Evenimentul, octombrie-decembrie 1917 - ianuarie-februarie 1918 (Anul 25, nr. 196-291)

1918-01-14 / nr. 276

Anul XXV No. 276 ©igin­ al partidu­l to Bitnla tot Duminică 14 ianuarie 1918 li­ Burn Redacția și Administrația IflȘ­.— Pîafa Unirea Anunciuri inserții si reclame Pag. 1 lei 2 la 11-a 1 leu Un număr vechi 80 bani MISTERUL! Pa cînd toată lumea cunoștea­ŭ co­purile pe cari le urmăresc puterile centrale, dl. Trotzky au vedea nimic, nu știea nimic. De-abia acum în ur­mă s’a lămurit. El dă o proclamație către poporul rus, la care afirmă că ținta pe care o au puterile centrale este o anexiune monstruoasă precum și înșelarea popoarelor. Apelul d-lui Trotzky ne pare stra­niu. Unul din marii vinovați ai anar­­hiei, anarhie, care pune în neputință pe vecina din Răsărit a mai lua ar­mele contra dușmanului din afară, este acel, care de-abia acum s’a lu­minat asupra scopurilor, pe cari le urmăresc pangermaniștii anexioniști. , Acum e tîrzîu. Ceia ca a stricat nu mai poate preface. C nd a intrat în mintea unui popor de atîtea milioane*, câ i se dă pace și pămînt cît vede cu ochii,»&s da-i mai luminează conști­ința, mai ales primitivă, asupra pri­mejdiei în care să află țara lui. Cere-i s’o apere, dacă să mai poate, cere-i să’și mai expun viața pentru o abstracțiune pe care n’o poate con­­cepe, cera-i să se jertfească, dacă e chip. Germanii se știu scoate acestea. Ei sunt doar Muritorii acestei g stări de f­ucruri. Nu mergem păn’ a crede că ...................... MMM dl. Trotzky nu putea desface, cu saintea-i perspicace, un astfel de ele­ment social. Tocmai pentru că nu-i putem pune pe conștiință o așa lip­să de aperepția, de­ aesta, acum ni se pare așa de curioasă proclamarea sa. Au căzut căpriorii și cărămzie; acum focul e’a 'ntins păn’ la temelie. S’a ’ncins casa din toate părțile. Cei cari o locuiau au fugit ; cei sari o puteau rafale, cu mari jertfe pe-i dreptul, s’au îngrijit de pălălăie și au renunțat la salvare , iar cei sari au înd­os-o au început a’și da sea­m­ă, de abia acum, de grozăviră fap­tei lor. Dușmanul care s’aștepta la Asemenea rezultat din ipertea acelora cari voiau să’ntemeieza o lama nouă» acum rîd și le ser jertfe, pe cari nu la mai poate îngădui nici un idea­lism, fis el cît de utopica. Strigătul­­ lui Trotaki e un strigăt în pustiu Ne minunăm numai de un singur lu­cru și acela­­ că dl. Trotzki, ca om de stat ce e, »’a prisupus mai da mult măcar Intențiile puterilor cen­­t­a­le. Nimănui nu-i vine a crede că dl. Tretzki, ar fi știut mai de mult rezultatul la care a ajuns. Viitorul va lămuri bine misterul de la Brest Litowsk. Discursul Canclisrului Cancelarul Germaniei von Berl­­ing a rostit un nou discurs asu­pra situației diplomatice, pe car­el publicăm in întregime în corpul ziarului. Pentru prima dată cancelarul Germaniei ține să învedereze o complectă separație între puterile centrale, în chestia pacei, unde fie­care dintre aliații Germaniei este lăsat să-și manifeste poftele. In ce ne privește pe noi, Cancelarul ger­man spune că Austria și Bulga­ria vor hotarâ de soarta României. Este probabil că în discursul pe c­are’l va rosti contele Csernin, el va arăta cum înțelege să propue pace României. A lăsa pe bulgari să înțeleagă că ei ar putea hotărî de soarta Rommii, nu este numai o ironie la adresa bulgarilor, dar denotă și o complectă ignoranță in ce pri­vește cultura și vitalitatea popoa­relor dunărene. informații