Evenimentul, octombrie-decembrie 1911 - ianuarie-februarie 1912 (Anul 19, nr. 184-298)

1912-01-14 / nr. 260

> % * i ­ANUL XIX No. 260 bROM&mmTU Pe un an . . . Lei 20 Pe jumătate an . 10 Pe trei luni ... 5 In străinătate un an 30 Un număr vechi 30 bani ORGAN AL PARTIDULUI CONSERVATOR Redacția și Administrația Iași Strada Lăpușneanu 44 Efectele scandalului Tot entuziasmul și toate speranțele opoziției s’au topit mai repede de­cât s’ar fi pu­tut aștepta cine­va. Astăzi zăpăciți și compro­miși, cartelați­ privesc cu a­­mărăciune cum guvernul, — acel guvern pe care presa lor l’a răsturnat de cinci ori în trei zile,—fără a se siDc­­si cita și de puțin de răcnetele despe­raților își continui cu stă­ruință opera de regenerare socială începută sub niște a­­uspicii atît de fericite. Parlamentul din prima zi a redeschiderei sale s’a pus din nou cu rîvnă la lucru a­­vînd a lua în desbateri marea reforma a bunurilor de m'nă moartă. Pentru armată și lucrările publice, după cererea d-lui Petre Carp s’a deschis un cre­dit de 60 milioane, care va veni să îndeplinească încă u­­nul din angajamentele luate de partidul conservator, acela al sporirei rețelei căilor ferate, fapt atît de important pentru economia țarei. O activitate rodnică dar, în­treprinsă cu cea mai mare stăruință și nu cea mai desă­vârșită înțelegere, care arată cît de puțină influență a avut asupra situației guvernului scandalul provocat de opo­ziție. Și dacă cele petrecute au avut vre-o influență, aceia e că guvernul s’a întărit și mai mult. Și nici nu putea să fie alt­fel. Trebue să fie într’adevăr cineva prea naiv ca să creadă că se poate răsturna un guvern care prinschipul admirabil în care s’a condus și care prin destoinicia și reformele pe cari le-a realizat, și-a cîștigat încrederea unanimă a țărei, bucurîndu-se de cea mai în­tinsă popularitate. Și cine să-l răstoarne ? Un partid care a căzut în niște împrejurări lamentale­le de la putere, hulit de întreaga țară și care în opoziție în loc să fi putut să și refacă măcar cîtuși de pu­țin popularitatea a devenit și mai odios. Cu ce a venit opoziția să ceară retragerea guvernului actual ? Venit-a oare cu legi și re­forme superioare și ca spirit democratic și ca utilitate so­cială acelora alcătuit de par­tidul conservător? Venit-a să denunțe vre-o greșală a guvernului actual care ar fi compromis intere­sele țârei și care sa-i facă im­posibilă dăinuirea lui la cîrma? Intreprins-a vre-o campanie demnă, care să se razime pe opinia publică și pe voința țârei ? Nimic din toate acestea, ci pe o chestie murdară, a eșit in stradă provocînd scanda­luri cari nu pot de­cît să con­­stitue o rușine pentru viața noastră publică, scandaluri cari n’au stîrnit de­cît repro­bări și indignare nu numai în lumea politică dar în toate cla­sele cetățenești. Și turbarea lor de astăzi se explică maî ales prin faptul ca guvernul înțelegîndu-și ro­lul, nu s’a scoborît la nivelul opoziției ci a restabilit liniș­tea cu tact și demnitate, fă­­cînd chiar acte de indulgență față de mișeliile agresorilor. „Cîinii urlă caravana trece“. Urle cît vor pofti de la scan­dal pe străzi să-și ia însă adio, căci la o nouă încercare li se vor aplica fără cruțare mă­surile pe cari singurî și le au ticluit. 400.000 hectare Pe când ziarele opoziției a­­nunță zilnic „prăbu­­șir­ea" — de­sigur numai ceva mare se poate prăbuși—guvernului, d. Carp și eminenții săi colaboratori, sănă­toși tui, își văd de treburi, cu seninătatea omului cinstit care nu'și face de căt datoria. Pe biroul Camerei s'a depus proectul d-lui ministru Ioan I V. Lahovary asupra pământurilor de mănă moartă. Se știe că tot d. Carp a pus pe săteni în posesia a 1 milion de pogoane. Astă­zi prin noul proeot, 400.000 hectare de pom­­â­nd din moșiile de mănă­ moartă vor trece în stăpânirea țăranilor. Reforma aceasta, atât de