Evenimentul, iulie-septembrie 1914 (Anul 22, nr. 113-199)

1914-09-26 / nr. 195

— ANUL XXII No. 195 m 5 3 5 N ! A B 0 N A°M N E T E Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . .10 Pe trei luni . . .5 In străinătate un an , 30 Un număr vechi 30 bani EDIȚIA ll-a O­R­D­it­U­L PARTIDULUI CONSEFINfIT Rsdacția §i Admiaistrația iași Strada Lipa^suau Ho. 44 VINERI 26 SEPTEMBRIE 1914 5 8 5 N 1 — o — A N ü N C I U R I și Re-® Sama In pagina a 2-a rândul 1 leu In pagina a 3-a rândul 50 b. In pagina a 4-a rândul 30 b —o— T £­ne F­a­m­a», sa O R =— RRA Ungurii ne laudă: asta nu-i a bine. O viață ’ntreaga n’au făcut de­cit să ponegrească și să asuprească pe Romînii de sub stăpînirea lor. Și acum îi laudă!... Explicația e foarte ușoară. Acuma au nevoe de ei să-i apere și să lupte ală­turi cu dinși. Mai tîrziu or să ’nceapă de unde au sfirșit, înainte de a se război cu Rușii și Sirbii. Acum îi laudă pe acei o­a, pentru cari n’au de cit simți minte de dispreț Și măsuri de înăbușire și de asuprire; ii laudă pe acei cărora le dau, în schimbul jertfelor de singe, două clase primare; îi laudă pe acei pe ai căror moși și strămoși i-au u­­cis mișelește, i-au frînt pe roată și le-au luat și dreptul de a se ruga lui Dumnezeu pe limba cre­dincioșilor. . Ii laudă fiind­că mor pentru dîn­­șii. Îi laudă și-i fac eroi, pe acei cari au hotârît succesul din lupta de la Krasnik­; îi laudă fiind-că i-a inspăimlntat și pe ei faptul că o singură companie de soldați ro­­mâni a fugărit și a nimicit trei ba­talioane rusești! Ascultați numai cum sună lauda, ca să puteți conchide ce răsplată îi așteaptă din partea ungurilor pe acești eroi romîni, după război, în monarhia austro-ungară : „Nu sunt exacte afirmațiile ziarelor inimice că soldații români ce servesc în armata austro-un­gară nu dau probe ca și cele­lalte naționalități de vitejie și de curagiu eroic"... Parca ar fi redactată de Tisza, pentru ca mai tîrziu s’o poată co­menta cum o ști el, și să poată trage concluziile cari i-ar conveni. Ungurii se minunează că Romînii se luptă așa de eroic în contra dușmanilor. Dacă nu o înțeleg trebue să le-o spunem. Dintre toate naționalită­țile cari aparțin monarhiei, cea mai veche pe acele păramm­uri e a noas­tră. Ungurii au venit peste noi, după o mie de ani. Se scurseseră dar peste 20 generații, de cînd noi aveam locuințele acolo, aveam a­­șezămintele și întocmirile noastre sociale, și de multe ori Ingrășase­­răm pămîntul cu sîngele nostru pentru a’l apara de poftitori și năvălitori. Facă­m și numai o socoteală Un­gurii, că noi stăpîneam pămînturile pe cari ei ni le dispută acum, cu atîția ani mai înainte cam de cîți ani sun­t ei în Europa. Le punem numai o întrebare elementară: cine poate apăra cu mai multă convingere și cu mai multă dragoste pămîntul pe care acum îl locuim și noi și Ungurii: cei cari 1l locuesc mai de mult, sau cei cari îl locuesc, de se ține minte. Și cine poate să se lupte cu mai mult dispreț de moarte de­cit românul, strănepotul acelui extra­ordinar legionar roman, pentru care nu se știa ce-i acela a fi învins ! Și cine putea să lupte cu mai mult dor, in țări ca Transilvania, Banatul, Maramureș și Crisiania de­cît acel român, care nu știe ce-i aceea suferință, durere, lipsă, care se mulțumește cu ce dă Dum­nezeu, doarme Dumnezeu, și care cînd și unde dă știe că acolo S N­­R pe pământul acela au trăit moșii și strămoșii, rudele și părinții. Și cine poate apăra cu mai mult foc și cu mai multă dragoste un pămînt, în care dorm somnul de veci toți ai lui. I-am putea apos­trofa cu cuvintele lui Goșbuc. Voi, ce-aveți îngropat aici Voi ? giru, noi tați și frați Aici stă secretul eroismului de pe cîmpul de luptă al