S’a conferit de­corațiunile de răz­boi următorilor ofițeri generali, ast­fel după cum urmează : Ordinul „Coroana României” cu spade in gradul de Mare Cruce Generalului de corp de armată ad­jutant Fressan Constantin, șeful stat majorului general al armatei. Ordinul „Coroana României”” cu spade in gradul declare Oi­țer Generalului de divizie Grigorescu Erimia, com­and­antu­l armatei I, Generalului de divizie Văitoianu Arthur, comandantul corpului IV de armată. Sesiunea Corpurilor Legiuitoa­re se va deschide Luni 15 Ianua­rie tot in sala­ Teatrului Na­țional Având insă in vedere contribuiiu­­nea importantă pe care Societăți­le dramatice și societi­ca romina de operă o aduc averilor de bine­facere, consiliul de miniștri a a­­probat ca Teatrul să-și continue activitatea in fiecare seară de la 8 jumătate la 1i jumătate. Așa fiind reprezentațiile de dra­­mă și de operă care până acum aveau loc ziua, vor continua cu începere de Luni in fie­care seară. Mi-e, Duminică, 14 ianuar, vara 5 și jum. d N. Iorga va deschide pistul de conferința despre: „Cuge­tare și fapta germană“ in Amfitea­trul Institutului de Anatomia de lin­gă Facultatea de Medicină. Intrarea liberă.­­ Rezultatele obținute in luna Da­­cem­brie 1918 de la Cinema „Invali­zilor din Război“ deschise de către Serv. Foto Cinema al Armatei, in Iași, in localurile Teatrului Național și „Modern“, și care sa rezumă la un banshșiu netto ds: lei 103.502­25­­ Una sută trei mii, cinci sute doi, bani do­uă­zeci și cinci. Totalul beneficilor nete realizata de la aceste cinematografe de la da­ta de 1 Iulie 1917 pentru cinema „Modern“ și 24 August 1917 pentru eius­ma „T­atul National“ se ridică la lei 514.855­55 (Cinci sute patru­­spre­zece mii, opt sute cinci­zeci și i d­oei bani cinsti zeci și cinci) care­­ s’a depus lunar la tezaur destinată a­­ fi intrebuirptă la ajutorarea Invali­­­zilor din“ Război, A i­părut No­­d din r Dușmanul“, revistă săptămânală, sub înarji­rea la AL Gr­iuhan și R. Suțu . Revista se găsește de vânzare l­a toate depozitele de ziare, chioșcuri, librării etc. Ministerul Instrucțiunei publice a d­­us o coroană pe sicriul re­gretatului sub director Ion Costin. La înmormântare, care are loc astăzi după amiază, vor asista funcționarii ministerului și d­r. Simionusau secretar general al Mi­nisterului Instrucțiunei. D. Drogeanu Alomén, actual sub­­inspector clasa II din direcțiunea generală a căilor ferate, se Înaintea­­ză pa ziua de 1 Ianuarie stil nou 1918, in poatul da inspector clasa II in aceeaș direcțiune generală. D. Popa P. g Gsorga, diplomat al școalei technici din München, in con­formitate cu diapozițiunile art. 9 din lege și 9 din regulamentul legei de organizare a corpului teonic, este ad­mis, cu gradul­­ de inginer ordinar clasa III, in cadrul detașat al corpu­lui teonic, pe ziua de 8 Iunie ÎS 15 data numi­rei d-sale in arsenalul ar­matei. Prin deciziunea d-lui ministru de finanțe cu No. 55.140 din 1911, d. Gh. Petrescu, șef de biuton clasa 11 in direcția timbrului, contenciosului și ordonănțărilor, se înaintează pe ziua de 1 Ianuarie 1918, la clasa 1 a fancțiunei ca o cupă. Subscrierea pentru sabia de onoa­re a D-lui General Grigorescu Totalul precedent 14L* lei 1 A. D- Bsadova 10 lei, G. L 10 lai B. M. 10 lei, B­. C. Konya 10 lei, X . X. 10 lei, Anonim 10 lei, G. 3. Cratofor 20 lei, Dr. Bra. Pușcariu 10 lei, I. Bogdan 5 lei, D. farmacist Ion Verner 