Evenimentul, octombrie-decembrie 1921 - ianuarie-februarie 1922 (Anul 29, nr. 179-291)
1922-01-14 / nr. 263
ANUL AL XXIXlea No. 26350 Bani iriis i! piftiinliil i«moeraS î A ș i PIAȚA UNIREA Un oumfir vechia I lea 5^&ac\u Ș‘ ^d«v\tv\s^<a\>a INSERȚII $1 RECLAME 2 lei râfldui politici de griji s$ peotrü orașul nostru. intro a tmisferă de caldă prietenie, conversațiile "*a ratat io jar«* nevoilor țapîrsieî Moldovei, până aproape tde miezul noptei căind d. ministre s’a retrag. Sâmbătă 14 ianuarie 1922 SITUAȚIA POLITICA întrunită* de kilibuî democrat. “Expunem d-lui ministru Mironescu.— Alte cuvitli.-Masa de Iad, prefect* Petru Bogdan, Eri, la orele 4 p. m. «umbrii partidului democrat din Iași s’au intrunit in localul Clubului. La întrunire a participat și d. G. G. Mironescu, ministrul Instrucțiunei publice, sosit dimineața in localitate. O. N. Cananău, deputat, partidului democrat din Iași, la șeful luila, in cumee prietenilor ieșeni, presanțiilui ministru, un fiu al Moldovei, care a învățat in §coanele Iașului. Aduce elogii dlui Mironescu care a dovedit că pune mai presus de interesele de partid interesele Țârei, dând comentul său guvernului prezidat de ilustrul om politic Take Ionescu. D. Cananău roagă pe d. ministru, care are prilejul de a studia nevoile culturale aia ismului, să facă toate forțările spre a se satisare. Luînd cuvlntul, d. ministru mulțumește dlui Cananău și membrilor Clubului pentru primirea simpatică ce i-au făcut. Camp»speie Iașului a fost violent atacat pentru faptul că a intrat in guvernul Teke lonescu, d. Ministru spune că nu poate fi vorba „trădare” a sa. Azi, la Iași, de a nu există clocotul patimelor politice de l* Centru, atmosfera e mai senină și dreapta judecată mai puțin întunecată. Ce am trădat eu, se ’ntreabă d. ministru ? Desigur nu Ț*r*. Am trădat o idee ? Nu. N’am trădat nici pe un șef politic, pe Care'l au’l mai pe team umn a in ultimul timp, când voia să facă din partidul poporului o facțiune revoluționară, amenințare permanentă pentru cel mai suprem factor constituțional. Cu toată disciplina de partid, nu puteam admite ca Gioana să fie dnită incertele dintre partide. Și apoi nu mi am părăsit șeful spre a trece la inamic. D. Take Ionescu tu partidul său colaborase la guvern cu paridul dlui general Averistui și nu erau divergențe de păreri intre cei doi șefi. Trebuia să ne fac instrument de răzbunare in nuinele d iar Avereacu și Agetoiinul Dir erau probleme ire dte la ordina zilei, reforma tkolorală, revizuirea reformei financiare, legra thriilor, budgetul. lată de 68 n’am putut refuza concursul miu d-lui Tike louts, cu, pentru mîrunte considerațiuni personale. Vorbind de programul noului guvern, d. Mironescu spune că in primul rend s’a suspendat impozitul pe capiii 1 și crede că nici nu va mai fi atvoe de spirisrea lui. Numai in două țări, in Ungaria și Italia, s’a încercat acest impozit, dar n’a dat rezultate, fiind neaplicabil și provocând gare turburări. Vom micșora cotele la carelalta impozite. Impozitul, zice d. ministru, e o viclorie cu otravă, cu care numai cu încetul trebue să diprindem organizasea contribuabilului. Scara impozitului progresiv e acum prea aspri. Nu trebue să stârjenim produția și staniga națională, ci dimpotrivă, să ne promovăm, în privința reformei electorale, o vom lance cu mici modificări de detaliu. Uimise de văzut atitudinea piramentarilor din foasta majoritate asupra cărora se fac mari presiuni de către șefii avenscaț, ca să refuze sprijinul lor guvernului. Credem totuși că Parlamentul, conștient de rolul sus și de necesitatea națională a realizarei programului nostru, nu va urma indamnții celor interesați și dornici de răzbunare. Altfel, el riscă să moară odată cu fostul guvern. La diversa expunerei dlui miniștrii Mironescu a fost primită cu aclamațiuni IrsUellis. Alte