Evenimentul, iulie-septembrie 1915 (Anul 23, nr. 118-187)
1915-09-26 / nr. 184
ANUL XXIII No. 1845 BANI ABONAMENTE Pe un an . . Lei 20 Pe jumătate an . „10 Pe trei luni. . . „ 5 In străinătate un an „ 30 Un număr vechi 30 bani Redacția §i Administrația Iași PL1 [A UNIREA 5 BANI A ÎUINCIURI hasanții și Hatslatsam In pagina a 2-a rindul 1 leu In pagina a 3-a ritului 50 b. In pagina a 4 a rindul 30 b. 7 ELEFOM Ms. 83 = OR 6.fl H ü L P cd fi ISO 0LUI COIL £^V6 TOR = ------------corjQo----------- Cât mai în ultimul consiliu de miniștrii ținut acasă la d. Costinescu, s’a discutat cu oarecare încordare atât asupra politicei externe, cât și asupra celei interne. Cu un optimism caracteristic firei sale indolente, primul ministru ar fi declarat că situația din peninsula balcanică nu prezintă nici o gravitate, și că din punctul de vedere al intereselor României, ea s’ar fi ameliorat puțin prin ofensiva viguroasă de pe frontul francez și prin energica resistență a rușilor. Ce fel de ameliorare a situației noastre, ar constitui evenimentele ce se petrec acum, nu prea pricepem,— dar ceea ce se adeverește, este atât intrarea pe față a Bulgariei în serviciul puterilor centrale, cât și lovitura de stat a regelui Greciei prin concendiarea d-lui Venizelos după ce marele barbat de stat, obținuse din partea parlamentului un bil de aprobare pentru politica sa, în sensul direcțiunei quadruplei înțelegeri. Este învederat, că imperiile centrale în scopul de a sdrobi Serbia și a’și creea un drum liber la Constantinopol prin Bulgaria, a trebuit să ’și asocieze pe regele Ferdinand de Coburg-Gotha,—și’n acelaș timp, să se încerce a paraliza o eventuală acțiune contrară a Greciei, prin înlăturarea din capul guvernului de la Atena, a d-lui Venizelos, cunoscut partizan al quadruplicei. In cursul unei singure săptămâni, planurile austro-germane în Balcani, au și primit un început de esecuțiune,— și dacă debarcarea trupelor aliate la Salonic și în Tracia nu se esecută la timp spre a face față întreprinderilor accelerate ale nemților, — România se va găsi,de fapt încercuită, și cu toate comunicațiile ei cu exteriorul, definitiv tăiate. Totuși d-l Ionel Brătianu afirmă că situația din peninsula balcanică nu e gravă!.... Ceea ce d-sa pare a vedea mai cu îngrijire, este constituirea Federației Unioniste, pe care primul ministru ar considera-o ca un fel de caua pentru regimul liberal. Așa cel puțin reeșu, printre rândurile părerei sale, emisă în consiliu de ministru, de a se face din nou apel la unirea tuturor forțelor. Ceva mai mult, d-l Ionel Brătianu ar fi adăugat că atunci când România va intra în acțiune, se va impune o importantă modificare a guvernului!... Din toate cele expuse mai sus, reesă evident că primul ministru nu este atât de preocupat de situația externă, cât îi îngrijește soarta, regimului, și bunătățile puterei. Domniei sale pare să-i fie egal dacă vom putea, sau nu, desrobi pe frații noștri din Ardeal de sub jugul unguresc —ceea ce -l interesează în primul loc este să nu scape din mâni puterea. De aceea face apeluri fiierbinți la unire, și făgăduește mereu că va constitui la timp un guvern la care se participe și alte nuanțe pe lângă cea liberală,—ca și cum mișcările de astăzi ale românilor mici și mari, cari se agită pentru realizarea idealului nostru național, ar fi îndreptate după putere, fă e timp cându ’și din acest ideal un instrument ca să ia guvernul! Cât mai e timp, d-l Ionel Brătianu ar face bine să ’și deschidă ochii, și să dea chestiunei externe o atenție cu mult mai mare decât celei interne. Să ’și deschidă ochii,—căci de altfel o să plătească foarte scump atitudinea sa de astăzi, —d-sa nu trebue să aștepte ca poporul să vie, ca să -i ceară socoteală ! Ho eveniment cultural Evenimentul cultural asupra căruia vrem să atragem atenția, este împlinirea a 25 de ani de servicii aduse culturii românești, de către frumoasa lucrare didactică, a d-lui Ioan Găvănescul „Elemente de psihologie“, care anul acesta a apărut într’o ediție nouă. Cei