Evenimentul, iulie-septembrie 1916 (Anul 24, nr. 117-194)

1916-09-15 / nr. 181

Anul XXIV No. 181 § RAN l­a B­o H *m­e­k­t t­ng hî5 an . . Lei 20 Pa jumătate tó * 10 Pe frei lässt. r* . „5 is «frăinât&ie aa an „ 30 Us BBBK­ vecin­ 30 hml O x erei ükül tä ä Sr? i. dL -ul j «ul ^ ^ ^ w Ä ^ A j^spi CÍ Eedaețim și JLäminMr&fiä Ünirm R A » n N I s y f? áS#ífe.‘ ia pagina « * a rfadray *n pagina a 3-* riadul 9 S&. EF ® să­m&* 30: „Boamne, Boamne, caută din Ceriu și vei?, și cercetează SSosnânt­ ss SA Japa, pe care o va sădi dreapta Î7»“. PACE?! Ziarele nu aduc știrea că Wil­helm II, Kaiserul, in urma con­sfătuirii avute cu Țarul bulgar, a hotărît să extermine Romînia. O­­dată cu știea aceasta despre ho­­tărîrea Kaizerului german, ne vin știrile despre înaintările ofensivei franco-engleze , despre înaintarea noastră in Ardeal, despre ofensi­vele cu succes ale Rușilor, pe frontul austro-ungar și despre suc­cesele­­ ofensivei italiene despre acea a lui Sarrail, precum despre insuccesele atacurilor ger­­r­mano-bulgare de pe frontul do­brogean. Odată cu acestea ne mai vine Încă și știrea că aceiași ger­mani cari jură moartea Romîniei propun pacea prin gura lui Ho­henlohe. El cere ca Papa și Wilson să intervină. Cum cora­­borează oare amenințările Kaize­rului cu realitatea ? El cere sdro­­birea Romîniei, și tot el cere pace prin gura lui Hohenlohe ! Quantum mutaria est­ab­ilie ! Nu mai departe de cit acum un an, pentru realizarea visului „De­utschland über alles“ adică atunci cind norocul armelor li suridea, spunea că va dicta pacea ; acum in urma realității care se apropie cu pași vertiginoși, cere pacea. Cind crede c’are să bată, zice că va dicta, iar cind vede c’are, să să fie bătut o întoarce pe kultură și cere o pace onorabilă, fiind c­ă dupe cum vede : „până la urmă n'are să bată nimeni, și de, ce să se verse atîta sânge ome­nesc, (o întoarce și pe umani­tate), e mai bine să se pună ce­­ pat acestui măcel, pentru­ bi­nele și fericirea omenirii de frumoase vorbe ! De­cit acum nu mai e un duel retoric, ci un duel de arme. în care, vorba Kaize­rului Însuși, armele vor hotărî de partea cui e dreptul. Aliații pe cari a voit să-i îngenunche și pe ruinele cărora voia să ridi­ce imperialismul german, aliații luptă pentru drept și adevăr, in contra forței organizate pentru distrugere­a germanlor. Ei au de acum înainte de partea lor pe lângă drept și putere : adevăra­ta putere, care printr’o dreptate imanentă, stă de-asupra voinți­­lor omenești. Asemenea putere are drep­tul de-a dicta pacea! A vorbi despre pace cu acel care vrea s’o nimicească prin forță brută, e o ironie! Pace va fi desigur, dar nu­mai atunci Carol puterea brută, va fi învinsă de puterea dreptului. Și acum cînd Kaizerul o știe că-i așa , cînd vede c’are să i se nă­­ruiască visurile, umblă cu ame­nințarea că va distruge Romînia !! # I s’ar putea răspunde cu afo­rismul unui filosof, tot german­, „cînd potcoava clămpănește, îi lipsește tin cui“. J .......... ooaooooooo« Mormântul loci Mac­arie in Poiana Sarată Pu­blicăm în rândurile de mai jos un prea frumos pasaj din scrisoarea trimisă de un magistrat de la granița noastră spre Transilvania, unui prie­ten al nostru, prin care se povestește înălțătorul mod în care a fost îngro­pat locotenentul Macarie, unul din cei dintăi căzuți pe câmpul de onoare. „...,spllele trecute am trăit momen­te zguduitoare ca simțire, dar pline de înfrițare. După cum știți, ultima comună din ocolul meu... se grănițuia la comana Poiana Sarată din fo­sta Ungarie,­astăzi „Poiana Dulce!