or­ganică, va face gloria guvernu­lui și partidului conservator. Pe când liberalii cu răsculat pe săteni și apoi le-au dat gloanțe Manlicher, conservatorii, fără a-i agita, le dă pământ de hrană. Hi se pare că e deosebire apre­ciabilă între procedeele unora și ale celorlalți. Am dori, așa de cu­riositate, să au­em criticile opoziției. Sun­tem siguri însă că presa tnkinto­­libarată va continua și de acum înainte să se ocupe de criza mi­nisterială și de anunțarea vii­­torului guvern conservator-de­mocrat, cu miniștri ca marii oratori Pavlică Brătășanu și Hestor Cinen. Hoi, fără a lua în serios ba­livernele unei opoziț­i, cu atât mai apel pistră, cu cât e mai car­telată, ne vom face datoria de a face evidentă pentru toți ac­­ti­vitatea politică a guvernului actual. H'a trecut de­cât un an de la venirea la cârmă a d-lui Carp și programul de reforme anun­țat de d-sa chiar a doua zi de la instalarea la putere este a­­proape epuizat. Mai rămâne nu­mai marea reformă adminis­trativă, ce va fi luată curând în discuție, dintre punctele cardi­nale ale programului nostru­. Am promis țărei reforme or­ganice și ne-am îndeplinit cu prisosință făgăduelile. --------—..........— Cât a costat 8 Ianuarie Rolul băncilor colectiviste din provincie Cheltuelile antreprizei pentru or­ganizarea manifestației de la 8 Ia­nuarie trecut au fost mult mai mari de­cât se crede și nu exageram de foc, evaluându-le la cifra de jumă­tate de milion de lei. Pe Toată­­ suflarea colectivisto-taehistă a fost supusă la contribuție, pentru Manifestația deja SAMBATA 14 IANUARIE 1912 AMINCIUNII In»orții­ și reclame In pag. a 2-a rândul 1 leu In pag. a 3-a rândul 50 b. In pag. a 4-a rândul­ 30 b. Uo, ee aducerea la intrunire a delegaților din provincie și înșiși frații Brătieni, cunoscuți ca foarte sgârciț'’, când cita vorba de a da, s’au lăsat de astă dată, să li se ia sânge. Astfel, „O­­mul de la Rătești" a dat, în acest scop, zece mii de lei; tramvagistul Vintilă, ca mai generos, a vărsat 15.000 lei iar cârciumarul Dinu n’a contribuit de­cât cu 5000 lei, el considerându-se ca cel mai sărac din dinastie. Dar Dinu a mai avut încă 3000 lei, de la „Banca Muscelului" și cu această ocazie, e bine să amintim că directorul acestei institutiuni, d. P Râdulescu, a venit, in fruntea dele­gației de țărani din Muscel, care a defilat, la 8 Ianuarie, pe stradele Ca­pitalei. Iar pentru ca să ne facem o ideie complectă de rolul pe care’l joacă mnicele bănci din provincie, cari se află, In mâna colectiviștilor, vom a­­dăugi aici că „Banca Oltului„ din Slatina a contribuit pentru întrunire, cu suma de 500 lei, o bancă libe­rală din Craiova cu 7000 lei, etc. și de a fidem să ni se dea o dezmințire, în această prvință. Fie care din aceste bănci a con­tribuit ln proporție, cu mijloacele de cari dispune și putem afirma că nu a rămas una care să nu își fi dat obolul. Așa se explică numărul mare de țărani, care a fost adus la întrunire, entuziasmul (? !) mulțimei, dejunurile și prânzurile copioase oferite dele­gaților, precum și bacșișul de 50000 lei dat d-lui Barbu Păltineanu sub pretextul primirei bravilor cetițeni, căruți de la periferia țarei, In vagoane de marfă, ca animalele : . Grație Intrunirei de Duminică, se asigură chiar că d. Barbu Păltineanu va pleca, In curând in străinătate, pentru a-și căuta sănătatea zdrunci­nată și n’ar fi de loc de mirare să-l vedem ducându-se, in stațiunea de vilegiatură cea mai scumpă. Cu 50 mii lei în buzunar unde nu se poate duce cineva ! Astfel, manifestația de la 8 Ianua­rie a fost pentru fruntașii colecti­­visto-tacbiști nu numai o­cazie de a-și dovedi popularitatea dar și un mare prilej de câștig și zailet, și este destul pentru aceasta, să arătăm chefurile pe cari agenții opoziției u­­nite le trăgeau, nainte de Întrunire, prin cârciumi și alte localuri publice. Au curs banii cu găleata , a fost o nouă revărsare a Nilului, vorba d-lui Tache Ionescu și numai cu a­­cest preț, a'a putut «duna in Capi­talii. In ziua de 8 Ianuarie, acea mul­țime de h­aimanale și pierde vară, împestrițată cu țărani, care nu știu nici pentru ce au fost aduși la Bu­­curești, nici pentru ce trebue să pro­testeze. Luxul manifestației da Duminica trecută a costat scump, foarte scump și numai d­nii Nestor Cincu și C. Cantacuzino-Pașcanu, știu, prin câte sudori au trecut, când au trebuit și verse cel intăi 40000 lei, iar cel din urmă 60000 lei, în casa comiti­tului. ...