nespecialiști în filozofie, nu vor fi știind pentru ce avem dreptul să vorbim despre împlinirea a 25 de ani a lucrării veneratului profesor, ca despre un eveniment cultural. Ei bine! „Elementele de psihologie“ e una din foarte puținele cărți didactice care au putut rezista nu așa de mult timp ; dintre cărțile durabile, ea e una de adevărată valoare, ceea ce a și făcut Academia Română să o premieze; ea a răspândit mai mult decât oricare alta cunoștinți psihologice ; ea a servit chiar de carte de „Introducere în filozofie“, prin mulțimea excursurilor filozofice; ea a dat o direcțiune nouă și superioară studiilor psihologice la noi; ea a contribuit mai mult decăt oricare alta la formarea unui limbaj filozofic românesc. * Când se va cerceta odată, cum s’a format limba filozofică la noi, când se vor cerceta adică diferitele curente lingvistice în exprimarea filozofiei la noi: curentul latinist, germanist, purinist și francez, se va vedea atuncea cât de stingherit se simția chiar un Eminescu când a încercat să traducă în românește „Critica rațiunii pure“ a lui Kant, se va vedea cât de mult a variat limbajul scrierilor d-lui Maiorescu de la o ediție la alta, și cât de sigur a nimerit de la început d. Găvănescul, împrumutând și românizând vocabularul filozofic francez. Se compară adesea pri „Logica“ d-lui Maiorescu și cu „Elementele de psihologie“ a d-lui Găvănescul. Dar „Logica“ d-lui Maiorescu, atât de lăudată de unii, și mai ales de aceia care n’au pricepere în filozofie, este cu mult mai ușor de scris, și ca inteligență, și ca erudiție, și ca originalitate, și ca formă literară, decât „Elementele de psihologie“ a d-lui Găvănescul. Cartea ilustrului profesor, nu s’a adresat numai profesorilor de psihologie pentru pregătirea cursurilor, nici numai studenților ca bază a cercetărilor lor, nici numai elevilor de liceu pentru aprofundarea explicațiilor profesorale, dar și atâtor altor oameni doritori de a cunoaște sufletul și de a-și forma o concepție despre lume. Dacă n’ar fi scris d. Găvănescul decât această carte, și încă și-ar fi asigurat un loc în istoria culturii filozofice românești, din vremea noastră. Un astfel de eveniment cultural, ca acela de care vorbim, ar fi în alte părți sărbătorit cum se cuvine ; la noi însă, el va trece probabil neobservat, căci d. Găvănescul prea nu a căutat niciodată reclama și prea nu și-a exploatat niciodată situația în folosul său personal. Cu cât însă meritele sale sunt mai nerecunoscute, cu atâta viitorul drept le va recunoaște cu mai multă simpatie. Un fost elev ----------------------OOC----------------- In legătură cu criza grecească aflam, că cu câteva zile după isbucnirea războiului, defunctul rege Carol a scris Regelui Constantin al Greciei, sfătuind-l să încerce să păstreze neutralitatea, iar daca nu va reuși, să se alieze mai repede cu Tripla înțelegere, deoarece situația Greciei era cu totul alta decât a României. Regele Carol explica, că dacă pentru România el a consiliat alianța cu Austro-Germania, credea, dimpotrivă, că alianța naturală a Greciei era cu Tripla Înțelegere. Acest consiliu pe care îl dădea acum 14 luni defunctul nostru Suveran, regelui Constantin al Greciei, face mare onoare spiritului său bine-văzător. Monumentul lui Aurel Vlaicu la Iași. Comitetul pentru ridicarea unui monument zburătorului român Aurel Vlaicu la Cetățuia-Iași, roagă cu stăruință pe cei ce au binevoit a primi liste de subscripții să înapoeze de urgență listele cu numele ce se vor fi înscris sau albe, ca astfel cunoscîndu-se fondul adunat, să poată publica concurs pentru facerea planurilor și machetelor monumentului proiectat. Atît listele cît și banii se vor înainta la adresa Economului Gh. Florescu casierul comitetului. Duminică 27 Septembrie ora 3 p. m., se întrunesc în adunare generală ordinară, membrii casei de economie a funcționărilor din Iași, din str. Seulescu, la ordinea zilei fiind : Raportul Consiliului de Administrație, raportul Comisiei de control, alegerea unui membru în consiliul de administrație