Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)

1922-10-27 / nr. 483

ANDI NO. 483 IAȘI mn mvm Ili irite si portifehii Itiaocraf Un ceai parlamentar Guvernul a convocat majorită­țile parlamentare la un ceai la Ministerul de Externe.­­Deși Cor­purile. .Legiuitoare sunt deschise și țelul guvernului, ar fi putut face la tribună un expozeu asupra situației externe și interne, totuși d. Ion Bratianu a preferat să vor­bească in intimitate mamelucilor săi. E o veche tradiție in parti­dul liberal ca să facă politică, nu ln lumina zilei, ci cu ușile închi­se. Pe vremuri se inventase și o denumire acestei politici. Regreta­tul N. Fiera își făcuse o celebri­tate din combaterea „Ocultei”. Așa de mult ține d. Ion Bră­­tianu la secretul politicei sale, io efit »’» plâns la ceaiul parlamen­tar de la Externe ci s’au făcut „divulgări” in presă asupra unei cuvlntări a șefului guvernului, ți­nută nu de mult' la Clubul libe­ral din Cluj. Poate că întrunirea de la Ex­terne n’ar fi avut loc, dacă gu­vernul nu’ar fi simțit nevoia si liniștească nemulțumirile cari clo­cotesc in partid și printre parla­mentarii liberali din cauza telului despotic cum se comportă guver­nul față de Parlamentul său, a­­juns la rolul unui b­rou de inre­­­­gistrare. D. Ion Brătianu, iui­’o cuvân­tare seacă și descusută, s’a ocu­pă* <*• situația internațională, ne­­spunănd nimic nou și comentând, de pildă, demisip­ lui Lloyd Ge­orge și a guvernului englez cu proverbul: „Schimbarea stâpini­­lor, bucuria nebunilor“. Premierul român, deși n’avea raporturi ami­cale cu L­oyd George, se deprin­sese cu el, și are oroare de ori­ce schimbare. D. Brătianu ține mult la stabilitate și dacă s’ar putea chiar la inamovibilitate... la pliere. Cam ds acelaș calibru sunt de­clarațiile vagi și imprec­ia asupra celorlalte raporturi ale Romaniei. Despre internaționale vizita Ma­reșalului Foch, d. prim ministru a spus că, din anumite motive, ea a fost de natură a face și mai soldiată amiciții franco­română. Cam­ sunt acele „an­um­ite motive“, d. Ion Brătianu n’a voit să vor­bească. Asupra situației interne, șeful guvernului s’a mulțumit să atace partidul național, despre afirmat că n’are simț politic, care a ori nu știe să facă politică... proba­bil brătienista. Cum șeful parti­dului liberal trebue să știe ceva asupra stărei de rebeliune din partidul său, oratorul de la cea­iul parlamentar a inceput să facă teoria guvernelor „tari”. Un gu­vern sade, nu din cauza campa­niilor opoziției, ci din propria-i slăbiciune, a spus d. . Ionel Bra­tianu repetind o vorbă a lui Ion C. Brătianu. Afirmația e gratuită, căci se știe că mai toate guverne­le liberale au fost gonite de la pu­tere. Cum era și firesc, șeful gu­vernului a declarat că se simte „Uf»"f și deci are de gând să stea mult și bine la cărmâ, având de îndeplinit o operă de longue ha­b­iné. Această operă se face me­reu așteptată „Competințele“ din guvern întârzie mereu a se ma­nifesta. Sfărșind, d. președinte al Con­siliului a rugat pe colegii săi să aibă un contact mai strins cu parlamentarii liberali și să Îi sa­tisfacă cererile drepte. Se vede că aceștia fac și cereri nedrepte. Nu știm dacă aceste figădueli vor satisface pe mamelucii libe­rali. De­o­camdată ziarele au fă­cut constatarea că de la consfătui­rea de la Externe au lipsit cam jumătate din membrii majorități­lor. După primul ministru, n’a mai luat nimeni cuvântul, ași in­cât a fost un ceai parlamentar de unul singur. Ceea ce reesă din manifestațiile majoritarilor din Cameră e că fai­moasa coheziune­­ a partidului li­beral a trăit. Sunt mulți liberali cari se revoltă împotriva obi­­dienței