cimitiri D. Colonil V. Dimiriu semnalează dini ministru starea de ruină in eri se găsesc vasla biserici din Iași, monumerste istorice cari ne vorbesi de glorii trecutului și-l roagă a lua măsuri de îndreptare. D. G. DimnesM vorbește de nevoile învățământului și mai ales de ale Universității ieșene. Răspunzînd, d. miniștrii spun că Universitatea din 1 așare astăzi un rol mai important din trecut, deorece e centrul cult tural a trei provincii, din care drui m si tarii timp iadelungat insuficențe culturale străine. D. ministru a luat înțelegere m di rect iar cu profesorii și va aduce toate întregirile Universitaței »oistre, prevăzând sumele necesare in bugetisl viitor. Declarațiile d-lui Mironescu au fost subliniate cu f«rlunoase ap’auze. D. M. Negruzsi »dresează arâri d-lui minstru, colegul său din Snat. In urmă d. ministra s’a intreținut cu membrii Clubului democrasat și asupra altor nevoi ala Iașului. ■ Masa de ia d. prefect P. Bogdan Sears, la orele 9, d. mici și, u aluit mnsa la d. prefect P. Bogdan, in tovărâșd următorilor invitați : N. Cauabău,deputat, Gh. Lascar, președintele comisiuniei inUrimare. Anii: *! Ciurea prefect de poliție, Mihai Nigruszi șen«ît r, dr. Paul Arghei proesor universitar, Alex. Popovîti profesor sanmrsitar, Nice*. Crupenschi, Titus Patricii’, Buidif Suțu efor al casei Sf. Spiridon, Mini Bormovici.prișboliște al comisiunei interimare, Gh. Dormnsee profesor și avocat, Victor Munteanu inspector al invățământului primar, Dimitrie Grighs , rector al casai Sf. Spirt cor, Victor Lecca director *1 preț; cinici de jud ț. Printre cincieni d. Mircescu a întâlnit pe unii colegi ai sfii de la Liuul Ntional din lași. D. P. Begier, pafefiul da jud ț, ridica un toast n onoa rea diet mii istru »I rstiutcțului, rugăndu’l să sprijine doles țele cubate »ielașului. A răspuns d, Mn nean, mulțumind și asigurând pe amici? $4 ... ..... / I in.8ecesta m sa celebrează trei sărbători, dintre care 2 religioase: ,Cicumcisiunea Dimindai Ie: • Hrstoe* gi „Bl. Vasili“, iar una populară și familiară „Ansi^-joi,“. Despre tustrele vom trata aici, căt permit cadrai sau| ziar; 1] „Circui BiV si H^sâ sau Tăerea-imprejur a lui Koistos“ s’a afeptuzt conform legii mosaic«?,, a opta zi după naștere, adică la 1 Isingade, chiar in eslee din Vitlena, cumt i s’a pus gi numele de „I?ufe sau Mpriitor“ cum a fost enunțat de ingerepoi s’a numit ș i „Hrfetbs sau Uns“ ce corespunde eb's’akaipiv -„Mesia“ț’ adică trimes gi sfipliți de Dumnezeu. .prin ungerea divină pentru măntuirea neamului orna Be»«. " .12] „SL V.aerîe, supranumit țel mare“ și intr’adevăr că fi fost «aere, atăt prin vasta sa erad^sa, er« teolog, o<ratir, fi'o’og fi’ó of,Matematic, jurisprudent gim«decăt și prin faptela sala mai alea fi aotropiae. Răsaut la 329 in Cevarsa Capadociei (Asia), d'»t"’o familis nobilă gi bo gali, studia imami in familia ea, neoi la Constantinopol și Atena, centru Coli tara! al lume! de iitunob Reintorsa*! ca să profesă avoctura, apoi intrând ! in bțmr, pătră cu«' simțea, atras fp .'’j.ansft-BpîBfiațt'•tanűaf^iff?: *' Fu fundatorul viețiiihonastirești, pentru care compusa „regulele sale monahale“, ci se observă și astăzi io monastiriie călugărești ortodoxe. V. Fiind un fxflelent oratir", in timpul unei Eețete și foamete, prin o etrălușită predică, îonvinse pa bog*țideși pune la dispoziție magasineie lor cu grâu,pentru ind«stularea celor flîmăuzi dănd el insugi exemplu prin impârțirea averei sale cătră cei lipsiți; apoi ! inv?nță eșezăminte de oaritete, ospicii pastru cărtoi și spital pentru bolnavi, fiind el și palmul medic. Apără ortodox.si cu un zel neobos t contră erestei « trene gi când impăratul arian Valens’l ademeni apoi amenință a primi arianismul, el rezistă cu gerbicie, și cănd că vu sa teme de persecuțiile și bovituriie lui, și va m>ri ca