Evenimentul, aprilie-iunie 1920 (Anul 28, nr. 40-108)
1920-05-23 / nr. 78
ANUL Ali XX VIII-LEA No? 78 c» Jlatotefacația IAȘI m$A UNJBEJ ©flau al swilastef leni©craf G. Cttacf3s~|!. 3#rp Marele bărbat politic al Frăției și’a inceput cariera ca medic de plasă intr’on colt citat al republicei. Pină la vrrsta de 64 de ani, Clemenceau avea numai reputația de răsturnător de guverne și de mare gazetar. Iată insă că Aristide Briand 11 iea in guvernul său și de la primul pas, pamfletarul de pină atunci dă dovadă de mari calități de om de stat. Clémenceau era nu numai un dărâmator, ci și un constructor. Se cunoaște rolul ce l’a jucat apoi in războiul mondial. Fără Clémenceau, Front* ar fi fost învinsă și Germanii ar fi astăzi stă*pinii lumei. De aci și porecla de „Père La Victoire”. D. N. Iorga este un mare savant. In domeniul Istoriei va remine pe urma sa pipere mărețe. Dar ilustrul învățat s’a aruncat in ziaristică și politică și in ambele direcțiuni activitatea sa a fost sterilă. A agitat o viață întreagă chestia evreească, pentru ca astăzi să recunoască in mod public că a greșit și să ceară voturile evreilor. D. Iorga era până acum persona grata la Palat, era acela care, cu orice prilej, făcea doliul Coroanei, ca să sfirșească astăzi cu o atitudine ostilă Palatului. In politica propriu zisă, d. Iorga a adus contribuția sa de critică, poate folositoare. Când a fost vorba insă să creeze ceva, s’a arătat mai prejos de orice așteptare. S’a aruncat la extrema stângă, căzând in bustelă primitoare le d-lor dr. Lupu și I. Mihalache, servind acestora de blazon al unei politici, pe cât de neserioasă, pe atăt de primejdioasă intereselor Țărei. Și e păcat! D. N. Iorga merita o soartă mai bună. In politică insă nu se lucrează cu nervii, ci cu judecata. Și d. Iorga este mort politicește. Zădarnic mai incearcă d sa să mai joace vre-un rol in viața publică. A fost patru luni la putere cu amicii săi și guvernarea acestora a fost un incident deplorabil: împrejurarea e prea recentă, pentru ca d. Iorga să mai spere intr’o irealizabilă reabilitare. Astăzi problema alegerilor simplă. E vorba de ales intre oamenii unui regim steril și periculos in tendinețe și intre oamenii de ordine, cari, toți, se găsesc laolaltă. Alegerea nu poate fi grea. In afară de unele elemente nedumerite sau sugestionate de retorica desmățată a d-lor dr. Lupu și Mihalache, toți românii își vor manifesta încrederea lor in bărbații politici cari înconjoară și sprijinesc acțiunea de guvern a Generalului Averescu. Formațiunile tactice și efemere ce s’au închegat in jurul sîmburelui N. Iorga se vor spulbera ca pleava ’n vănt, nesemănănd in urma lor decât o tristă amintire. aa. 0 distincție După cum se știe, d. D. A. Gre•ceanu, șeful partidului democrat din Iași, făcând prima parte a campaniei — până in ziua cănd a fost numit ministru — in rândurile regimentului 7 Region Cuza Vodă, ca soldat, a fost înaintat caprar in urma luptei de la Magyaruș și sublocotenent, din inițiativa M. S. Regelui. D. Grecianu a primit atunci din partea guvernului Republicei Francezi, Crucea de Război. Er, d. general Pétin, atașatul militar pe lângă Ugațiunea franceză, a trimis d-lui D. A. Grecianu, următoarea copie a ordinei de și, după care a fost decorat, Armee Francaise du Danube Etat Major. Bucarest le 2 Decembre 1918 *. Le General Commandant VArmee du