“,pra­gul României Mari, comună locuită de români, în care numai autoritățile erau ungurești. Pe aici su trecut flă­căii noștri in seara de înviere a Ar­dealului. Astăzi euat ia inima Ardea­lului,a dăt departe!.... Știți de aseme­nea că în Poiană a fost împușcat pri­mul ofițer român, locotenentul Ma­carie, fost ceraisar în lașul nostru. ....A fost înmormântat de soldații săi în cimitirul bisericei din sat, iar la capul mormântului plin de flori, românii din Poiană s’au așezat ca piatră de mormânt piatra de gra­niță dintre comuna noastră și Po­iana Sărată ! Iar dedesuptul anului 1856, săpat de unnguri ca dată a gră­­nițuirei, remiaii au săpat: Anul 1916 anul măntuirei neamului, când pri­mul flăcău român, locotenentul Ma­carie, a căzut pentru Patrie, in noaptea de 15 August, și care zace sub această piatră care a fost o­­dată... „piatră de graniță“... Și eu eram martor în dimineața a­­ceea, când țărani și țărance, în frun­tea batalionului cu muzica militară ce cânta „Deșteaptă-te Române“, au intrat la cimitirul bisericei și s’au o­­prit la mormântul lui Macarie. Trupa a dat onorurile în timp ce muzica cânta „Rugăciunea“... Și a vorbit un preot, preotul Regimentului, frumos și românește, după care muzica a cân­tat „Trăiască Regele“. Plângeau toți, plângeam și eu și tot plângând a vor­bit și preotul din Poiana, iar când a isprăvit și muzica cânta înălțătorul marș da la 1848, oștenii și sătenii să­rutau mormântul deasupra căruia pă­­­rea că plutește — dum­ii „său“, care plângea și el de bucurie și de bucuria noastră.... ț­i ^ B . O telegramă din Londra a­­nun­ță că comitetul Fondului Na­țional Român, din Secția, a invitat pe d. Johe lonescu să accepte prezidenția de o­­noare. D. Teke Ionescu a primit telegrafic, zicând: „Aceste a­­jutoare vor fi tine venite, ne­­­voile fiind mari. Românii cu­nosc spiritul britanic care va încununa cu succes opera sa“. Satisfacem cu plăcere cererea ad­ministrației spitalului v­o. 265, ru­gând să trimeată în fiecare zi după orele 5 p. m. un cercetaș, la redac­ția „Evenimentului“ cum fac și ce­­lelalte spitale căruia îi vom remite 20 exemplare pentru răniții din a­­cel spital. Golifteiul cu strângerea su­melor pentru sabia de onoare a colonelului G. Broșteanu se compune din d-nii loan V. Froja, loan Paul, dr. Emil Severin și Rudolf Suțu. »wrwt. mi wffleswassÄiwi^,^^ Guvernul republicii franceze, aju­tat de colonia franceză, a hotărât în­ființarea­ unui nou mare spital la Bu­curești, în localul care aparține cor­pului didactic, din bulevardul Schitu- Măgureanu. D­r. Angelescu, ministrul lucră­rilor publice, a intervenit pe lângă statul major al armatei ca să se re­guleze restabilirea trenurilor de că­lători, după vechiul intinerariu. Cu trenul de 1 de astăzi sosește în Ieși Loc. Vizner și Sub. Loc. Ma­­tasseu. Călătoria supușilor străini Ordinul Ministerului de interne din 10 Septembrie a. c. privitor la supu­șii străini, prevede că „nici un supus străin n’are voe