plăcere psa- ■ tu adevăra’a credință. Ia fă la acest tizi caracter așa de ferm și car gilos, I împăratul cedă gil Săgă in pace, ba !ilică fassu o di neție «netitudles filanței tropice a aftarului. Toți ajrgau să audă cuvăntăriie sale gii implorau să le cuvinte»e și cu totie că era suferind giboinig^i dioă licee: ^Voiu face sam ma, care ! dic și nu mai are lapte, totuși pune țâța in gura copiliui, ca să nu plin* 1 I Sftitul Va sile era renumit și prin I omitiplete gi vgriatie suie scrieri dogmatice gi morule, omilii (preda) re; que tBonehile, de recearea Dimei, contra eseticilor, 350 eristois gioles turghie, in toite sa mus*că o profunida știință,mita cu un spiităn și elegant. Lui i se mai atribue și n iște rugăciuni e »puse pentru nebunii și indrăsiți (epileptici), cuar scute da I popor sub numele de: „Mol f tale lui Sf. Vassie“ și despre ccre crede că 5 rostite asupra bolnavului da Enuna ți preoți bătrâni și eri din sicși au o putere iraealoasă da vindecari. Meri Id 1 Isatarîai 379, plâns da toati iu meu |i (5ua0s țâiă Jă *urmănt răt I de creștini. căt și de păgăn* ?i iudei, căci asupra tuturor și'a revărsat; bi I I nefacerle sale. De aceia Biserci pe Sf. Vasilelor oitează cu titlu : ^damaie dascăl el I șdsvărului, ds podtaba bisericii și a Ș îerarhilor și de lumină*or divin cl I universalei*. Ei âin prâpest cu loan I Gură de aur și Grgorie Torgal sunt I seel ^sfiiți Trei Ierarhi“, cerise ser Lino! Romiul! in special alto frati optu obloaii de numbîs in ajunul, acului nou cu „aratul«ratai“ §Schjmneau ca „semănasa sau ea „phr gușorul“, obiceiu ca dotasrea dele strămoșii noștri Romani. Românii începeau anoul nou («are consta dintuu’ntf numai din 10 luni) ia cale d»H (prima s) a lui Martie, adică la înec patai primări«!." Pentru agricultorii români, cari formau partea cea mai mare a poporului, de anul nou nu putea fi altceva mai plăcut, și mai dorit decât enunțarea începerei aratului și urări pentru un seceriș mănos Prin secolul 7 s. Hri, Numi Pompilira sa ai adaogă ie au încă 2 luni (Ianuarie și Februarie), ega că anul de 12 lui, incepându-an acum la 1 Ianuarie, când se strămută giobicerif aratului și semănatului da ia 1 Martie Anast obiceiu se păstrează și astăzi ,cu oerbiais de Români, cari i n ajunul anului nou — deși nu mai vada, ca odinioară, la Insepatul primăvara din toiul ércei — umblă cu aratul și semănatul, araci grâne și holda, „în pa u ca trestie, iu spin o» vrabia“ etc. ca și cisa a’ar afla tot la inceputul lui Maria obiceiu oara in forma așezata nu se află la nici un popor dimprejurul nostru. Conform asasini .obiceiu, prin unele localități, ge umb ä in ajunul anului nou cu arsturi chiar cu plugul tras de boi, împodobit frumos și prefă» sandu se a trage brazde iisă prin zăpadă, arând și semănând, pornind din b 38 și colindând. Sorcova introdusă ia o parte Iiersi, in locul semănatului, este de a 1 origină mai târzie. Terminând, urăm cetitorilor noștri „auri nou cu sănătate noroc și fericre“. ■ Ezechil Expunerea d-lui Mironescu I Irităm Ianuarie «m—»I hoti'in— i» jplp^j —— II le însă gi ia comunis 30 Ianuarie. 3] „Anul nou. Ziua anului a vesit f le cea mai mare parte din popoare;. dar toate* an este bravio ca o mere Eer, bare de fimiiie, I INFORMAȚII ! LA EVENIMENTUL ADRESEA• CETITORILOR SAI, I CU OCAZIUNEA ANULUI I NIU, TOATE URĂRILE I DE BINE. I D. M. Borcea, prim ajutor de prim * mar Însoțit da d un dr Jemand ma< I die șef locțiitor el orașului și dr. I Silberstein consilier comunal și membru in consiliul de ligienă el oraga I Ini, a inspectat «hotelul Continentalgi toate dependințele până la cărț ciuma Ștein din str» Cusb Vcdl, unde I e un gang cu o infecție da ne« descrie ! ‘ S’a pas in vedere tuturor boala I mior Bă’să facă lăzi de gunoaie, să I bo menție gangul in permanență s închis. Aceasta e ultima somație . In cas de neconformare se vor lua I cele mai severe măsuri. 