Și când te gândești, că toate a­­ceste sacrificii și toată această ener­gie au fost risipite în zadar și opo­ziția unită va fi nevoită să înceapă din capăt ceia ce a pus la cale, in­­tr’un moment de inspirație atât de nenorocită și cu un gând atât de ne­­sp­utit... din fata unei discu­țiuni serioase, și inaugurarea luptei cu baricade, con­­­stitue o situație anormală. Îndeplinirea programului pe ba­za cărui a fost chemat la cârma țarei guvernul conservator, ținând seamă de nevoile tuturor claselor so­ciale, lucrând într'un an, cât n'a lucrat liber a­ ii timp de trei­zeci ani, continue pentru opoziție o situație anormală. Ț­inuta pe care au luat o carte­­lații în ultimul timp, de a opri gu­vernul din acțiunea lui binefăcătoa­re, inaugurând o luptă sălbatică contra lui, constitue o situație ani­­mală. Mascarada pe care au însumat o cartelații Duminica trecută in Ca­pitală, mascaradă care a indignat întreaga opinie publică, constitue o situație anormală Batjocorirea armatei și arunca­rea asupra ei cu proectile, consti­tue cea mai elocventă dovadă de si­­­tuația anormală a politicei carte­­laților: întrunirile pe care le a ținut partidul conservator în întreaga ța­ră, și entusiasmul cu care a îm­brățișat actualul guvern de masa cetățenilor, constitue pentru carte­lați o situație anormală. E pentru prima dată în țara românească când un guvern se bu­cură de simpatia cetățenilor și lup­­­ta cu cea din urmă energie pentru menținerea lui la cârma țarei. Iată situația anormală, iată pen­tru ce cartelații frământă țara. Situație anormală... In timpul din urmă opinia pu­blică a început să se clarifice asu­pra cuvintelor de­ situația anor­mală pe care le-a aruncat opoziția atunci când s'a hotărât să se re­tragă din Parlament. Gestul ne­mai­auzit a guvernu­lui de­ a apara avutul public în con­tra „ Dinastiei scoțind la iveală toate afacerele patriotice, constitue în adevăratul înțeles a cuvântului o situație anormală. Fuga din parlament a opoziției, ...... .............. Cotidiane FARSĂ Cititorii de gazete , știu că toată săptămână aceasta ziarele opoziției s’au surmenat inventând crize mi­nisteriale D. Carp, care, se știe, știe să fie și glumeț, ba ch­ar îi plac firsele, ar putea să facă o farsă du­reroasă opoziției, să se retragă de la putere. Opoziția, în atare cez, ar fi in cea mai mare încurcătură. Liberalii nu sunt preg­ăiți să revină la putere, iar d. Tu­ka Ionescu, de­și are partid, n’are ministeriabili. De aceea „paralela” ar trebui să fie recunoscătoare d-lui Carp că con­tinuă de a guverna. Dosarul Șumuleanu IX*). >­ onarchie Chiar din articolul precedent s’a putut constata, că ceva anarhie este in felul de a se manifesta a d-l ui Șumuleanu ; așa lipsa de respect pen­tru justiția țării, pe care am rele­vat-o deja ; lipsa de respect pentru avutul unui om confundând distru­gerea complectă cu scoaterea din con­sumație ; lipsa de demnitatea și munca respect pentru subalternilor săi, pe care o vom releva mai de­parte , precum și lipsa de respect chiar pentru autoritățile superioare constituite, după cum vom arata chiar astăzi. Dl. Ș. se obișnuise a fi socotit în fruntea Institutului de chimie un ar­bitru necontrolat, care să facă tot ce-i trăznea prin cap, fără să dee sămă cuiva. Așa i-a trecut