Evenimentul, aprilie-iunie 1908 (Anul 16, nr. 51-116)
1908-06-11 / nr. 102
o fericire dacă in greutățile prin care trece țara, se găsește in fruntea partidului conservator un om așa, dintr’o bucată, un om asupra căruia nici odată nu a prins frica, un om care nu s’a îmlădiat nici odată la sugestiunile popularităței nesănătoase, un om care nu a făgăduit nici odată ceea ce nu poate ținea și un om ,care a ținut întotdeauna ceea ce a făgăduit (aplauze frenetice ,Mult prelungite). Mai este de căutat, domnii mei, și în rîndurile partidului elementele acestei autorități morale. Ea nu poate exista fără multă cumpătare în judecată, fără mult spirit de sacrificiu, fără o adîncă disciplină, fără dasinteresarea care voește ca toți să se plece înaintea interesului public și nimeni să nu se încovoiască interesului personal. Aceste însușiri le are partidul conservator: voi toți cîți sunteți aici , aveți autoritatea morală ! (aplause). Dacă acestea sunt însușirile grație cărora o adunare de oameni pot să-și facă acțiunea rodnică și să însemneze activitatea lor în istorie, uitați vă, domnii mei, dacă le descoperiți dincolo de granițele partidului nostru, la acei cari vor să ne fure numele, fără măcar să ne împrumute procedeurile; la acei cari cred că luptă dacă au reușit să înjosească lupta la acei cari au înlocuit discuțiunea prin difamațiune, la cari recrutarea se face după curagiul ce avea sa insulte și să ocărască (aplause), unde se caută ce mină să arunce mai mult noroiu ca să pară că e albă, văduvă de tot ce a aruncat. Dacă vedeți acolo că în persoana șefului sau în rîndurile partidului este o ideie sau o autoritate morală atunci domnii mei meargă țara acolo, iar dacă, domnii mei, credeți ca noi că nu e nici ideie nici autoritate morală, atunci profesați aceiași credință ca noi că e un partid care trebue să se distrugă și care repede se va distruge. (Aplause călduroase) Sarcina noastră, domnii mei, e îndoită dar nu va fi mai grea pentru că avem în noi și destul curaj și destulă energie ca să o împlinim Va trebui să facem frunte contra partidului liberal și să apărăm pană la ultima sclnteie baza societatei menințată, iar cînd vom veni la putere, să reclădim această societate. (Aplause). Resbel, resbel loial, deschis, pe față cu partidul liberal. Dar pe formațiunea nepolitică cea altă vom avea să o scuturăm ca să cadă corupțiunea. Noi nu admitem ca în țara aceasta să profesezi că trebue să o conrupi ca să o cucerești și după ce ai cucerit-o să o otrăvești ca să o stăpinești. (Frenetice aplause, mult prelungite). Să aveți încredere, domnii mei, că noi nu vom lipsi de la datoria noastră după cum avem noi încredere că veți face-o pe a d-voastră pe deplin. Acesta este gindul meu. (Entuziaste aplause mult prelungite. Se fac ovațiuni d-lui Marghiloman). G. Colibășeanu, mare proprietar a peste 250 pogoane, care până mai ori al altderi nu știa cum să mai califice pe ex-prefectul Munteanu. Al. Beletti, avocat, pină mai en liberal. loan Sfințescu, pensionar, fost liberal, fost conservator și care ca censor al băncii agrare a uitat se vede.... raportul gestiunei Munteanu . Panait Gabcaris — falit fraudulos depus. G. Brăilescu, avocat, fost conservator, fost liberal, actualmente democrat..... pe cînd.... socialist?! Nae Mateescu pe care îl întrebăm cum a rămas cu delicata chestie... atingerei sa ? 