06-10 / nr. 97

Invitația d-lui Virgil Arion — nn. PIlTRIOTUJü D. Virgil Arion, directorul Patriei, a luat parte, la întrunirea de ori a deputaților și senatorilor conservatori și prezența sa, în mijlocul amicilor noștri, merită o mică lămurire. Cind a văzut, că la prima întrunire,—pe care s’a grăbit, e drept, să o dezmintă, — nu a fost invitat, d l Arion s’a gîndit imediat, că are nevoe să’și clarifice situația. Un demers pe lingă șeful partidului se impunea și cum împrejurările nu sufereau intîrziere, d. Arion a făcut chiar ori dimineață, o vizită d-lui P. P. Carp. Explicații complecte au urmat. Directorul Patriei a fost nevoit să recunoască procedarea sa greșită, din ultimele alegeri și să facă astfel mea culpa asupra multora din faptele, pe care Patriotul le-a relevat, la timp. D. V. Arion, a exprimat în această vizită, hotărîrea sa de a rămînea și mai departe în partidul conservator și a terminat cu rugămitea de a fi primit la consfătuirea, ca s’a ținut eri. Așa s’au petrecut lucrurile și d-l Carp a dat și de astă dată dovada că este bărbatul magnanim, pe care’l cunoaștem cu toții. Dojind suplicațiunilor ce i se adresau, șeful partidului conservator a binevoit să invite și pe d. Virgil Arion la întrunirea de eri. Astfel se explică prezența sa în mijlocul amicilor noștri. BULETIN EXTERIOR Obstrucția din Camera maghiară Intre Croația și Ungaria a isbucnit un grav conflict. Energia desfășurată din partea croaților contra limbei maghiare, ce guvernul din Budapesta vrea să impună slujbașilor de la administrația căilor ferate din Croația, s-a transformat în obstrucție din partea deputaților croați în Camera maghiară, cu ocazia discuției proiectului de lege al căilor ferate Conflictul și-a ajuns punctul culminant în ședința de asaltă ori a Camerei maghiare. Deputații maghiari, perzînd-și răbdarea de a mai asculta lungile discursuri obstrucționiste ale deputaților croați, au început să repete scenele scandaloase, cu cari ne-au obicinuit pănă acum la adresa deputaților romîni. Rînd pe rind președintele Camerei a retras cuvîntul oratorilor croați în mijlocul injuriilor din partea deputaților maghiari. Gălăgia produsă din această cauză s-a potențat și mai mult, cînd obstrucționiștii ajutați de ciți va deputați ai naționalităților au reușit să ceară ședință secreta, pentru a discuta cu mai mult calm regulamentul Camerei. In această ședință secretă s’au făcut atit din partea maghiară cit și din partea croată serioase amenințări. Ministrul președinte Wekerle a rugat la început pe croați să nu pună la încercare răbdarea maghiarilor, cari păstrîndu-și demnitatea încă vor prin liniștea lor să modereze provocările deputaților croați. La urmă însă a făcut amenințarea gravă, ministrulpreședinte că dacă croații totuși nu se vor astîmpăra, atunci se vor găsi mijloace și pentru ei, de a fi puși la locul lor. La această amenințare, primită cu lungi aplauze din partea maghiarilor, conducătorul deputațiunei croate din Camera maghiară Supilo, a răspuns, cu’i pare rău că nu se poate exprima în limba maghiară, ca și deputații maghiari să poată înțelege gravitatea momentului, dar dinsul constată, că, în urma amenințării primului se poate întîmpla că pentru ministru ultima dată vorbirile croate vor răsuna în Parlamentul din Budapesta, ceea ce regretă atit pentru Croația cit și pentru Ungaria, deoarece aceasta din urmă n’a știut să’și apropie prin politica sa inimele croate. O zi istorică este aceasta