Dannbe. Cite á Vordre de l’Armee Monsieur Greceano Démétre „Malgrr son ágé, et ijuoique drgagé de ioute obligation militaire, s’est engage des Ventrée en guerre de la Roumanie; a donné le plus bel exemple dans Vaccomplissernent du devoir enners la Patrie. A rendu de nombreux services a la cause francaise*. • Le General Cdt. VArmee du Danube signé; Bérthelot. (Copie certifice conforme. Bucarest le 19 Mai 1920. Le Général Pétin, attachée militaire prés la Legation de Prance. lată și traducerea in românește a acestui ordin de zi. Armata Franceză de Dunăre Statul Major București 2 Dec. 1918 Generalul comandant al armatei de Dunăre Citat la ordinea de zi D. Dimitrie Grecianu „Cu toată gest da orice vârsta ea, și da și de obligațiune militară, s’a angajat da la intrarea in război a României; a dat cea mai frumoasă pildă intru îndeplinirea datoriei față de Patrie. A adua numeroase servicii cauzei franceze“. General Ceh al armatei de Dunăre (în) Berthelot. (Copie certificată conform, București 19 Mai 1920. General Petin, atașat, militar pe lângă legațiunea Franței) Informații In urma intervențiilor D lui Matei Cantacuzino ministrul justiției pe lângă d. P. P. Negulescu ministrul instrucțiunei publice, viitoarele examene de capacitate se vor ține la Iași [UNK] » Membrii comisiunilor examinatoare remân aceiași, adecă profesorii din București, și numai dacă profesorii bucureșteni nu vor veni la Iași, vor fi numiți in comisiune profesorii din Iași. Instituțiile ale căror membri și au schimbat domiciliul avut la ultima eliberare de cartele pe luna August, vor arăta pe tabloul ce vor Înainta Aprovizionării §1 vechiul domiciliu. In urmă cerceai direcțiunei tramvaiurilor, și pentru a sa acoperi deficitul, comisia interimară a aprobat unificarea taxei de tramvai, la 50 bani, la orce distanță. 25 Bani I Trecerea d-lui gener. Averescu prin Iași Oprirea in gara Plecarea spre Roman IN GARA IAȘI ! Astăzi dimineață la orele 5 fără 10, a sosit in gara Iași, venind din Basarabia unde a întovărășit pe Suverani la călătoria Lor. d. general Averescu primul nostru ministru. Șeful guvernului a fost intămpinat la gară de către d-nii P. Dragomirescu profesor universitar, Petru Pogonat prefect de județ, Mihai Negruzzi președintele comisiunei interimare, Eugen Petit prefect de poliție, Ion Petrovici profesor universitar, Henry Suțu și alții. D. general Averescu a luat cafeaua in gară, iar la orele 5.40 a plecat spre Roman. Din partea Comunei s’a oferit un splendid buchet de flori generalului Averescu. D. general Averescu in conversațiile pe care le a avut cu amicii săi politici, s’a arătat indignat că se așează de numele său, in alegeri. LA HĂLĂUCEȘTI La ora 9 dimineață, primul ministru a sosit in gara Hălăucești, unde a fost primit de prefectul de Roman d. C. Cornescu și de populația din împrejurimi, facăndui-se o primire grandioasă. LA ROMAN La ora II a. m. d. general Averescu a sosit cu automobilul la Roman, venind din Hălăucești. Aici a avut loc o întrunire la această oră, la care au asistat numeroase delegatiuni din județ. IN TRANSILVANIA De la Roman de general Averescu a plecat la Bacău și Piatra, de unde va trce in Ardeal. D. D. Volanschi, noul prim președinte al Curței de Apel din Iași, a primit următoarea telegramă : „Unindu-ne in părerea acelora cari ca și noi, au apreciat azi, trecut, gi desigur și