să părăsească loca­litatea unde se găsește, fără un bilet de circulație, arătându-se cine este in drept a libera asemenea bilete. Bile­tele de circulație de culoare roșie ce eliberează numai străinilor. Toți stră­inii găsiți că au părăsit localitatea unde se găseau, fără asemenea b­iete­­.O circulație,­­vor fi arestați , și indi­­cați in stare de arestare. Personalul polițienesc a fost scutit de mobilizare, lună pe o lună de zile. Din cauza, agl­oin­erației de ma­terie,­vom publica in numărul de mâni numele numeroșilor subscrii­­tori pentru sabia de onoare a co­lonelului Broșteanu. D­na Atans­ia Ionnids institutoare la școala de baați „Principple Ferdi­nand" și-a regulat drepturile la pensie. Comisiunea care sctuart obiecte pen­tru ostașii noștri roagă publicul să binevoiască a pregăti acolo instiți’i împachetata. D-nii Portizan și Dimitrovici pen­sionari, au fost numiți In comisia de cercetare a telegramelor și scrisorilor. Eroului colonel Broșteanu i s’au o­­ferit astăzi mai multe jerbe cu flori. Societatea de gimnastică prin d. Vasila Teodorescu preșadints și d. Teodor Berescu casier, a subscris pen­tru „Sabia de on­ore“ a colonelului E. Broșteanu membru în consiliu, su­ma de 50 lei. D. Emil Rogiss censor și societă­ții de gimnastică a subscris 10 lei pentru Sabia de onare a colonelului E. Broșteanu. Din descrierea marii bătălii din Dobrogia, extragem următoarele rân­duri care privesc pe colonelul E. Broșteanu, viteazul comandant al Reg. 53 Infanterie din Iași: „Biruința noastră se datorește faptului că, la mijtor,care inamicului, trupele noastre su opus o voință mai târță și o rezistență mult mai puternică de­cât a zei. Ee sa mai datorește și pildei date de șefi, din­tre care unii sa săvârș­i fapte de un neântrecut [UNK] eroism. Astfel, colonelul Broșteanu a căzut rănit în fruntea regimentului său, pe când își ducea cântând ostașii la atac“... Sosirea A. S. Imperiale Princi­pelui de Oldenburg la Iași In vederea instalarei spitalului rus in localul Vamei, sosește mâna în orașul nostru, venind din Galați. A. S. Imperială Principele de Ol­denburg, șeful suprem al „Crupei Roșii“ rusești. R. S. Imperială e unchiul Bl. S. Țarului Rusiei. Sa va face primire oficială înal­tului oaspete. Se știe că, demigat al Crucei Roșii ruse, în vederea instalărei spitalului rus în orașul nostru, este Prințul Otto de Lieven, care se gă­sește de mai multă vreme în loca­litate. Joii 15 Septembrie 1916 S'a început eliberarea carnetelor pentru familiile luptătorilor. Su­mele se achită la percepțiile statului. $im crlii­d? &-ul In ßtminis Guvernul german s’a adresat către populație prin un apel, să’i aducă bijuteriile, care vor fi vân­dute la țările neutrale, pentru a urca astfel cursul m­ărcei germane. Aceasta dovedește că e mare lip­să și nevoe de bani în Germania. Ititttfcsborg ;! of-srațîsisHe ált! psórogb — Germania va rămână izolată — Stadi­slin 14 Septembrie După părerea lui Hindenburg, se anunță că Dobrogia ar fi are­na operațiunilor însemnate. Hin­­denburg vede că, dacă germanii perd Krakovia, Budapesta și So­fia, atunci Germania rămâne izo­lată, permfind și aliații ei. Pentru apărarea Transilvaniei, germanii au trimes cele mai bu­ne trupe de ingineri. Complet contra hi Vestasios Pisgoi­a