pentru croați a spus deputatul Supilo: drepturile Croației nu vor mai suferi să fie călcate în picioare. Această declarație a croaților a pus pe gînduri pe deputații maghiari, cari simt, că nu vor isbuti să lupte cu aceleași arme de prigonire contra croaților, ca pănă acum contra grupului parlamentar al naționalităților, cu toată amenințarea primului ministru Wekerle. Obstrucția croaților din Camera maghiara poate grăbi desfășurarea unor evenimente, ce se pregătesc de mult în Ungariia, cînd de absolv. Gh. Sprinceană, b) Andante, c) Allegretto non troppo și d) Allegro molto vivace executate de absolventul Mihail Barbu. PARTEA III a Poetul Romantic Comedie într’un aet de M. Millo, jucată de d-ra Luca și d-nii Bogdan, Beligan și Ianuș elevii clasei de Declamație. După care va urma : Darea de seamă anuală, precum și Citirea premianților și a absolvenților. * Din comisiunea elevilor pregătiți în particular, care vor fi examinați in ziua de 12 Iunie, fac parte dl A. Theodorini și d-ra Aspasie Sion ru de Examenele de la Conservator Em a avut loc la conservatorul de muzică, examenele de piano cu elevii d-rei profesoare Aspasie Sion. Printre elevele care s’au distins, sunt d rele Pompilian, Elena Enoch și Lilica Dimitriu din anii III și IV inferior, d-ra Onorina Ghiulea din anul I superior, d-ra Didina Drăghici din anul II superior și d-rele Aneta Antoniu și Sidonia Hogaș din anul III, absolvente, care au interpretat admirabil, bucățile grele. Toate elevele d-rei Sion au arătat un deosebit progres, ceia ce dovedește cu cîtă căldură și muncă d-ra Sion le-a pregătit. * La examenul de Canto, la d. profesor Mezzotti, s’au distins d-ra Elena Cornescu, absolventă și deja cunoscută publicului ieșan și din anul I, d rele Aneta Fiorescu și Lilica Dimitriu. * Mini au loc examenele de declamație, la dl profesor State Dragomir. * In ziua de 14 Iunie, orele 2 p. m. va avea loc la Teatrul Național, producția de fine de an a elevilor Conservatorului de muzică și declamație. Dl A. Theodorini, directorul Conservatorului, în dorința de a face ca să asiste cu mai multă lume, a luat lăudabila măsură ca prețurile de întrae să fie cât mai mici și aceasta in scop da a se scoate cheltuelile, neapărat trebuincioase, iar venitul net ca va remînea de la această producție se va distribui elevilor săraci ai Conservatorului. Astfel: loja de 6 persoane 6 lei, de 5 persoane 5 lei, de 4 persoane 4 lei, loja de balcon 2 lei, stal I 1 leu, al II, 75 bani, al III 50 bani, balcon 50 bani, Galeria 25 bani. Biletele se află de vînzare la agenția Thalia. Vom face cuvenita dare de samă de la această producțiune. Iată și programa : PARTEA I a Emili Popp: 5 lea Concert pentru flaut Andante și finale— executat de elevul Constantin Stihi. Golterman: Concert în si minor pentru violonceli Andante și finale— executat de elevul M. Ciolan. Rachmaninoff: a) Prélude b) Rondos dos Gnomes—executat la piano de absolventa C. Lack din clasa d-nei Profesoare Drăghici. M. Eminescu . Luceafărul - recitat de eleva M. Horga. Calmoda . Concert pentru oboet executat de absolventul Alex. Steinbauer. PARTEA II a Haydn . Simfonia No. 2: Adagio Allegro, Andante, Menuetto, Allegro spiritoso - executate de orchestra Conservatorului, sub conducerea d-lui Ath. Theodorini directorul Conservatorului. Liszt. Studiu de Concert pentru piano — ex. do absolventa Anetta Antoniu. Chopin: Balada în sol minor pentru piano — executat de absolventa Sidonia Hogaș, clasa d-rei profesoare Aspasia Sion. Verdi: Cavatina din Rigoletto pentru soprano—executat d: absolv. El. Gomescer Mendelsohn : Concert pentru violină a) Allegro, molto appasionato— ex. EVENIMENTUL II trșilca procfS al reScoaițlor Ședința de astăăzi. Capii răscoalelor din Holboca.