1... V. Procopiu, profesor la Societ. de agricultură, dar de ce nu mai e acum director ? Z. Diculescu, girantul d-lui G. Ioanid Ștefanovici, comptabilul d-lui Diculescu. A. Ghimpețeanu, falit, și mare proprietar după 2 ani de tutelă a moștenirei Tabacu. Sandulian coresp. ziarului »Dimineața a certat de atîtea ori cu justiția, samsar bine cunoscut tribunalului Romanați. In fine alte nume puțin cunoscute și obscure și pe care Oltul ca și Slatina cunoaște ce le poate pielea. Iată dlar marea garnisoană Taki Bădărănistă da la Olt.... De ocamdată atît...... spre știință și așteptăm deslegarea citorva afaceri ale acestor ostași Takiști și vom mai vorbi. Telefon * * * Din Tiraful Frumos Procesiune religioasă.—In ziua de 7 Iunie a. c. s-a făcut o prea frumoasă și măreață procesiune religoasă pentru ploao în Tg.-Frumos Cea mai mare strădăncință și grijă avut-o preotul Dărînga, de la biserica „Cuvioasa Paraschiva*. In urma multiplelor sale stăruinți a putut hotărî pe poporul păstorit de Sf. Sa, ca în atari vremuri grele prin care trecem față de atita neploae să aducă Sf. Icoană a Maicii Domnului din Trifești, făcătoarea de minuni. In ziua de 6 a. c. a fost adusă în Tg. Frumos cu foarte mare pompă Seara, s-a făcut la biserica „Cuvioasa Paraschiva unde era depusă Sf Icoană privigherea obicinuită la asemenea înprejurări. A doua zi s’a oficiat slujba religioasă în aceeași biserică de către un numeros cler. Măcar că această zi nu era zi de sărbătoare, totuși în Tg. Frumos a fos cea mai mare și impozantă serbare Strașnică impresie m’a făcut marea mulțime de capete ce erau adunate în sf. lăcașul lui D-zeu, cum și deosebita atențiune ce s-a dat acestei slujba înaintea Icoanei, făcătoare de minuni . In fața acestei slujbe, să fi fost cît de rătăcit în teoriile celor mai strașnici atei, nu puteai să nu rămîi înmărmurit și extaziat chiar cînd vereai pe bătrînul preot N. Petrovanu de la Trifești, aducătorul sf. Icoane, înconjurat de un cler select și numeros, cu altă evlavie și piozitate oficiau cele religioase și potrivite imprejurării, zic, nu se putea să fii altfel de cît prea religios și fu, un mic pigmeu fanatic chiar, să te umilești pănă la pămînt și să zici că noi toți o nimică suntem înaintea Prea Puternicului ! De aceea mărturisesc încă odată, măreață a fost serbarea de la Iunie din Tg. Frumos. N-ar fi stricat Încă mai multă atenție din partea autorităților din numitul oraș. N-am văzut la procesiune nici pe Primar, nici pe judecător sau institutori etc etc. luminile acestui ia, cari ar fi servit de pildă poporului incult. Corespondent. în închisoare și la amendă. A doua zi, Duminică, însoțit de studenți a vizitat cu deamănuntul Universitate rămînînd incîntat In special de Bibliotecă și de Aula. In sala de consiliu a rămas aproape jumătate de ceas, contemplind tabloul pictorului Popovici „Moartei lui Horia“ rămînind surprins de asămănarea isbitoare e tipurilor. După aceia însoțit de dl. Eduard Lăzăres ■ cu președ. Solidarităței a vizitat și distinsul profesor și luptător naționalist A. C. Cuza, unde a fost primit cît se poate de amical și cu care s- a întreținut timp de un ceas și jumătate. După masă a vizitat ,Casa de citire romînească din Tatarași unde a cercetat printre altele și colecția jur inalelor din Transilvania. Pe la orele 5 jun. Însoțit de d-ni studenți Lăzărescu și Stoinescu a vizitat acasă pe director al Universității Dr. George Bogdan, care fiind puțin suferind n'a putut să-l primească la Universitate. Dr. dr. Bogdan l’a primit cu amabilitatea-i cunoscută interesîndu-se dr aproape de acțiunea D-rului Lașcu și la despărțire i-a urat cu multă căldură reușită în lupta nobilă pe care o