Romînilor. Să le piară din gînd că ei luptă pentru alt scop și alt ideal. Ei sînt luptători cu tragere de inimă și cu dragoste de pămîntul acela care le aparține cum ne-ar apar­ține sufletul. Certificatele pe care ni le dau ungurii nu sînt sincere. Aceasta nu-i de­cît vechiul sis­tem de-a ne prinde în ispită ca pe urmă să ne plătească rîzînd, toate sacrificiile pe care le-am fă­cut prin sîngele nostru. Tot Tisza­... Dar dacă cumva Romînii s’ar alege numai cu po­noasele, iar alții cu foloasele ! DS atunci, Tisza plătește! -----------------(£ ji oj) ----------------­ D. FUGITIVE Ucazul lui G­eorgel Nu mai faceți pară Că, peste măsură, Totul s ’a scumpit Nu numai chiria. De ori Primăria A intervenit. Pentru circumstanță A dat ordonanță Primarul Georgel Care­ a fixat prețuri Chiar și la verdețuri După un tabel. Bucuros, în piață, Des de dimineață Merg să tîrguesc Morcovi, ceapă, ouă, Cu tarifa nouă, Ieftin să plătesc. Gîndeam , foarte bine, Georgel la timp vine Cu al mău ucaz... Dar, cu toată graba, Am găsit taraba Văduvă de praz. Morcovi? Nici de zare. Fasole pasture. Ceapă ? nici un fir. Ouă ? vai ! nici unul, Să fi­ dat cu tunul,­ Nici un chilipir. De varză nici vorbă , Țelină de ciorbă, Marar, petrunjel, foc.—Nici­ o cartofă,­­ Curat catastrofă ! Ce făcuși, Georgel ? De or­ precupeții Din năuntrul pieții In grevă s’au pus Cu ’ncăpăținare Și, pentru vînzare, Nimic n 'au adus. Protesta-rețî poate ? Dar n 'aveți dreptate, Ia să socotim : Nu mîncăm—așa e— Dar nici o rețeae Nu mai cheltuim. Marile probleme La care, de-o vreme Soluții nu 'ncap Resolvate fură Prin simplă măsură De primar cu cap. 25 Septembrie 1914 Sir Arche-- ------------------oooo---------------­ Polemici cu „Mișcarea“ in sara zilei de 21 Iulie, după rezultatul consiliului de ziarul „Mișcarea“ oficiosul coroană, parti­dului liberal din Iași, a anunțat prin toate localurile publice și pe la toate vitrinele berăriilor că, con­siliul de coroană a hotărât Neu­tralitate nearmată. „Mișcarea“ a anunțat aceasta, după ce mai întăi „Evenimentul“ anunțase cel dintâi în Iași, rezul­tatul adevărat de la Consiliul de Coroană adecă : Neutralitate ar­mată. A doua zi, adecă în dimineața zilei de 22 Iulie, oficiosul „Mișca­rea“ văzând gata ce a comis-o cu o seară înainte, a anunțat prin a­­fișe speciale că, Consiliul de Co­roană a hotărât neutralitate ar­mată, desmințind ziarele care au anunțat altfel. Ori, altfel adecă ine­xact, nu anunțase cu o seară îna­inte, decît însăși „Mișcarea“. „Mișcarea“ deci n’a făcut decît să se desmintă singură, adecă să desmintă pur și simplu a doua zi, ceia ce anunțase cu o seară îna­inte în grabă și așa cum nu-i era permis unui ziar oficios, să’și bată joc de public. Și acest ziar, mai are aerul că vrea să polemiseze cu noi, în ches­tiunea știrilor... E prea mult și deci s’o lase mai domol, căci doar publicul ieșan cu­noaște bine ce harababură e la ziarul „Mișcarea“, pentru că la clubul liberal, e și mai lată afa­cerea : aproape întreg clubul e în­furiat împotriva d-lui Stere, din cauza politicei sale. Aceasta de altminteri, e de no­torietate publică și nu mai e nevoe să insistăm mai mult, asupra fap­tului. Așa fiind, nu mai avem dreptul să facem polemici cu ziarul d-lui Stere. Pentru ajutorarea familiilor concentraților S’a format, după cum se știe, din inițiativa d-lui Primar, comitete pe dispăru­ri cu menirea, pe de o parte de a strânge fondurile necesare, pe de alta de a face cuvenitele cercetări spre a se putea distribui acele fon­duri în chip cât mai drept și echi­tabil cu putință. Punem coloanele ziarului nostru la dispoziția acelor comitete, spre a se publica numele tuturor acelora cari s’au grăbit să-și dea obolul