—Acuzații neagă faptele.—Declarația arendașului Solomon.— Ascultarea martorilor.—Apararea. Astăzi a venit spre judecare al treilea proces al răscoalelor țărănești din județul nostru. Sala consiliului comunal, de la primărie, unde se țin ședințele Curței cu Juri, era prea mică ca să poată cuprinde marea afluență de lume care venise să ia parte la desbaterele procesului, înaintea juraților au fost aduși astăzi cei 20 capi de răscoală din Holboca, care în ziua de 8 Martie a. e., au devastat locuința lui Avram Solomon, Arendașul moșiei, distrugîndu-i și hambarele cu cereale. Acuzații sunt, după cum am spus un număr de 20 și anume: Vasile Munteanu, Neculai Ionică, Gheorghe Dărăbăneanu, Grigore Dferăbăneanu, Ștefan Dărăbăneanu, loan Timofti, Iacob Perianu, loan Antiohiu, Petre Chirică, Ștefan V. Puică, Costa Ghiricăi, Dumitru Cuciureva, Gheorghe Cuciureva, Constantin Ilarapciu, Teodor Harapciu, Teodor Cojocaru, Alexandru Cojocariu, Gheorghe Stan, Neculai Puică, și Vasile Tuduriu. Aceștia sunt acuzați că în ziua de 8 Martie a. c. au strins și alți locuitori din Rusenii vechi și orzești și i-au sfătuit să meargă împreună cu ei la casa arendașului Avram Solomon, și la hambare spre a le devasta. In număr de peste 100, sătenii s’au dus la locuința acestuia, și dupăcum am arătat la timp, cu ocazia răscoalelor, au stricat hambarul, aruncînd cerealele și porumbul în drum. Ducîndu-se în casa acestuia au stricat toate lucrurile, aruncîndu-i-le în drum. Curtea e presidată de d. C. Buzdugan, membru al Curței de Apel, iar fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror D. Stoenescu. La interogatorul ce li s’a luat de către președintele Curței, acuzații au negat faptele ce li se impută. După ce li s’a luat interogatorul, a fost chemat arendașul Avram Solomon, spre a fi ascultat. Acesta după ce a povestit faptele a declarat președintelui că n’are nici o pretenție, cu toate că în reclamația care o făcuse cerea 4000 lei despăgubiri. Acuzații sunt aparați de d-nii avocați : Abgar Buiucliu, Lascar Tărăbuță, Osvald Teodoreanu și Stoica. D. Buiucliu a ridicat un incident în urma declarației făcute de arendașul Avram Solomon. D-sa a pus in evidență în primul rînd că acum numitul arendaș spune că a avut pagube de 2000 lei, cu toate că în declarația ce a făcut-o cerea 4000 lei despăgubiri. In al doilea punct, Abgar Buiucliu pune întrebarea următoare : „Avea d. Avram Solomon autorizația cuvenită pentru a sta în comună“ ?—întrebare care spune d-sa îi va servi la apărare. Arendașul a declarat insă că deși nu avea autorizație lasase acolo pe un român, iar el se ducea dimineața și ședea pănă seara acolo. Incidentul se închide și ședința se suspendă pentru 10 minute. La orele 2 ședința s’a redeschis și s’a încput cu ascultarea martorilor, care sunt în număr de peste 25. Primul care a fost ascultat, a fost Vasile Ciobanu, care istorisește că în acea zi, el se afla în ograda caselor și a văzut venind cîrduri, cîrduri, de prin Ruseni-Vechi și Orzești Un grup, în care să aflau și cîțiva din cei de față, a venit la el și l’au forțat să meargă împreună cu ei la locuința lui Solomon. Pe drum insă el s’a refugiat de ei, ascunzindu-se