Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)
1916-09-15 / nr. 181
Anul XXIV No. 181 § RAN la Bo H *mekt tng hî5 an . . Lei 20 Pa jumătate tó * 10 Pe frei lässt. r* . „5 is «frăinât&ie aa an „ 30 Us BBBK vecin 30 hml O x erei ükül tä ä Sr? i. dL -ul j «ul ^ ^ ^ w Ä ^ A j^spi CÍ Eedaețim și JLäminMr&fiä Ünirm R A » n N I s y f? áS#ífe.‘ ia pagina « * a rfadray *n pagina a 3-* riadul 9 S&. EF ® săm&* 30: „Boamne, Boamne, caută din Ceriu și vei?, și cercetează SSosnânt ss SA Japa, pe care o va sădi dreapta Î7»“. PACE?! Ziarele nu aduc știrea că Wilhelm II, Kaiserul, in urma consfătuirii avute cu Țarul bulgar, a hotărît să extermine Romînia. Odată cu știea aceasta despre hotărîrea Kaizerului german, ne vin știrile despre înaintările ofensivei franco-engleze , despre înaintarea noastră in Ardeal, despre ofensivele cu succes ale Rușilor, pe frontul austro-ungar și despre succesele ofensivei italiene despre acea a lui Sarrail, precum despre insuccesele atacurilor gerrmano-bulgare de pe frontul dobrogean. Odată cu acestea ne mai vine Încă și știrea că aceiași germani cari jură moartea Romîniei propun pacea prin gura lui Hohenlohe. El cere ca Papa și Wilson să intervină. Cum coraborează oare amenințările Kaizerului cu realitatea ? El cere sdrobirea Romîniei, și tot el cere pace prin gura lui Hohenlohe ! Quantum mutaria estabilie ! Nu mai departe de cit acum un an, pentru realizarea visului „Deutschland über alles“ adică atunci cind norocul armelor li suridea, spunea că va dicta pacea ; acum in urma realității care se apropie cu pași vertiginoși, cere pacea. Cind crede c’are să bată, zice că va dicta, iar cind vede c’are, să să fie bătut o întoarce pe kultură și cere o pace onorabilă, fiind că dupe cum vede : „până la urmă n'are să bată nimeni, și de, ce să se verse atîta sânge omenesc, (o întoarce și pe umanitate), e mai bine să se pună ce pat acestui măcel, pentru binele și fericirea omenirii de frumoase vorbe ! Decit acum nu mai e un duel retoric, ci un duel de arme. în care, vorba Kaizerului Însuși, armele vor hotărî de partea cui e dreptul. Aliații pe cari a voit să-i îngenunche și pe ruinele cărora voia să ridice imperialismul german, aliații luptă pentru drept și adevăr, in contra forței organizate pentru distrugerea germanlor. Ei au de acum înainte de partea lor pe lângă drept și putere : adevărata putere, care printr’o dreptate imanentă, stă de-asupra voinților omenești. Asemenea putere are dreptul de-a dicta pacea! A vorbi despre pace cu acel care vrea s’o nimicească prin forță brută, e o ironie! Pace va fi desigur, dar numai atunci Carol puterea brută, va fi învinsă de puterea dreptului. Și acum cînd Kaizerul o știe că-i așa , cînd vede c’are să i se năruiască visurile, umblă cu amenințarea că va distruge Romînia !! # I s’ar putea răspunde cu aforismul unui filosof, tot german, „cînd potcoava clămpănește, îi lipsește tin cui“. J .......... ooaooooooo« Mormântul loci Macarie in Poiana Sarată Publicăm în rândurile de mai jos un prea frumos pasaj din scrisoarea trimisă de un magistrat de la granița noastră spre Transilvania, unui prieten al nostru, prin care se povestește înălțătorul mod în care a fost îngropat locotenentul Macarie, unul din cei dintăi căzuți pe câmpul de onoare. „...,spllele trecute am trăit momente zguduitoare ca simțire, dar pline de înfrițare. După cum știți, ultima comună din ocolul meu... se grănițuia la comana Poiana Sarată din fosta Ungarie,astăzi „Poiana Dulce!“,pragul României Mari, comună locuită de români, în care numai autoritățile erau ungurești. Pe aici su trecut flăcăii noștri in seara de înviere a Ardealului. Astăzi euat ia inima Ardealului,a dăt departe!.... Știți de asemenea că în Poiană a fost împușcat primul ofițer român, locotenentul Macarie, fost ceraisar în lașul nostru. ....A fost înmormântat de soldații săi în cimitirul bisericei din sat, iar la capul mormântului plin de flori, românii din Poiană s’au așezat ca piatră de mormânt piatra de graniță dintre comuna noastră și Poiana Sărată ! Iar dedesuptul anului 1856, săpat de unnguri ca dată a grănițuirei, remiaii au săpat: Anul 1916 anul măntuirei neamului, când primul flăcău român, locotenentul Macarie, a căzut pentru Patrie, in noaptea de 15 August, și