duce. Pe la orele 7 după ce mai bine de un ceas a stat în localul »Solidaritatea al cărui membru de onoare este, a plecat însoțit de toți studenții la „Bolta Rece“ unde a luat parte la banchetul dat de această societate în onoarea sa și cu a cărei organizație a fost însăcinat studentul Victor Stoenescu. La acest banchet a fost invitat și dl. State Dragomir, care se bucură de multă simpatie printre studenți. Tot timpul a domnit o mare animație și cu această ocazie s’a hotărît definitiv ținerea In luna August aici in Iași, a unui congres cultural studențesc la care vor lua parte și studenții romîni de peste hotare. S’au ținut din partea d-lor Dragomir și Măcărescu entusiast8 cuvîntări pentru dr. Lașcu și de către Lăzărescu pentru Țaranii din Ugra, tovarășii de luptă și de suferință ai acestui luptător. A răspuns la urmă dr. Lașcu, vorbind foarte emoționat lăudînd activitatea studenților ieșeni, mulțumind soc. „Solidaritatea“ pentru festivalul organizat la 17 Februarie, care a avut un adine răsunet în inimele Romînilor Transilvăneni, mulțumind pentru primirea care i s’a făcut și declarînd că atit timp cit va exista nu va înceta lupta pe care o duce pentru realizarea idealului național. Condus apoi de toți cai prezenți a plecat la gară unde sl așteptau încă mulți studenți care voiau să-și ia rămas bun de la dinsul. In gară s’a întreținut cîteva momente și cu dl. profesor universitar Negulescu care dorise să’l cunoască. Despărțirea a fost cut se poate de emoționantă și trenul a plecat în uralele puternice al tuturor celor prezenți, o Îmbărbătare pentru luptătorul neobosit, care intră în temnița de la Seghedin peste cîteva zile și o protestare în contra acelora care prin mijloace neomenoase caută să înăbușe mișcarea firească a fraților noștri din Ardeal.«■MBnan M* *58 Ü* Effin In......... Orice schimbare nu este progres, dar nemișcarea este moarte. I * * * In cea mai adîncă decădere inima omului păstrează o scintem luminoasă, puțintică voință, o poate iarăși transforma în flacără vie; numai deznădăjduita o stinge cu desăvîrșire. * * * Am intrat în al XX-lea veac de creștinătate , dar cine-și poate zice că este un adevărat creștin ? * * * Lupta urnită de democrației contra bisericei catolice a iezuiților, este îngrijitoare. ProEMAfii D. Sublocotenent Lupu Bulaiș, victima accidentului de la Tecuci, se află complect restabilit, D. Sub locotenent Balaiș actualmente e în orașul nostru. In vederea banchetului pe care democrații din localitate, vor să dea d-lui A. Bârăreu, dl. C. Chirilă e în mare activitate, împreună cu d-nii Eva. Buznea și Spiridon Irimescu, de pe acum s’a început cu preparativele cuvenite. In special dl. Chirilă se’nvîrtește cumplit pentru a reuși și a mulțumi pe stăpînul său, sau, cum vorbește lumea, pentru ca dl. Bădăreu să fie mulțumit de ceia ce i face mina sa dreaptă-Consiliul de igienă al orașului a respins cererea evreului Iacob Moscovici, de a deschide o fabrică de apă gazoasă în strada Tătărași deoarece nu prezintă condițiile cerute de legea sanitară. In seara zilei de 15 Iunie va avea loc la liceul național o producție muzicală dată de elevii acestei școli. Consiliul de igenă a fixat pentru ziua de 10 Iunie începerea examenelor de la școala de moașe de pe lingă institutul Gregorian din localitate Revizorul școlar a intocmit un tablou de toți învățătorii meritoși din acest județ care s’au distins la cultivarea grădinilor. Serviciul sanitar a numit o comisiune medicală compusă din d-nii d-rn Țaranu, Anghel și Imervol