într’un canton. Mai pe urmă s’a dus și el la fața locului și a găsit totul devastat. Procesul continuă și in momentul cînd scriem aceste rînduri se continuă cu ascultarea martorilor. INFORMAȚII Din cauza sărbătoarei de Luni, Si la Treime, ziarul nostru nu va apărea decit Marți 12 Iunie a. c. la orele obicinuite. Societatea „Frăția“ a meseriașilor își va sărbători poimîna patronul. La orele 9 dimineață membrii societăței vor porni in corpore, de la sediul societăței din sala Pastia, în frunte cu muzica militară, la biserica Sf-ta Treime din Păcurari, unde vor asista la serviciul Divin. După serviciul Divin va urma un banchet la grădina Cuza-Vodă. Astăzi fiind tradiționala Sîmbăta Moșilor, s-a oficiat dimineață la cimitirul „Eternitatea” un parastas pentru pomenirea morților. Mîine Duminica Mare, fiind hramul bisericei Curelari, se va oficia cu o deosebită pompă un serviciu Divin de către un sobor de preoți. Vechea societate a comercianților de băuturi spirtoase s’a reînființat din nou. Membrii fostei societăți s’au întrunit și au ales un nou comitet. Azi dimineață s’a oficiat la Mitropolie un parastas pentru odihna si Getului fericitului întru pomenire Mitropolitul Iosif Naniescu. D. V. Morțun, ministrul lucrărilor publice va sosi în curînd în localitate de unde se va duce să viziteze lucrările liniei în construcție Podu Iloaia-Hirlău. Epidemia de febră tifoidă care bîtuia printre copiii din Negrești, e stîns cu desăvîrșire. De cîtva timp s’au ivit în localitate o serie de pungași, care operează în așa mod că nici nu sunt simțiți măcar. Așa eri unul a șterpelit unei d-ne care mergea în tramvaiul spre Abator un portmoneu pe care’l așezase lingă ea pe bancă și în care avea o hirtie de 20 lei și 7 lei în argint. Unei alte cine, acum cîteva zile i s’a furat din piața halei umbrela și portofelul, în care avea o sumă de bani. Poliția d-lui Săndulescu doarme însă Minne Duminică 10 Iunie. Corul din atelierile C. h. R.—Iași, organizează o mare serbare in vasta grădină de la 3 sarmale (C. Luca). Din bogatul program menționăm : 1. De la vara 0 seara mai multe camioane împodobite cu verdeață vor transporta pe cei ce vor sosi cu tramvaiul, în mod absolut gratuit pină la grădină. Camioanele vor circula din 20 în 20 minute pîna la sfirșitul serbărei. 2 La grădină focuri de artificii, granate, fanfară, apoi declamații, o piesă teatrală și bucăți pentru voce astea executate de cor și asociați. 3. De la 12—6 dimineața dans în grădină și salon apoi nu vor lipsi nenumărate surprize.— Intrarea în grădină, dus și întors cu camionul e de 1.25 bani. Un student ieșan, sub semnătura Costică, ne roagă să dăm publicităței următoarele : Studentul Cornescu care v-a amenințat cu spargerea geamurilor, nu a vorbit în numele studențimei cinstite și fără legături, ci numai pentru el personal. Afecțiune așa mare nu prea are nimeni pentru Măria Sa; ar fi fost mai frumos din partea d-sale ca în loc să vă amenințe, să plătească restul de sumă ce mai datorește fostului servitor de la Societate, iar nu cînd ii cere banii omul pentru serviciul său, să bată. Am fost însărcinat de studențime de a vă face cunoscut aceste rinduri. Mîine se va ținea la Conservator examenul elevilor clasei de Declamație, a d-lui profesor State Dragomir. Joi la grădina Cuza-Vodă prima representație a trupei de liliputani. Se vorbește că pe ziua de niere , se va face o nouă 15 Inmișcare în personalul administrațiilor financiare. Se