100 lei, N. V. Gheorghiu 10 lei. La „Monitorul Oficial“ ele astăzi, a­u părut textul regulamentului pentru aplicarea legei relative la acordarea de pensiuni gradelor inferioare care au obținut medalia „Virtutea Militară de război clasa I-a“. Se acordă împământenirea cu dis­pensă de stagiu d-loe Carol Eiseh­­barper, Ilia Haim, Avram Grimberg, Hamburger, Lasar Morgenstern, Isi­dor Wechsler, Moise Stern, R Renert Spaniel Berger, A. Goldenberg și Carol Târcăeanu, O boss, ordonanță a prsfseturei de pom­pe se ocupă despre măsurile de ordi­ne din gara Ieși, care privea so­sirea și plecarea călătorilor. <e4 O. Ghițescu Gheorghi director al învățământului primar și normal pri­mar, întovărășit de d na Bila Megru­­zzi inspectoara școalelor primare par­ticulare au inspectat,azilul orfalinat al societății ortodoxe naționale a Doamnelor din România, de aab pre­­șadenția principalei O­ga­ttriza ins­talat la mănăstirea Agapia. Duminică 14 Ianuarie a. c.s orala II a in., se va oficia la biserica Sf. Spiridon din localitate, de către ar­hiereul Antim, o slujbă religioasă pentru odihna sufletului mult regre­tatei Revi­ G. Prunau. D. inginer G. Prunau și familia roagă pe toți prietenii și cunoscuții să asista la această b­ină ceremonie. Joi 19 ianuarie a avut loc la ci­­mitirul Eternitata înmormântarea de­cedatei Eiena Mircea nepoata de so­ră a d-lui prof. Gh Ghibăneaco, pre­ședintele cercului didactic. D-sa Sabina Lohan, directoara gri­­dinei da copii și cantinai de la gim­­naziul Alexandru cel bun a fost nat­­ri din impegată la ministerul de ins­trucție. D. Iile Purcariu, directorul școa­­lei normala din Severin și profesor de matemateci a fost numit in pos­tul de subdirector al învățămăntului secundar, in locul regretatului loan Costin.­­ D. Purcariu este una din figurile cele mai delicate si serviabili, este azi numit pănă in prezent in timpu refugiului la direcția învățământului primar. Cine știe? Cine stie de fiul meu Gheorghe, fiu al lui Ioniță M. Mațache din co­muna Potlogi (Cătunul Tlănceni) ju­­dețul Dâmbovița, îmi va feri pe e­­dresa Nicu­lo a soldat secția I tele­graf compania II ’Armata II-a. ș Ctmwich «field )(1. 517* J)in 12 Issiu iar la 19^8 ora 21 se^la Frontul Allaț­for ftoșfrl FRONTUL OCCIDENTAL Pe frontul trupelor engleza lupta da arti­lerie in regiunile Paschendarde, la Vacquarie, Fresquieres și Bullecourt. Un «tac p^ofial german contra unui post englez la est de Loon a fost raspins- La sud da Sena englezii au cucerit câteva poziții germane in cursul unor ciom­iri da patrula. Pe restul frontului nici o acțiune mai da seamă. Pe frontul trupelor franceze, activitate de artilerie reciproce, destul de intense, in sectorul Boia des Chaume și Bois des Cau­reres. Atacurile par­țiale germane contra micilor posturi franceze de la nord de Aisna și din re­giunea Bois des Courières, au fost respinse. Două­ aeroplane germane au fost doborâte FRONTUL ITALIAN. In valea Ligarkoa și intre Brenta și Pisva bate­riile italiene au arătat mai multă activitate spre vârful de nord al muntelui Meslago, pe platoul As­ia­go și pe muntele A*olona. Patrulela austriac« austriece au fost împrăștiate prin, focuri de arme. Activitate aeriană inamică care a fo­st considerabilă Intre Adige S2 Brento și dealurp­ul Piavei, a fost împiedicate prin focuri de mitraliere. FRONTUL ORIENTAL Liniște. FRONTUL MACEDONEAN. Situația neschimbată. in*r*is fiatitar generaî

Next