care zace sub această piatră care a fost odată... „piatră de graniță“... Și eu eram martor în dimineața aceea, când țărani și țărance, în fruntea batalionului cu muzica militară ce cânta „Deșteaptă-te Române“, au intrat la cimitirul bisericei și s’au oprit la mormântul lui Macarie. Trupa a dat onorurile în timp ce muzica cânta „Rugăciunea“... Și a vorbit un preot, preotul Regimentului, frumos și românește, după care muzica a cântat „Trăiască Regele“. Plângeau toți, plângeam și eu și tot plângând a vorbit și preotul din Poiana, iar când a isprăvit și muzica cânta înălțătorul marș da la 1848, oștenii și sătenii sărutau mormântul deasupra căruia părea că plutește — dumii „său“, care plângea și el de bucurie și de bucuria noastră.... ți ^ B . O telegramă din Londra anunță că comitetul Fondului Național Român, din Secția, a invitat pe d. Johe lonescu să accepte prezidenția de onoare. D. Teke Ionescu a primit telegrafic, zicând: „Aceste ajutoare vor fi tine venite, nevoile fiind mari. Românii cunosc spiritul britanic care va încununa cu succes opera sa“. Satisfacem cu plăcere cererea administrației spitalului vo. 265, rugând să trimeată în fiecare zi după orele 5 p. m. un cercetaș, la redacția „Evenimentului“ cum fac și celelalte spitale căruia îi vom remite 20 exemplare pentru răniții din acel spital. Golifteiul cu strângerea sumelor pentru sabia de onoare a colonelului G. Broșteanu se compune din d-nii loan V. Froja, loan Paul, dr. Emil Severin și Rudolf Suțu. »wrwt. mi wffleswassÄiwi^,^^ Guvernul republicii franceze, ajutat de colonia franceză, a hotărât înființarea unui nou mare spital la București, în localul care aparține corpului didactic, din bulevardul Schitu- Măgureanu. Dr. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, a intervenit pe lângă statul major al armatei ca să se reguleze restabilirea trenurilor de călători, după vechiul intinerariu. Cu trenul de 1 de astăzi sosește în Ieși Loc. Vizner și Sub. Loc. Matasseu. Călătoria supușilor străini Ordinul Ministerului de interne din 10 Septembrie a. c. privitor la supușii străini, prevede că „nici un supus străin n’are voe să părăsească localitatea unde se găsește, fără un bilet de circulație, arătându-se cine este in drept a libera asemenea bilete. Biletele de circulație de culoare roșie ce eliberează numai străinilor. Toți străinii găsiți că au părăsit localitatea unde se găseau, fără asemenea biete.O circulație,vor fi arestați , și indicați in stare de arestare. Personalul polițienesc a fost scutit de mobilizare, lună pe o lună de zile. Din cauza, agloinerației de materie,vom publica in numărul de mâni numele numeroșilor subscriitori pentru sabia de onoare a colonelului Broșteanu. Dna Atansia Ionnids institutoare la școala de baați „Principple Ferdinand" și-a regulat drepturile la pensie. Comisiunea care sctuart obiecte pentru ostașii noștri roagă publicul să binevoiască a pregăti acolo instiți’i împachetata. D-nii Portizan și Dimitrovici pensionari, au fost numiți In comisia de cercetare a telegramelor și scrisorilor. Eroului colonel Broșteanu i s’au oferit astăzi mai multe jerbe cu flori. Societatea de gimnastică prin d. Vasila Teodorescu preșadints și d. Teodor Berescu casier, a subscris pentru „Sabia de onore“ a colonelului E. Broșteanu membru în consiliu, suma de 50 lei. D. Emil Rogiss censor și societății de gimnastică a subscris 10 lei pentru Sabia de onare a colonelului E. Broșteanu. Din descrierea marii bătălii din Dobrogia, extragem următoarele rânduri care privesc pe colonelul E. Broșteanu, viteazul comandant al Reg. 53 Infanterie din Iași: „Biruința noastră se datorește faptului că, la mijtor,care inamicului, trupele noastre su opus o voință mai târță și o rezistență mult mai puternică decât a zei. Ee sa mai datorește și pildei date de șefi, dintre care unii sa săvârși fapte de un neântrecut [UNK] eroism. Astfel, colonelul Broșteanu a căzut rănit în fruntea regimentului său, pe când își ducea cântând ostașii la atac“... Sosirea A. S. Imperiale Principelui de Oldenburg la Iași In vederea instalarei spitalului rus in localul Vamei, sosește mâna în orașul nostru, venind din Galați. A. S. Imperială Principele de Oldenburg, șeful suprem al „Crupei Roșii“ rusești. R. S. Imperială