comunică din Ciortești banul Tanase Mocanu a fost căciogăsit mort pe cîmp. S’a deschis o anchetă. ___ Timpuri și moravuri Astăzi s’a judecat la judecătoria Ocol. II procesul reclamat de d-na... contra servitorilor sei, care găsise de cuviință, după ce luase o parte din leafă, se părăsească serviciul, nu fără a adresa stăpinei lor insulte grave și a o maltrata chiar. Judecata ii condamnă la 25 lei amendă și acordă părței civile un leu despăgubiri. Nota veselă a provocat-o apărătorul inculpaților, susținînd că sesiunele constatate la pacientă, ar proveni, nu din faptul lovirei,ci din acel al supărărei celei ce suferise lovirea, in specie d-na... reclamantă. Adăugim că apărătorul reclamantei, a fost un ilustru colectivist. Eri dimineață băietanul Grigore Mustea din Erbiceni pe cind se ducea la moară, adormind în car a căzut jos. Carul trecînd peste el, sa rănit grav. Intr’o stare gravă nenorocitul a fost transportat la spital. Examenele elevilor preparați în particular pentru Conservatorul de Muzică și Declamație, se vor începe poimîne Luni 11 Iunie. După unele rapoarte, în Rusia pe întinsele teritorii ale guverniilor Kherson și a Basarabiei, semănăturile de toamnă sunt considerate cu totul pierdute. Aproape 30 la sută din terenuri cultivate au fost din nou arate. Cu începere de astăzi orele de cancelarie la primărie vor fi de la 7 și jumătate și pină la 12 și jumătate a. m. Pentru Luni s’au plănuit mai multe numiri la primărie. Se așteaptă însă sosirea d-lui P. Poni de la București, spre a fi aprobate. Societatea „Moldova“ a depus la primăria de Iași suma de 60 lei. Banii aceștia vor servi la ajutorarea familiilor victimelor de la Sîrca. Fapta societăței „Moldova” merită toate laudele. D-l inginer Cuțarida, antreprenorul reconstruirei Palatului Administrativ din Iași a fost primit în audiență de M. S. Regele, căruia i-a supus întreaga zilor de chestie a întreruperei lucrăcătre actualul ministru al justiției, presentîndu-i și un memoriu amănunțit. In oraș au mai rămas următoarele cazuri de epidemii: 18 de scarlatina, 25 de pojar, 7 febră tifoidă și 13 difterie. SJ"Mi IBMMM M—■ [UNK] u Tz" ©.xietâdji Mormîntul adevărat al lui Isus. — Maiorul englez Sir Charles Wilson a dovedit, că mormîntul, în care a fost îngropat Isus, a fost — nu unde este acum biserica sfintului mormînt, ci — afară de oraș, lîngă Bab-el Amud, afară de mormîntul lui Iosif din Arimateia, nu departe de peștera lui Ieremia, într’o grădină la poalele unui deal în formă de tidră de om, deci care ar fi dealul Golgota, căci pe evreește „golgota” e tidră sau craniu (căpățină). Comitetul de cercetări, din care fac parte o mulțime de oameni învățați, între care arhiepiscopul de Cantenbury și episcopii din Ripon, Cashel, Salisbury și Durham, Ja și cumpărat focul la 256.000 de lei. Se lucrează pentru a-i da cu totul înfățișarea ce o avea pe vremea răstignirii și a îngropării lui Isus, mintul aflat — după cum se voivede din cele de mai sus — se potrivește intru toate cu spusele evangheliei (Ioan 19, 41, 42) De veacuri a stat acoperit cu o pătură groasă de pămînt și nimeni n’a făcut acolo vre-o cercetare. Ba nici după 1867, cînd s’a dat de el nu i s’a dat multă atențiune, pănă ce generalul Gordon a dat cu socoteala, că acela trebuie să fie mormîntul lui Isus. Cînd l-au curățit, l-au aflat plin de oase de om pînă la tavan; numai la fund era o pătură de pămînt groasă de 2 metri, în care nu erau de loc oase. Cunoscutul