odată prin cap, i­­ s’ar putea foarte bine câști­ga în mod onorabil ceva bani urmă­rind contravențiile cu zehinină, de­­oare­ce legea acordă o parte însem­nată din amendă descoperitorului. In acest sect a și indemnat pe funcțio­*­ Vizi au merit* anterioara. narii subalterni să se asocieze cu dânsul depunând oare­cari sume de bani pentru a suporta cheltuelile de transport acei cari porniseră la vâ­nat... zahanna, asigurându-i că aceste cheltueli vor fi cu prisosință răsplă­tite din amendă ? ! Un singur lucru perduse din vedere onorabilul, că nu se poate găsi judecător cu mentali­­t­atea d­lui S, care să admiti, ca și acel care face analiză să fie intere­sat la împărțirea prăzii, căci atunci ce garanție mai există pentru un co­merciant ? Care este autoritatea de­zinteresată, care să se pronunțe dacă există, ori nu, fraudă ? Așa că afa­cerea n’a prea reușit, sunt funcțio­nari de la Institutul de chimie, cari au rămas pârliți da sumele ce au pus la dispoziția tovărășiei. Și lor le e rușine, tac și înghit Acesta e nu­mai un exemplu, de cam ce poate trece prin mintea unui om puțin che­mat a conduce o atare instituție, când lipsește controlul. Actualul Ministru de Interne a luat buna dispoziție a se delega un mem­bru al Consiliului Sanitar superior, care să inspecteze, în special labora­­toriile de control sanitar. Nimic mai log c ! Persoana designată de către Consiliul Sanitar superior este distin­sul profesor și chimist dr. E Riegler, care prin lucrările și competența sa era indicat a primi această Însărci­nare. Maniacul nostru, cum a auzit de aceasta și-a prăpădit cumpătul, căci în laborator s’a adresat triet­onari­­lor subalterni cu vorbele „numai să îndrăznească neamțul să vină aici, că-1 dau afară !“ Și totuși neamțul a îndrăznit; iar eroul de carnaval n’a îndrăznit să se țină de cuvânt. Căci d-rul Riegler a putut inspecta in li­niște laboratorul sub ochii d-lui S. care se frământa de necaz. Curajul nu i a venit la loc de­cât atunci când d sa a lipsit din labo­rator, ceea ce i se întâmplă foarte des. In adevăr, lipsind a dat poruncă servitorilor să oprească cu forța pe dl. inspector Rieg­er ; chiar funcțio­narilor subalteri le-a ordonat să dee de spate afară pe dl. R. La obiecțiu­­nea subalternilor că nu poate face așa ceva cu un inspector delegat al Ministerului de Interne, care este și un distins profesor universitar, ma­­niacul a obiectat, că el este stăpân in laborator și dispune ce crede, iar funcționarii trebue să-l asculte. De­oarece inspecțiile d-lui profesor Riegler îl jenau foarte­­ mult, proce­somanul nostru s’a gândit cum ar putea scăpa de acest inspector ino­portun ? Și ca de obicei, soluția a găsit-o tot în laboratorul personal de pe scările Tribunalului, aplicând de altfel aceiași rețetă, adică a in­­ventat niște calomnii anonime din partea d-rului Riegler la adresa sa, și a cerut parc­autului expertiză Apoi sigur de rezultatul expertizei nu-1 mai aștesptă, ci im* dint hop cu j*lba la direcție că d*rul Ri­gl*r nu mai are calitatea a-l inspecta și în consecință dânsul a și lu *t măsuri să fie oprit a mai intra in Institutul de Ch mie Toată lumea, care a sfat de a­­ceastă procedare, care provoacă râsul a rămas stupe iată, și au văzut ca e necesar a se lua serioase măsuri con­tra acestui anarhist, care se substi­­tue ministrului său, luând cu de la sine putere măsuri contra superiorilor sai. Nu știi ce să mai crezi, căci faptele sale sunt cu mult mai presus de calificativele ce intrebuin­ăm. (Va urma) -O O­OOI Eroii Reg. 13 de Doroban­ți Un episod din Resboiul nostru de neatârnare. Compania s-a din Reg. 13 de Do­robanți se afla în gardă în ultima paralelă, după lupta de la 6 Septem­brie 1877. Noaptea după ce sau schimbat san­tinele, se apropie doi soldați de că­pitanul Botez Panaite comandantul nostru de companie rasport rodn­i­că ;

Next