lor întru ajutorarea familiilor, ale căror spri­jinitori firești și-au părăsit căminurile în serviciul patriei. (Urmare) Părintele Goran cu lista No. 267, a colectat suma de 9 lei 80 bani, de la următoarele persoane : Adela Diaconescu 1 leu, Elena Pe­­trescu 1 leu, Ana Gavrilescu 1 leu, Maria Vasiliu 1 leu, Maria Hoisescu 1 leu, Maria Nicolau 1 leu, Maria Cauciug 50 bani, Emilia Saharnei 1 leu, Maria Marcovici 1 leu, Elena Grecu 50 bani, Elena Ionescu 50 bani, Maria Vasiliu 30 bani. Părintele Goran cu lista No. 269, a colectat suma de 4 lei 60 bani, de la următoarele persoane : Câte 50 bani de la Maria Raducan, Soltana Dăscălescu, Elena Dorofti, Ecaterina Dimitrescu, Eugenia Tăutu și Ionescu Adriana. Câte 20 bani de la Tasla Buiciug, Aglaia Pascariu, Elena Pe­­trea, Eleonora Dimitriu și Alexan­drina Malaescu și 60 bani de la Elena Zăhărescu. Părintele Goran cu lista No. 2?0 a colectat suma de 5 lei și 10 bani­ de la următoarele persoane : Câte 50 bani de la Ecaterina Ciubotariu, Na­­talia Nechita, Tasia Melio, Adela Sâr ghi, Smarandi Socea, Natalia Quin­­giu, Zoița Pârvu, Alexandrina Stoleriu și Ecaterina Popa și câte 20 bani de la Lisaveta Munteanu, Catinca Par­­feni și Elena Mălăescu. Părintele Goran cu lista No. 272, a colectat suma de 10 lei de la ur­mătoarele persoane: Câte 1 leu de la Natalia Ionescu, Elena Apostol, Natalia Ciobănică, Ana Heimcher și Maria Găinuță, 2 lei de la Sârghi Ortansa și câte 50 bani de la Paras­­chiva Colciag, Elena Morariu, Eleo­nora Sandu, Paraschiva Apostol, Or­tansa Buratca și Elena David. (Va urma) ___________|—îi——>i—­___________ _nn îl ma­i Jean» 4 Informații Eri a trecut prin Gara Ploești, pes­te 300 familii austriace, refugiate din Bucovina în urma invaziei rusești. Majoritatea sunt funcționari ai căi­lor ferate înlocuiți cu funcționari ruși. Cu trenul de 9 dimineață toți bu­covinenii au plecat spre Predeal de u­nde vor trece în Ungaria. Suntem informați că față de peri­colul minelor lansate de bulgari și care circulă între Corabia și Vidin, direcția S. M. R. va lua măsurile pentru pescuirea lor. In urma deriziunii d-lui Duca, mi­nistrul instrucțiunii publice, în con­formitate cu prevederile bugetare,­ începând de la 1 Octombrie, toate a­­jutoarele de maestre de la școalele profesionale vor primi salariul de 150 lei, în loc de 100 lei, cum primeau pănă azi. Acelaș salariu de 150 lei lunar se va da și maestrelor de gospodărie și secretarelor școalelor profesionale. Prefectura județului Prahova, a fost înștiințată că la Brașov s-a declarat mai multe cazuri de holeră. Pentru a preveni pericolul, d. Câmpeanu, prefectul județului însoțit de d. G. Nicolau, medic primar au plecat la Predeal pentru a lua măsuri de si­guranță la graniță. Mâine va sosi în localitate de dr. Sion. Ministerul instrucțiunii publice a­­duce la cunoștința generală că, înce­pând de la 1 Octombrie, nu va mai da curs nici unei cereri de detașare sau transferare în învățământul primar Ministerul de războiu a însărci­nat pe d. maior Paul Striljescu, din acel minister, de a inspecta in urma desconcentrărei trupelor, armamentul și trăsurile de cam­panie ale garnizoanei locale. D. căpitan Ambrozie, comandantul comp. 4­ a subsistenț­ă, fiind scos la pensie pe ziua de 1 Octombrie, în lo­cul d-sale a fost numit comandant al acestei companii, d. căpitan Leon Po­­povici, de la Corpul IV de armată. După două luni de război se poate ști acum cum funcționează diferitele artilerii angajate pe toate fronturile de război. Martori oculari, cari au luat parte la câteva bătălii, spun că artileria germană ca și cea franceză se com­pară foarte bine. Tot asemenea trage admirabil și artileria rusă. In armata rusă, însă