arheolog de Seluk a dovedit, că mormîntul e într’adevăr vechiu evreesc, boltit și că numai pe urmă l-au întrebuințat creștinii pentru a pune în groapa părăsită de multă vreme oasele morților desgropați. încăperea e înaltă de 7 picioare, lungă de 14 lum. și lată de 11. E săpată cu totul în stîncă și pe la mijloc o desparte în două o ghuitură. Intrarea e pe la partea apuseană ; în cea răsăriteană se află deschizătură in formă de în părere o ferestruie. Cind Maria Magdalena aduse lui Simon Petru și celorlalți învățăcei vestea, că groapa e goală, atunci Petru și Ioan au alergat la mormînt, au privit înlăuntru și au văzut giulgiurile zăcînd, dar n’au intrat. Nici într’o groapă regulată și făcută ca de obiceiu nu s’ar fi putut vedea de afară locul unde se afla pus trupul; dar în această groapă se putea vedea lesne chiar de la intrare, și Petru a trebuit să intre chiar în groapă, ca să vadă că învălitoarea capului nu era lîngă giulgiu, ci la o parte învălătucită. Afară de groapă în păretele stâncei se vede o adincătură; e locul, de unde s’a tăiat piatra, pe care au rostogolit-o de au închis ușa mormîntului. Roosevelt, președintele Statelor Unite a împușcat la țîntă din o depărtare de 824 km. Minunea aceasta s’a întîmplat în următorul mod : Societatea de tir din Charlestown a invitat pe președintele la serbarea ei. Acesta însă a fost Împiedecat și a spus, că nu poate merge. La știrea aceasta, Roosevelt a fost rugat, ca cel puțin să sloboadă el cele dintâi împușcături. Președintele s’a învoit. Și astfel el fiind in Washington a descărcat 3 puști prin curent electric, nimerind toate trei ținta. I-s’a spus pe telefon, că puștile sunt deja încărcate și n’a trebuit decit să apese pe trei taste. Interesant a fost, că însuș Roosevelt a auzit detunătura puștilor pe telefon. Și tU? MARIIRA (Jean Richepin) Mihai Codreanu Actul V. Urmare 68) Dramă eroică în 6 acte, în versuri, prelucrate de Pretorul (făcându-le semn că sunt liberi De aici puteți pleca Congrio și Psyllumes, fugind prin poarta din dreapta către Thomrys Tomrys (de la locul ei) Eu nu’s creștină Pretorul (lui Latro) Și tu ? Latro (de la locul lui) Nici eu Pretorul (lui Zythopanes) Și tu ? Zithophanes (înaintînd ) Eu cred că e mai bine ca cineva, acu precum și’n veci, să tacă de n’are ce răspunde. Pentru că însă ’n gîndu’mi tu stărui a pătrunde, te rog s’amii răspunsu’mi c’o clipă mai tîrziu, creștini, stau la ’ndoială să fiu sau să nu fiu, arătînd pe Flammeola Unica mea dorință la fericirea ei ; va fi și zeu’mi dară acela dintre zei ce’i face fericirea. Pretorul Prea bine, poți pleca, căci Flammedla, sigur, creștină nu’i arătînd pe Zythophanes, Thomrys și Latro Asa... Sunt liberi să se ducă Răsgîndindu-se după o mișcare a lui Thomrys care vrea să plece. Mai rămineți... E bine păn’la sfirșit aice pe toți a vă reține; căci cercetînd creștinii e poate vre-un folos să fiți și voi de fața. Arms (inaiutînd) Măsura’i de prisos. Nu’i întreba de-a rindul. Lipsește Iohannes, în locul lui apostol de dînșii sunt alesși pentru toți de-a rindul, de la tataiul, da, și păn’ la cel din urmă, că nu te-ar renega o Crist, fiind azi sigur. Eu, șeful lor, declar că n’adorăm nici unul pe marele Cesar; disprețuim Pretorul; sfidăm pe-ai voștri zei, arătînd pe creștini al vostru cult îl neagă oricare dintre ei Un singur zeu există pe care’n veșnicie, 11 vom slăvi. Toți creștinii Așa e Arms Isus, glorie ție și lăudat să fie pe veci numele ’ț sfint (Urmează)