Greciei prizorîter în Caspete­ Taloi At#la 14 Septembrie In Grecia s’a descoperit un vomple C l­­i­conți a lui Veni­­zelos. Regele Constantin­ având fri­ca de atentate, s-a închis în castelul Tatoi, prefăcut î­n ce­tate. Predam vaporului grecesc „Alisandria14 României Petrograd 14. Septembrie l­a ziua declan­­ției de război a României Austro- Ungariei, din portul Constanța a încer­cat să fugă vaporul grecesc „Alexandria”, care se încărca cu mărfuri pentru Constantino­­pol. Vaporul a fost oprit de flota rusă și predat României, in ca­litate de pradă de răsboi. Vaporul grecesc se ocupa cu contrabanda pentru Constan­­tinopol, având pavilionul gre­cesc. fa ;,Vii|3 teplsi C«m! *! S«slsl­i“ 15 Septembrie 1877: Princip­ie vizitâîiză Reduta Griviței cucerită la 30 August și sa apropie până la 100 metri de a doua redată încă necu­­cerită. Din „Cartea tătoam$tîssi” de E­n. E'efteriscu. 15 Septembrie 1521: Neagoș Vodă Basarab este în­­mormântat­­ la Mânântirea Curtea de Argeș. Formarea sa s­­a zim mu­m­fa­­t în Armata națion­ala din Salomc Paris 14 Septembrie Numărul armatei naționale din Salonic, in opunere cu regulă, este de 24,000, din armata care diviziunea Zimbrakakis 12,000 și voluntarii colonelului Gravenici 3000.* Notabilitățile din insulele Cre­ta, au format guvernul provizor. 1000 ofițeri pru­si Im csiasch iiniki bulgare Petrograd 14 Septembrie . Sofia au sosit 1040 germani, ca să sa a comanda ofițeri W­­nfk­si bulgare. Situația,­­ Dorna-Vatra Gstini în ,,L’Independence Rtumane“. Ultimul bastion pe oara armate austro-ungare il po­sedă încă la Bucovina, regiunea Dorna-Vatra, este atacată de câ­­iri trupele noastre care te as­tegra­us masivul Gulimanului, în timp ce armata rusă îl atacă prin n­ord și est. Cercul aici curând va fi închis, cu tgfi­e sferțările disperate di du­șmanului și cu toate ajutoarele primite da către Arhiducete moș­­ten­­tor, care comandă în Bucovina. Frontul carpatin ai­ciisi m­un­­pflîgr va fi sdrebii și Dorns-Va­tra pierdută. Gentele Apprfy a atacat ps arhiducele Josef Ferdi­nand care a cauzat ultima catas­trofă d­. Galiția, iar Karoly a de­nunțat efsotele desastroese ale po­liticei germane in Ullgerte, ps card Szerény, un alt conte s’su baron, a dansisienst din partidul d-lui Tisza. Comunicat oficial 51 din 14 Septembrie 1916 ora 7 dijaiser la Lupte violente la sud de Sibiu Frontul de Nord și nord Vest In munții Călimanului și Gurghiului acțiuni paițiale. La sud de Sibiu lupte violente care sunt inea în curs. In valea Jiului, trupele noastre au atacat și respins pe inamic, cari se retrage în grabă spre nord și nord' vest.. S’au luat două mitraliere și 100 prizonieri, din sar­ 2 ofițri. Pe frontul Dobrogeei Frontul de S-Ja* Pe Dunăre, schimb de focuri de tun. In Dobrogea Hniș­e, diacoloi aeriene In ziua de 13 Septembrie, aeroplane inamice au aruncat bombe asupra Bucureștiului și satelor de la su­d de București, făcând câteva victime, majoritate femei și copii. Un Zepelin a aruncat la București în noaptea de 13 spre 14 Septembrie, bombe incendiare provocând­ două mici incen­dii, repede stinse, omorând o femeie și rănind alea. A fost gonit de artileria noastră. In regiunea Topliței, artileria nemțt­ă a doborât un ae­roplan inamic. Unic cartier gmmm

Next