pentru a inspecta toate fabricele și atelierile din localitate din punct de vedere i ‘gienic și a lua măsurile necesare. ! — f EVENEMENTUL IN PROVINCIE SLATINA D. Bădârău și taclinul de la Olt Ziarul „Dimineața“ al cărui corespondent II vedem trecut ca membru al partidului conservator-democrat din Olt, publică o dare de seamă a banchetului dat d-lui Bădărău proclamat șef al partidului local. — Ni se înșiră 50 de nume, din cari 10 nici nu au ce căuta, neavînd nici o legătură cu județul sau cu orașul. Vedem în capul listei pe d. G. Pavlovici — mare proprietar... fost vechil de moșie.... fost zapciu.... și milionar în 23 ani — apoi, d. G. Munteanu, fost prefect de carton...... fost subprefect.... mare stîlp de cafenea.... și proprietar cu chirie la Banca Oltului (NB. Banca colectivistă — Take Protopopescu—et Stăncescu) și fost director al Băncei agrare și care s’a grăbit a lăsa un deficit „la cereale" de citeva 10 mii de lei. C. Ioanid ex director de prefectură in concediu pentru a-și lua bacalaureatul și ex deputat din mila d-lui Dr. Lașcu in Iași Doctorul Dimitrie Lașcu luptătorul nationalist din cercul Bihorului și publicist de seamă a sosit in orașul nostru și a fost întimpinat la gară de un mare număr de studenți din solidariști și a descins la hotelul Traian.mediat a venit apoi la sediul societății, unde a stat pănă la 12 noaptea, povestind pe larg toate peripețiile luptei pe care o duce cu Ungurii fapt pentru care a fost condamnat la un EVENIMENTUL F © 1 cLe fel Din cugetările regretatei Adina Olănescu: Ideile mari n’au nevoe de vorbe mari, ideia înalță cuvîntul. * * * Nu toate pietrele sclipitoare sunt scumpe ; nu toate vorbele mari sunt rodnice. * jjîsc Frumosul nu se discuta : se simte; tot astfel și adevărul. * * * Cine caută pacea o va perde, căci trebue să-ți sacrifici pacea pentru a te opune răului cu destulă energie ca răul sa eu te doboare. * * * Dacă s’ar suprima moartea fără a se suprima suferința, pămîntul ar deveni un iad. _________* ** _____ '«■Kill« naiiniNieKAMggQgi jggaaaaajfe ------ -Aflăm cu plăcere ca noua Societate de Asigurare „Victoria“ care a Inceaput deja operațiunile sale in ramuri .Incendiu“, de cîteva zile e primiți cu multă încredere de către public acru de altfel explicabil, deoarec< ,Victoria“ e constituită pe baze foarte solide, având legături cu mari și vechi societăți de reasigurări din Franța Anglia, Germania, Spania etc. Pe lângă aceasta, noua Societad Victoria" prezintă publicului avanagii pe cari nici una din vechile Societăți de Asigurare, nu le oferă. Iare altele, asigurările contra incendiuli Lente la „Victoria“, beneficiază a 10 ani de asigurare plătind numai i ani ceia ce fără îndoială e un cantagiu enorm. Bursa Adamachi pentru lucrări practice de astronomie. — Conform regulamentului de administrațiune al fontului Adamachi, Academia Romînă inblică condițiunile pentru ocuparea nei burse pentru mergerea în străinătate a unui licențiat în științele matematice de la Universitatea dinași, care să facă lucrări practice destronomie de observație (astronomie , poziție și astronomie fizică). 1) Bursa se acordă pe timp de un n, incepînd de la 1 Octombrie 1908. n întâiul semestru, bursierul va face ucrări practice In observatorul din Göttingen și in semestrul al doilea înbservatorul din Nice. 2) . Bursa va fi de 300 lei pe lună, lua cheltuelile pentru taxele școlare lacele de drum la ducere și la întoarcere după terminarea studiilor 3) Numai tinerii lipsiți de mijloace vor avea dreptul a se prezenta la concurs pentru ocuparea acestei burse. 