artileria este inegală, căci sunt corpuri cu o exce­lentă artilerie, iar alte corpuri cu o artilerie mai slabă. La statul major român sunt știri că unele corpuri ru­sești sunt prevăzute cu artilerie ve­nită din Japonia. Artileria austriacă, însă, este infe­rioară. Mai ales tunul, vechiul tun de bronz Uhațius modificat, nu este la nivelul artileriei moderne celei mai bune. In întreg gimnaziul „Ștefan cel Mare“, de sub direcțiunea d-lui profesor Gh. Nădejde, sunt înscriși 220 de elevi. Numai în cl. I nu­mărul elevilor trece de peste 60. Furturi descoperite Iancu Naimian hoț de paseri fost condamnat în mai multe rânduri su­ferind în total 17 ani 30 zile pedeap­să excutate în diferite penitenciare ; cu ocazia sărbătorilor recente a fost prins pe stradele dosnice iar asupra’i s’a găsit o daltă de fer. Cercetat sa stabilit că a comis 3 furturi în nop­țile de 9—16 Septembrie a. c. la ca­sa lui O. M. Marcovici din strada Pa­lat 82, a spart ușa și un scrin furând haine bărbătești și de damă, lem­uri și un ceas de aur cu lanț pentru da­mă, obictete ce le-a dat gazdei sale pentru suma de 10 lei. Gazda i-a fă­cut o daltă și să numește Naftalea Haim­ovici contrabandist din strada Brândușa 19 având profesiunea de rotar și ferar ,și acesta a suferit 3 condamnațiuni, este pus sub supra­vegherea poliției ocupându-se cu con­trabanda de tutun. Spargerea ușelor de la locuința fe­­meilor Sura Șaca și Maiia David din str. C. Negrea No. 41 unde a răsco­lit prin casă căutând numai bani, nu a furat nimica, autorul și gazda îna­intați Parchetului care ea depus în penitenciar și sunt în instrucție la Cabinetul II. Nenorocirea din Marea Ionică —• Noi amănunte cu privire la vasul românesc scufundat — Cu privire la vasul „Maria“ de sub pavilionul românesc care s’a lovit de o mină în marea Ionică venim cu următoarele amănunte : Vasul este o corabie cu 3 catarge, proprietatea d-lui Conduguris, arma­tor de la Sulina. Din întregul echipagiu al vasului —care se crede a fi fost între 15—20 persoane—n’a scăpat de­cât un sin­gur om. Se știe că cu mai multe vase mici de sub pavilion italian s’a petrecut la fel—fapt care a determinat un e­­nergic protest din partea guvernului italian față de guvernul austriac. Până la 1 Octombrie trebuie să fie desconcentrați toți ofițerii de rezervă și soldații din rezervă și complectașii chemați sub arme. In orașul nostru s’au mai ivit încă 5 cazuri noi de febră tifoidă. La Teatru s’a­u prezentat, aseară Opereta Frumoasa Elena cu D-na Mavrodi în rolul principal obți­nând un strălucit succes. Decoru­rile sunt, noi și alese. Muzica plă­cuta.. Astă seară Sarbatul Ideal cu D-na. Graur și Jean Niculescu. Furturi descoperite Lazăr Reighiriștraich spărgător și pungaș fost condamnat de mai multe ori, a fost prins în flagrant delict de­­ furt de buzunare asupra muncitoru­lui M. Munteanu pe când se afla în Piața Halei, furându-i un portofel cu suma de 4 lei și 40 bani, înaintat la Parchet a fost depus și judecân­du-l la jude­­col II a fost condamnat la 3 luni de închisoeri. Bernard Grimberg recidivist, în ziua de 8 Septembrie a. c. a comis prin efracție furtul de la losub Bo­­toșăneanu zis Rozenștain din str. Sf-tu Andrei 33, furând bani și o­­biecte, suma de 16 lei în trei bacno­­te a câte 6 lei care s’au găsit ascun­să în vârful unei ghete cu cari era încălțat. Parchetul l’au depus în penitenciar și în instrucția cabinetului I. Se aduce la cunoștința familiilor celor concentrați că Societatea Or­todoxă Națională a Femeilor Ro­mâne din Iași a înființat o a doua secțiune alipită la grădina de copii „Al. Gh. Mavrocordato“ Socola pen­tru copii de la 3—7 ani unde vor primi dejunul gratis. . pooo ------------

Next