în locul d-lui P. Fântânaru demisionat, diferite alte chestiuni, ce se vor mai propune. Ministerul Industriei și Comerțului aduce la cunoștința comercianților și industriașilor din țară cari doresc să importe mărfuri din Anglia, că pentru a obține permisul de export din partea guvernului Marii Britanii, trebue să îndeplinească următoarele formalități : 1) Persoana sau firma care dorește să importe mărfuri din Anglia trebue să ceară Camerei de Comerț din circumscripția căreia face parte, un certificat care să cuprindă felul și cantitatea mărfurilor, cum că importatorul este Român bucurându-se de o bună reputațiune pe piață, că importă în mod obișnuit asemenea mărfuri și că prezintă garanții suficiente că marfa importată nu va fi reexportată. 2) Acest certificat va fi înaintat Ministerului de Instrucție și Comerț spre legalizare. Ministerul apreciind, va certifica cum că marfa importată nu va fi reexportată în alte țări. Certificatul Ministerului de Industrie și Comerț va trebui înaintat—de către importator — Legațiunei Marei Britanice la București spre obținerea unui formular de garanție. 3) Formularul de garanție obținut, va fi trimis în urmă Ministerului de Industrie și Comerț care va interveni către Ministerul afacerilor străine pentru a face demersurile necesare către autoritățile Engleze în vederea obținerei permisului de export. In interesul unei scrieri istorice, d. N. A. Bogdan roagă persoanele ce ar poseda foile vechi apărute în Iași, între anii 1866— 75, și anume: Clopotele, Secolul, Boldul, Ha! Ha! Ha !, Nastratin - Hegea, Felinarul și Darabana, să binevoiască a i le împrumuta pentru scurt timp, sau a i le vinde cu preț convenabil. A se adresa la Oficiul Stărei Civile. Anul trecut Germania ceruse Greciei să atace împreună cu Bulgaria pe Serbia. Venizelos a răspuns atunci: — Grecia e o țară prea mică spre a pemite o infamie așa de mare! SAMBßTE 26 SEPTEMBRIE 1915 Un nou gen de pungășie Cunoscutul pungaș recidivist țiganul Gheorghe Trandafirescu zis" Vătămătură originar din Brăila și care în mai multe rânduri a fost prins în acest oraș de Brigada de siguranță locală și trimis la urma lui punându-i în vedere să nu mai vie pe aici El avea specialitatea de unde-i vine și porecla de a pândi și intra în magazine mai mici unde-i negustorul singur în dughiană intrând înăuntru și tocmindu-se se cumpere ceva se preface că l’a apucat „vătămătura“ începând să se vaite și să ceară puțină apă, în timp ce negustorul se duce să-i aducă el sej repede curăță tejgheaua și fuge. In una din serile trecute abătându-se iarăși prin acest oraș a întâlnit în strada Socolei pe bătrânul evreu Levi Leibovici comerciant din strada Socola 88 care fiind cam bolnav mergea gemând. Pungașul îl abordează și îl întreabă de ce sufere de „vătămătură“ și că și-a cumpărat un bandagiu cerând explicații evreului cum se-i așeze bandajul; acesta arătându-i țiganul îi sustrage din buzunarul pantalonilor suma de 900 nouă sute lei fără că evreul să simtă furtul, după care luând trenul de halta Nicolina se duce la Brăila, unde urmărit de siguranța locală a fost prins adus în localitate confruntat cu victima și trimis parchetui. Asupra lui s’a găsit și parte din banii furați. De la Camera de Comerț și industrii la și Ministerul de Industrie și Comerț, aduce la cunoștința comerțanților și industriașilor că la acel Departament a sosit din Anglia o cantitate de Sulfat de Sodă care se găsește la București-Intrepozite în vagoanele C. F. R. și care se va vinde cu 0.60 bani (șase zeci) kilogramul predat vagon Intrepozite. Compania lirică Grigoriu anunță pentru Sâmbătă „Fata din Lună“ în care d-nii Maximilian și Leonard vor apare în două din cele mai frumoase creațiuni. Duminecă se afla „Vânzătorul de Paseri“ în care va debuta dna Aurian iar Luni „Prima guriță“, cu muzica de Millieker, în care d. N. Leonard are o strălucită creațiune. Distinsul nostru amic d.Neculai Krupenschi fost deputat, s’a reîntors în localitate. Azi a luat sfârșit sesiunea curței cu juri din localitate. După „Morning Post“ modalitățile colaborărei bulgaro-germane au fost studiate acum două luni de deputatul bulgar Daskalov care a petrecut vreo trei săptămâni în Ungaria, Austria și Germania într-o misiune specială, ținută secretă. D. Daskalov—„persoana grata —a venit atuncea în contact cu autoritățile politice conducătoare și cu șefii statelor majoare din Germania și din Austro-Ungaria. Misiunea d-lui Daskalov, care a fost încoronată de izbândă a avut și o țintă financiară. Ultimile sforțări depuse de împătrita înțelegere spre a atrage de partea ei pe Bulgaria au fost făcute de fostul ministru de externe francez d. Cruppi, care însă nu a izbutit. Plecând din Sofia d. Cruppi a declarat că Bulgaria e pierdută pentru cauza Quadruplicei, și că nu este decât un satelit al Imperiilor centrale. Parlamentul grec a votat de curînd o lege, în virtutea căreia mobilizabili, ce au 4 sau mai oamenii mulți copii nu vor fi trimiși în linia de joc, ci fac parte din armata teritorială. Ei trebue să adreseze o cerere în acest sens autorităței polițienești de unde domiciliază. Ministerul de instrucțiune publică a înființat în Capitală, două clase divizionare fără plată. Bietul Iași, unde au rămas pe din afară numeroși elevi, nu se află în România. Grav conflict între Primăria și Direcția Teatrului Național din Iași D. primar Gh. Mârzescu va propune în consiliul comunal tăierea subvenției Societatea ortodoxă a Doamnelor Române—după ce Direcțiunea Teatrului ieșan îi respinsese cererea— solicitând de la Primărie sala Teatrului Național pentru organizarea unui festival comemorativ pentru Regele Carol I, în după amiaza zilei de 27 Septembrie, d. primar Gh. Mârzescu a intervenit ca sala teatrului să fie pusă la disposiție în acest scop. Direcțiunea Teatrului, prin d. secretar Petrous, obiectând că sala este închiriată ’trupei da opereta pentru matineu, și refuzând de a trata [cu directorul acestei trupe cedarea sălei în mod amiabil, primar Mârzescu văzând că direccțiunea Teatrului nu înțelege datoria ce’i Incumbă Teatrului ca instituție de stat față de memoria Regelui G&roi a fost nevoit cauzând de dreptul de poliție ce legea îi acordă asupra spectacolelor, să interzică spectacolele de teatru și operetă pentru ziua de 27 Septembrie. DirestSmanar Teatrului contestând d-lui primar Boost drept din poliție și reislamându-l suma fie ÎOO lei pentru oh< saelito locația unei săiei, d. fi&ârzmstsu spre Impedaosa festivalul oomomorstiv, a consimțit să loa asupra nossaiaasei toate esfo&Jtuellt ®, atrobîzL’ând insă că in prima ședință a munsiliciul comunal va pune în discuțiune ohestimat s dacă în asemenea condiții, comuna mai poate acorda Teatrului VT&9o suiswentsem Se știe in adevăr că localul Teatrului a fost clădit și este întreținut de comună. In ceia ce privește dreptul de poliția pe care direcția Teatrului il contestă ad-ției comunale, d. primar a răspuns direcțiunei că refuză să stea de vorbă cu ea, asupra interpretărei ce înțelege s’o dea ar. 35 din legea de organizare a comunelor urbane, mai cu samă când direcțiunea prin persoane neautorizate cu preocupări pur comerciale, nu -și îndeplinește datoria ce era impusă de un elementar simțimânt de decenta și de pietate pentru memoria regelui Carol și in conformitate cu dreptul ce însăși legea teatrelor acordă direcțiunei, independent de existența oricărui contract. * Asupra rolului pe care d. Patroni îl joacă la teatru, vom reveni în numărul nostru de mâni. Camera de punere sub Acuzare, luând în cercetare apelurile pentru punerea în libertate declarate de Alex. Străjescu și Abba Polak, a respins apelurile lor, confirmând sentința tribunalului Iași, secția 111 din 21 Septembrie a. c., prin carei menține arestați pentru faptele de falsuri, mituire și complicitate. La reprezentația de aseară a trupei Grigoriu FETELE BOGATE, a excelat, ca de obicei artistul Maximilian. Publicul i-a făcut ovațiuni. Din cercurile universitare locale se anunță, că examenele la Universitatea din Iași sesiunea Octombrie, nu se vor amâna.