4) Se vor admite să concureze și tineri din oricare parte a țărilor locuite de Romîni în afară de hotarele Regatului, avînd licența de la Universitatea din Iași. In orice caz, bursierul va trebui să fie român, fiu de părinți romîni. 5) Bursierul va trebui să trimită regulat dovezile legale ce i se vor cere da Academie, cum că se conformează pe deplin obligațiunilor ce contractat, pe tot timpul cît durează bursa. In caz contrariu, bursa sa va putea retrage de Academie chiar înainte de expirarea termenului pentru care a fost acordată. 6) Bursierul nu va putea în nici un caz să aibă și o altă bursă, sub pedeapsă de pierderea bursei Adamachi. 7) Pentru acordarea bursei se va ținea concurs la Universitatea din Iași, în ziua de 9 Septembrie 1908 și în zilele următoare. Înaintea unui juriu care se va constitui la timp. 8) Candidații vor adresa, pănă In seara zilei de 7 Septembrie 1908, d-lui decan al facultății de științe din Iași, cererile lor însoțite de următoarele acte: certificatul de absolvirea liceului, diploma de licență în științe matematica liberată de Universitatea din Iași, un certificat constatînd că candidatul e român, fiu de părinți romi, un certificat de paupertate vizat de administrația financiară respectivă, cu arătarea tuturor dărilor pe cari le plătește concurentul sau părinții lui, și un certificat de bună purtare liberat de decanul facultății de științe din Iași. 9) Concursul se va face asupra materiilor cuprinse în programul de licență în științele matematice și supra limbelor franceză și germană E va consta din două probe scrise și din o probă orala. 10) Candidații, membri ai familiei Adamachi, vor fi preferați la note egale. Ei vor fi dispensați de certificatul de paupertate. In ziua de Duminică 15 Iunie, orele 3 p. m., va avea loc la Teatru Național, producția da sfirșit da an a elevilor Conservatorului de muzică. Pe lingă progresele elevilor acestei școli, publicul va da concursul, asistînd un număr cît mai mare, pentru un scop frumos și anume ajutorarea elevilor săraci, dar taleritați ai acestei școli. D. Ath. Theodorini, directorul Conservatorului își depune toate silințele pentru reușita producției și credem că publicul ieșan se va grăbi a lua parte în număr cît mai mare încurajind munca pe care o depun atit profesorii cît și elevii acestei școli. Vom da curînd frumosul program al producției. Aflăm cu durere că dl. Leonida Panopol fost prefect se află de citeva zile foarte grav bolnav. Dorim iubitului nostru concetățean grabnică Însănătoșire. Aseară a fost internată la institutul Antirabia femeia Paraschiva Cheariu din județul Botoșani avînd o mină sfâșiată de un cine turbat. Congresul general al învățătorilor se va ținea în localitate în cursul lunei August. Un incendiu puternic alimentat de vînt a distrus astă-noapte casele louitorului Gheorghe Marian din comuna Șerbești. Focul se crede că a dat naștere de la niște gunoi ce ardea în curtea caselor. Pagubele se urcă la suma de 800 ei. Birjarul Mihai Trofin ,pe cînd se afla aseară la gară, voind să așeze niște pachete a unui pasager, din nebăgare de seamă a căzut jos de pe capra trăsurei fracturîndu-și piciorul drept. Intr’o stare gravă a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon. Azi dimineață a început examele evilor de curs primar pregătiți în particular și vor ține pănă în ziua de 7 Iunie. Ministerul instrucțiunei publice al fiind că în unele școli primare sa obligă pe elevi de a cumpăra cărți