in viitor, și in cinstea, corectitudinea și meritele Dură ca magistret integru și jurisconsult de mare valoare, vă felicităm pentrualegerea făcută in persoana dură, ca prin magistrat al Curței de Apel din Iași. Vă urăm din toată inima, eă ajungeți primul magistrat al României Mari, primul președinte al înaltei Curți de Casație și Justiție, Dimitrie G. Longhinescu, Octav Veleiu, C. Faur, C. Iftim, Clanciu, Ion Axinte, Anton D. Ionescu, Dimitrie Finichi, Ion G. Popovici, Ștefan Drăghici, Ion Gherasim, Dimitrie Handoca, Const Idriceanu și Eugen Carlosu. și D. M. Patron, noul președinte al Curței de Apel s. NI. a primit următoarea telegramă : „Munca cinstită depusă ia împărțirea dreptăței, v’a hărăzit demnitatea la care ați ajuns, prin înaintarea de acum. Vă dorim toți succesul in cele mai mari demnități ale Magistraturei și in viitor: Dimitrie G. G. Longhinescu, Octav Velciu, Const. Faur. Const. Manoiu, loan Axinte, Const. Ifrim, Ștefan Drăghici, Dimitrie Georgescu, loan G Popovici, Const. Idriceanu, Eugen Gallas, Dimitrie Handoca, Dimitrie Finichi, Ion Gherasim, Anton D. Ionescu. , Serviciul de Aprovizionare aduce la cunoștințe publicului că cu începere de Luni 24 Mai 1920 se va vinde contra bonuri eliberate de Serviciul de Aprovizionare orez de prima calitate cu 10 (zece) Lei Kgi. Orezul se ob vinde la depozitul Bucginescu. DUMINICA 23 MAI 1920 «^^^ftww Wwawpg Pftn ii 1 kn sftnfal » «Mdr #«e&&am m9 -----— i %r „Partidului Poporului“ la Iași LISTA Jo. 9. • . • j de sub președentia d-lui general Averescu LA CAMERA] în zilele de 25,26 și 27 Mai D-nii: Petru Dragomirescu Ioan Petrovici Henri Șutu 9 Neculai Cananău Preotul Sava Popovici Petru Obreja Grigore Ropceanu Serbitorifsa eroilor Discursul ținut de d. I. Găvănescul profesor universitar, la cimitirul Eternitatea. N Nepătrunse sunt minții omenești căile alese de Providență spre a indrepta marșul lumii către forme superioare de viață. Mare este etipa istorică, in care voința ei deslănțuește legătura cauzală a fenomenulur, precipitând, nu o avalanșă teribilă de cățiva ani, întâmplări așteptate de veacuri și cari au întârziat să se desfășoare, treptat, la timp. Și fericite sunt ființele, pe cari le designează tainica putere călmuitoare a lumii, să-i serviască de soli și de împlinitori ai hotărârilor ei ! Iată care a fost menirea voastră sublimă, iată sfânta operă a suferințelor și vitejiilor voastre, nemuritori eroi, martiri ai neamului și ai omenirei, cari v’ați dat viața voastră ca să răscumpărați viața poporului vostru — „ați moartea pro moarte călcând“ — și ca să se ridice pe pămănt clădirea trainică a părei gi frăției universale, in omenire. Eroi, măreția faptelor voastre n’a fost ajunsă da nimeni in trecut Martiri, chinurile îndelungate și cumplite ale sufletelor voastre, in fața teohnicei rafinate a unorței, n’au fost întrecute niciodată înșirați in rănduri rare pe cel mai lung front al răsboiului mondial, fără ajutor posibil de la prietenii depărtați, cara ne iubeau , fără sprijin real de la tovarășii apropiați, cari ne trădau , lipsiți adesea de arme, de îmbrăcăminte, de hrană, de odihnă, ați arătat in fața meșinelor de răsboiu născocite și mânuite de duhul diabolic al unei uri sălbatece duse pănă la exterminarea geniului omenesc, ați arătat misterioasele puteri și stau ascunse in rezerva naturii morale, cănd omul își pune tot suflatul lui în o idee mai presus de interesele viaței individuale și cănd iși dăruește luminte trecătoare a vieții lui pămăntiști ca e să mărească lumina de soare etern a unui deal Mărire vouă, umbre sfinte !