e unchiul Bl. S. Țarului Rusiei. Sa va face primire oficială înaltului oaspete. Se știe că, demigat al Crucei Roșii ruse, în vederea instalărei spitalului rus în orașul nostru, este Prințul Otto de Lieven, care se găsește de mai multă vreme în localitate. Joii 15 Septembrie 1916 S'a început eliberarea carnetelor pentru familiile luptătorilor. Sumele se achită la percepțiile statului. $im crliid? &-ul In ßtminis Guvernul german s’a adresat către populație prin un apel, să’i aducă bijuteriile, care vor fi vândute la țările neutrale, pentru a urca astfel cursul mărcei germane. Aceasta dovedește că e mare lipsă și nevoe de bani în Germania. Ititttfcsborg ;! of-srațîsisHe ált! psórogb — Germania va rămână izolată — Stadislin 14 Septembrie După părerea lui Hindenburg, se anunță că Dobrogia ar fi arena operațiunilor însemnate. Hindenburg vede că, dacă germanii perd Krakovia, Budapesta și Sofia, atunci Germania rămâne izolată, permfind și aliații ei. Pentru apărarea Transilvaniei, germanii au trimes cele mai bune trupe de ingineri. Complet contra hi Vestasios Pisgoia Greciei prizorîter în Caspete Taloi At#la 14 Septembrie In Grecia s’a descoperit un vomple C liconți a lui Venizelos. Regele Constantin având frica de atentate, s-a închis în castelul Tatoi, prefăcut în cetate. Predam vaporului grecesc „Alisandria14 României Petrograd 14. Septembrie la ziua declanției de război a României Austro- Ungariei, din portul Constanța a încercat să fugă vaporul grecesc „Alexandria”, care se încărca cu mărfuri pentru Constantinopol. Vaporul a fost oprit de flota rusă și predat României, in calitate de pradă de răsboi. Vaporul grecesc se ocupa cu contrabanda pentru Constantinopol, având pavilionul grecesc. fa ;,Vii|3 teplsi C«m! *! S«slsli“ 15 Septembrie 1877: Principie vizitâîiză Reduta Griviței cucerită la 30 August și sa apropie până la 100 metri de a doua redată încă necucerită. Din „Cartea tătoam$tîssi” de En. E'efteriscu. 15 Septembrie 1521: Neagoș Vodă Basarab este înmormântat la Mânântirea Curtea de Argeș. Formarea sa sa zim mumfat în Armata naționala din Salomc Paris 14 Septembrie Numărul armatei naționale din Salonic, in opunere cu regulă, este de 24,000, din armata care diviziunea Zimbrakakis 12,000 și voluntarii colonelului Gravenici 3000.* Notabilitățile din insulele Creta, au format guvernul provizor. 1000 ofițeri prusi Im csiasch iiniki bulgare Petrograd 14 Septembrie . Sofia au sosit 1040 germani, ca să sa a comanda ofițeri Wnfksi bulgare. Situația, Dorna-Vatra Gstini în ,,L’Independence Rtumane“. Ultimul bastion pe oara armate austro-ungare il posedă încă la Bucovina, regiunea Dorna-Vatra, este atacată de câiri trupele noastre care te astegraus masivul Gulimanului, în timp ce armata rusă îl atacă prin nord și est. Cercul aici curând va fi închis, cu tgfie sferțările disperate di dușmanului și cu toate ajutoarele primite da către Arhiducete moștentor, care comandă în Bucovina. Frontul carpatin aiciisi munpflîgr va fi sdrebii și Dorns-Vatra pierdută. Gentele Apprfy a atacat ps arhiducele Josef Ferdinand care a cauzat ultima catastrofă d. Galiția, iar Karoly a denunțat efsotele desastroese ale politicei germane in Ullgerte, ps card Szerény, un alt conte s’su baron, a dansisienst din partidul d-lui Tisza. Comunicat oficial 51 din 14 Septembrie 1916 ora 7 dijaiser la Lupte violente la sud de Sibiu Frontul de Nord și nord Vest In munții Călimanului și Gurghiului acțiuni paițiale. La sud de Sibiu lupte violente care sunt inea în curs. In valea Jiului, trupele noastre au atacat și respins pe inamic, cari se retrage în grabă spre nord și nord' vest.. S’au luat două mitraliere și 100 prizonieri, din sar 2 ofițri. Pe frontul Dobrogeei Frontul de S-Ja* Pe Dunăre, schimb de focuri de tun. In Dobrogea Hnișe, diacoloi aeriene In ziua de 13 Septembrie, aeroplane inamice au aruncat bombe asupra Bucureștiului și satelor de la sud de București, făcând câteva victime, majoritate femei și copii. Un Zepelin a aruncat la București în noaptea de 13 spre 14 Septembrie, bombe incendiare provocând două mici incendii, repede stinse, omorând o femeie și rănind alea. A fost gonit de artileria noastră. In regiunea Topliței, artileria nemțtă a doborât un aeroplan inamic. Unic cartier gmmm