de gramatică deși conform regulamentului această știință nu se mai învață după carte, a trimis revigoratului școlar o adresă prin care spune să se aducă la cunoștința tuturor direcțiunilor, că Ministerul n’a aprobat nici un manual pentru această materie și le interzice de a mai sfii pe școlari să cumpere alte cărți de cit acele prevăzute în program. Data examenelor de absolvire atit pentru elevii din cursul inferior cit și pentru cei din cursul superior s’a fixat pe ziua de 22 Iunie. Ele vor fi ținute ca și pănă acum, separat pentru fiecare școală. Ministerul instrucției publice a făcut cunoscut revizoratului școlar, că luat disposițiunea să se dea fiecărei școli rurale cite 3 hectare jumătate, de pămînt din terenurile școalelor și din proprietățile ministerului, casei școalelor și casei Bisericei. Dacă bucata de pămînt din care se va da aceasta porțiune va rămlnea mai mică de o jumătate de hectar atunci se va da numai 3 hectare. Locurile vor fi cu de aproape de școală. Cu începere de la 7 Iunie Ministerul de finanțe, a interzis exportul nutrețului de ori-ce fel precum fîn, pac, lucernă, trifoi, și mei, aceasta din cauza secetei și a micei producțiuni din anul acesta. In sara zilei de 21 Iunie, va avea loc prima reprezentație a trupei de comedii, de sub direcția cunoscutului director, Dl. Al. P. Marinescu, în grădina Bragadiru. Se va juca „Visul unui vals”. Trupa numără 26 Orchestră proprie. Actualmente trupa joacă la Botoșani, din acest oraș va pleca la Dorohoi, iar de la Dorohoi va sosi în orașul nostru. persoane, cu p Din Străinătate Un Ministru Român în Bulgaria , întregul succes pentru isbînda avută în alegeri revine Ministrului de Interne M. Tokef, un om de o energie de fer și șeful real al partidului democrat șeful nominal fiind Primul- Ministru Marinof. Acest Tokef în contra căruia sunt Îndreptate toate săgețile opoziției, este de fel Roman Gramostean din orașul Peștera, bine-înțeles, că cunoaște dialectul aromînesc și-l vorbește încă în familie. Ajuns să fie omul situației numai prin propriile sale merite, prin o inteligență vrednică de toată admirația. Așa fiind, lesne se înțelege de ce e cel mai atăcat Ministru, căruia din cauza originei sale aromînești, i-se mai zice în bătae de joc și Țințărenco. De altfel, nu e în Bulgaria partid politic serios care să n’aiba în sinul lui Romîni și încă Romîni, cari să joace roluri de frunte. Așa, de pildă, Stambuloviștii au pe Aromînul din Etolia Ghenadiei, care e șeful lor, Țancoviștiii au pe Radef etc. ***. -Un popă grec a visat că Turei și Jidanii vor deveni creștini în curînd, dacă se va sili și el să Îndemne pe păgini să îmbrățișeze creștinizmul. Ca un nou martir, cealaltă zi popa in chestiune s’a prezintat rabinului și valiului Hilmi Pașa, spunînd visul lui și în acelaș timp a îndemnat pe Ex. Sa ca să ordoane ca imediat toată populația vilaetului (Mahomedani, și Ebrei) să devie creștină, deoarece altmintrerea se vor duce cu toții în iad. Papa pentru aceast fapt a fost trimis la închisoarea (Budrum) și cu toate intervenirile Mitropolitului continuă să fie închis. noi«i' ....... - Eduard Meller (Urmare și fine) Relieful cam unghiulos al chipului său uscățiv Iți amintea figura osoasă a lui Kant, cioplită parcă de dalta glndirii schematice, așa cum e înfățișat autorul Criticilor Rațiunii cu gestul lui de dialectician, enumerînd argumente în convorbirea cu Lessing eternizată în grupul ce împodobește bas-relieful statuei pedestre a marelui Friederic II de pe Unter den Linden, din