—Generațiile viitoare vor spune, in adevăr, despre voi cuvintele poetului adresate umbrei lui Mircea la Cozia Noi citim faptele voastre, cum privim vechea amoră Ca un uriaș odată in răzbuae a purtat Greutatea ei ne apasă trescela ba ne măsură. Ne indoma dacă aga oameni cu adevărat au stat. Noi v’am văzut, și încă vă vedem ea mintea. Vă vedem asăea iăsd, cu repeziciunea avântului vostru peste Cârpiți mărimea domnul secular de unire națională și adâncimea revoltei voastre in contra tiraniei se ne emisia frați sub jug străin. Vă vedem, in Valea Jiulni, spulberând cu vitejia voastră gloria militară a celei mai vestite armate germane cu care v’ați măsurat întâia dată in condiții nu cu desăvărșire inegale. Vă vedem răbdănd cu Îndârjire apăsarea trupului de uriaș a dușmanului năvălitor, care își pusese toate puterile să vă strivească, dar n’a isbutit nici să vă frângă, ci numai să vă incovoce vremelnic. Vă vedem, apoi, după refacere, in zilele de 10 - 16 Iulie 1917, la Mărăști, dastinzănd cu vigoare elasticitatea arcului încovoiat al energiei voastre eroice, și reaturnănd colosul ce vă apăsa sub greutatea lui crescătoare, și rostogolindu-i cu atâta înverșunată indărjire in păt, in prăbușirea lui vertiginoasă, nu s’ar fi oprit din fugă nici dincolo de hotarele României, dacă ordinul de incetarea luptei pe tot frontul oriental n’ar fi venit tocmai de la comandamentul unor aliați, lipsiți de simțul realităților morale și de sentimentul răspunderilor istorice. Vă vedem, după aceasta, la Mărășești, mai ales in zilele de la 6 August înainte, in fața puhoiului Înspăimântător al hoardelor germane, înarmate cu cele mai cumplite mașini de râsboia ale barbariei savante, și condusa da celebrul spărgător de fronturi, Mareșalul Mackensen, sub imboldul imperios și grăbit al Kaizerului însuși,—vă vedem, ca și la Oituz, scriind cu literele da foc ale curajului vostru eroic: „Pe aicap nu se trece!“. O minune, in fața căreia s’a inchinat insuși trafia dușmanului și ss închină istoria răsboaelor, (Va urma) Cum sabotează Cei hotărâți să voteze o listă întreagă au numai o singură operație de făcut, și anume să aplice ștampila— care i-o dă prezidentul biroului drept la mijlocul listei pe pe care o preferă. Alegătorul caută pe foata cu listele județului Iași, locul unde este lista No. 9 cu semnul Steaua Plină și aplică ștampila in mijlocul ei. Alegătorii cu știință de carte și cari citesc această gazetă sunt rugiți să explice celor fără știință de carte cele scrise mai sus. Noi linii de cai ferate transeuropene Intr’una din ultimele ședința ale conferinței internaționale economice s’a hotărât, intre altele organizarea transporturilor internaționale prin înființarea următoarelor mari linii de cale ferată: 1) Londra, Paris, Simplon, Milano, Roma și Brindisi, Bordeaux,-Lyon, Milano București, Odessa. 3) Triest, Presbufg, Danzig. 4) Havre, Paris, Strasburg, Nurenberg, Pilsen, Prag«, Varșovia, K«ev. Pentru România Vaporul [Spaniol „Torreblanca” a plecat din Barcelona de curănd, avănd încărcătură mărfuri in valoare de circa douăzeci și cinci milioane destinate exclusiv României. 1 mmmmm—■—— 1 ■ll1 ■—B