1. P. S. Mitropolitul Pimen ] fiind suferind de câteva zile, nu va mai avea loc .la Palatul Miropolitan obișnuita recepție de Anul Nou. Ministerul de interne a adrenet un ordin circular tnturori administrațiilor publica dia țar dsptadiate de acest minister, invitația’i de a întocmi inventării da intreaga avere mobilă și imobilă g a 6 ®da era mai mare afecțiune de păstrarea bunurilor publice gis ca autoritățile să prezinte ministerului o copia de pe inventar — s ~ imiță de marea oriiâ de combustibl (pătură, țiței, Motorină), S(j„sr £ f0in*n«țst a teie £ refiat ministerelor da litera ® Ș» iu^strie și societite. 1 Distribuți ®“ e0î,ear ® Monopolul g« nesul in «?«“ í“r_a să dispună trimiterea .»■«*f*®* combustibil«ia n eses artist.tuțiunilor din Iași Partidul liberal și logodna princiară Reproducsm ca titlu de document următorul pasaj din ostatonul liberal „Viitorul“, asupra logodnei Principesei Mărioara: Logodna sărbătorită ieri este astfel un act familiar al Curților Negare Română și Iugoslavă,[ca] totuși nu poate st» lase indiferente sufletele noastre. At gigisa atențiune« comisiunei pentru judecarea negustorilor speculanți, asupra laptelui să lăptucia Kornfeld din Str. Păcurari, vis a-vis de cofetăria Vlădescu, a vândut astăzi frunzele in loc de 2 fr, 50 b, cu 3 lei. Este o speculă gjira nu poate re*miunea fără pedeapsă. w Carnet Sf. Vasile Sâmbătă 1 / 14 ianuarie 1922 Dli. Colonel Vasile Dimitriu, Vasila Diaga profesor, Vasile Buțureanu profesor universitar, Vasile Teodoreanu profesor, Vasile Popescu profesor, Vasile Popovici, Vasila Agape institutor, Vasile Drăghici, Vasile Iernand, Maior Vasile Agip», Vasile Arsenis, dr Visile Boeesen, dr Vasile Bej n Vn’le Coatin, Vasile Cireș, Vibila Agifaioi, Vasila Cocas prof asolf, Colonel Vasile Panopol, Vasile Gokesy, Vasile Jora, Vasili Ostapovici, Vasile I. Radu, Vasile Viu, Vasile B.Boesen, Vasile Dimitriu motor al Universităței din Cluj, Vasile Nsec Iau, dr Vasile Negel, Vasile Parcherea, Vasica Olfinescu, Preot, Vasile Ionesca, Vasile Antoniade, Vasile Gorinou, Vasile Grigoraș, Vasile Marco, dr. Vasica Dimitriu ing. Vasile Sârghie, Visije C. Tomescu, etc Comisia 1 a dat in judeontsl fararal Gros Kaizerman din Str. Uzinei pentru contrevenție Îi repausul Duminical. Siguranța locală a luat măsuri, ca in fiecare noapte in tot timpul B&r* bfttonlor efi sa facă de către comisarul de serviciu oătat 0 razie prin diferite puncte ale orașului. î Cercetările pentru aflarea celor 5 indivizi, cara au intereat zilele treute sfi pra de conacul d-lui G. Magnea din Roșcani, serio de către Compania de Jardarmi. Primăria locală, văzând abuzările făcute de homari, a constituit o comisiune compusă din d nii membri I. Zshărescu, dr. Bilberstein și Dim Bnder, care se vor intruni din ziua de 17 a. m. era 10 a m. in ’ocalul Primăriei, spre a stsbili primiria pentru hoinărit, ps case și etaj, după care se vor supune aprobărei comisiei Interimare. gămbrist 14 Ianuarie 1922 (Anul Nou Sf. Vasica), va avea lpoc in saloanele Societiței de Gimnastică unioare Bal Mascat șî Nemaecit, Costumat și Necostumat, cist de Cercul Culturii, Coral și Filantropic „Speranța“. I. Mironescu ministru de instrucție a primit astăzi dimineață, la palatul Metropolitan unde este găzduit, pe membrii învățământului primar și secundar, pe d-n.A. Ciolan și Mezeiti profesori ai Conservatorului de muzică, pe d. dr. C. Bacaloglu decanul fatuității de de medicină, d. I. Găvănescul directorul Seminarului Pedagogic, pe d. Tr. Bratu rectorul Universităței etc. D. ministru a ascultat cu multă tragere de inimă toate doleanțele reprezentanților școalelor din Iași, făgăduind tot sprijinuul său. Ii P. S. S. Mitropolitul Fimen este puțin suferind, D sa este in căutarea dlui dr. C. Bacaloglu,