fața Universității. Masca expresivă a fisionomiei, titrată pe tiparul însușirilor lui dominante, te lăsa să citești deschis bunătatea și afabilitatea inimei lui sensibile în vecinicul zîmbet cristalizat împrejurul gure, cu o fină nuanță de ironie superioară, îmbinată în lumina curată a umanității lui adinei,— o sensibilitate candidă, care se auzea cita odată ingînîndu-se în glasul înecat de emoție și se zărea strălucind in ochii înrourați de lacrămi. Și în acelaș timp, din crețurile frunții, strînse între sprincene aproape cu aerul unei încruntaturi severe, te întîmpina gravitatea gînditorului, încordat in căutarea adevărului. Parei îl văz intrînd în scuarul curții din fața universității, cu redingota lui neagră, lungă, călcînd măsurat, cu pasul mare, un mers liniștit, puțin săltat, și lăsîndu-și mîna dreaptă într’o mișcare liberă de legănare ritmică. Un aer de energie senină în roția, ca o atmosferă ideală, întreaga lui înfățișare. Privindu-1 în trecerea lui, cam distras, prin mulțime, îți venea în gind : „Da wandelt tll Unstirblicher”. Printre atîția „nemuritori*, cari împodobeau cu lumea cugetărilor cea mai înfloritoare universitate germană, ZELLER strălucea cu nimbul omului consacrat de posteritate în regiunea istoriei și care îți apărca ca venind de dincolo de turbureala timpului ce curge și trece. Simplu și demn, apropiat și distins, intim și nobil, caracterul lui atrăgea și impunea. Ceva din „categoricul imperativ" al Kant simțiai că se degajează din preajma ființei lui morale ; dar respectul, ca-ți stăpînea totdeauna sufletul, nu te împiedeca de a descoperi și acea însușire, pe care SCHILLER n’o grîsea în ideea imperativului Kantian, grația. Așa a fost ca om, așa ca gînditor , profund și clar, serios și ademenitor, grav și drăguț, senin și puternic, liber în manifestările lui pînă la grație, în cadrul rigid al datoriilor înalte. La curs, vorba lui, răspicată și lămurită, apropia de mintea auzitorilor, fără să le „coboare”, cele mai complicate sisteme ale cugetătorilor mari. Preocupările lui pedagogice, de profesor, mergeau pină acolo, că dicta cuprinsul prelegerilor, alternînd dictarea cu explicare, ca să asigure auzitorilor un text garantat de note exacte, cînd nu avea însuși un text tipărit în acea materie. Iar cînd operile lui erau prea voluminoase, ca să poată servi ca bază a unui curs sumar simestrial, grija lui de munca folositoare a studenților 11 făcea să tipărească rezumate din acele opere, reduse chiar de el la simple manuale. Așa a făcut, bunăoară, cu vasta lui „Filosofia „Grecilor". Pentru călăuzirea studenților la curs, a redus cele 5 volume mari la un simplu „Grundriss”. Ce de amintiri se mine, cînd mă transport deșteaptă în cu închipuirea în sala mare din grădina universității berlineze,„Garten-Audi” (orimu), unde T am ascultat întliu pe ilustrul profesor și filosof, și cînd răsfoiesc condensatul lui „Grundriss*, însemnat pe margini cu unele din notele culese de la explicațiile lui magistrala. Dar nu de amintirile mele, ci de ZELLER am vrut să vorbesc. Și am vrut, la început, să scriu numai o scurtă notiță, anunțind moartea lui. Dar condeiul mi-a luat înaintea rebel hotăririi conștiente, și a urmat îndemnul tainic al inimei, care Îmi cerea un cuvînt mai mult, de omagiu, pentru fostul meu profesor. Și acum, deși vor că am scris mult mai mult decît aveam de gînd, simt că am spus totuși așa de puțin față cu însemnătatea omului și cu adîncimea sentimentelor ce se trezesc în mine la amintirea lui. 1. Găvănescu