de sclav față de șeful des­potic, deprins numai să ordone și să fie ascultat de toți fără murmur. Spre a se evita o răfu­iala mai generală in propria’i par­tid, guvernul s’a și grăbit să în­chidă sesiunea­­ extraordinară a Corpurilor .Legiuitoare. Sfânta Parascheva înainta de a ae fass biografia aflat«! Parascheva, pe ce serbează plâna 14 Septembrie a. v. și a­e­e&rna sfinte moaște aa află In in Metropo« 11a din legi, vom face o descriere anua­ară despre onltul moaștelor aflate. După cum o națiuni» ara eroii aei naționali gi-i proslăvește prin un onit­eaorn „cultul eroilor“, penta ei unii prin eroiemul lor arătat in raaboii, alții in timp de paca, au contribuit de o potrivă la apărarea, conserva­­rea, mărirea și înflorirea Patriei tot astfel, ba mai mult biserica are sfinții aei azi și le aduna un pult sa­cru, unora pentru puternica și ne­strămutata lor credință religioasă și pentru suferințele îndurate din pauza­ngasata (sfinții martiri) , altora pen­tru onvieșia și sfințenia visțal­­or, prasticând virtuțile oraștina (sfinții onoiogi), ca Sf. Cuvioasă Parascheva. După cum o națiune onorând pe eroii lui, onorează și rămășițele lor de pe pămănt, ca de ax, capul lui M­iai Viteazul de la monastirea­­ Dea­lului, mormântul cu rămășițele pă­mântești a lui Ștefan cel Mare și Putna, îmbrăcămintea și armura Do­mnitorului Cusa din muzeul din Iași precum și acum după fostul rasboi, aproape toata,popoarele învingătoare au rădicat un cult rămășițelor solda­tului necunoscut etc.; tot aetfal gi Bisarion au mult mai drept cuvânt, onorând pe afinații aei din oerin, fi­rește că onorează și remășițele lor ce ae află in mormânt, a­u corpurile lor, cari n’au învrednicit a fi temple ale sfântului spirit, ori alte iuoturi au fost sfințite prin ei, de­oare­ce în­­suși Dumnezeu a bine­veit a onora gi preamări atât pa­hnaie cât și pe altele, prin numeroase semne și mi­nuni ; astfel preamărește corpul mul­tor sfinți prin puterea gs­ie o dă de fi ne stricăcioace, prin puterea vinde­­cătoare și alte minuni. Ghiar din timpurile primare ale pregiiuiamului, se constată cultul moa­­ștelor sfinte. Ingrijrea creștinilor pentru ala a fost caune răutății ca care păgânii nimiceau corpurile mar­tirilor după moartea lor, anevtind a clătina prin aceasta speranța orești­­nilor in învierea corpurilor și de a­ceea ei le aruncau mâncare fibrelor sălbatice, ori aruncau martirii In ape legați cu petre, ori ii ardeau gi oeru­­ga lor o spulberau in aer, ca astfel ei facă si dispară corpurile sfinților să nu mai fie conservata și venerate de creștini. Sinodul al gaptela eonme­­nie Ia (787) statornici cultul moaște­lor sfinte prin canonul următor: „Domnul nostru laus­triatoa ne a dat meaștela sfinților ca favoare de mân­ 50 Bani 1 "taire, care revarsă binefacerile lor felurit asupra calor neputincioși. Așa ori­cine leapădă georigieta sfinților, a căror autenticiteta și adevăr le-ar fi fi cunoscut, de aste episcop sau ole­­rle să as patenn sasea , de sete călugăr sau taie să fia lipsit de Împărtășiră*. Acesta apusa in trapăt, să descriana vieața Sfintei cuvioasa Parasehiva. S’a năvant in satul Epivat din Tra­­aia din părinți praga­ni și virtuoși, cari o presoură in principiile religiei creștine. Mierl ineft fiiind, dărui hai*­nais­ei scumpa unei copila sărace lu­cru aa­ l atrasa mustrarea părinților, dar repetând această dăruicie, fa fet $ gonită da acasă. * Pribegi prin Constantinopol, prin la Halcedon și se stabili timp de 5 ani la o biserică din Eraclea Pantanii, practicând fapte bune Părinții o căp‘ tară in zadar. Da aia­ se duss la Ie­rusalim, văzând în mare mulțumiră locurile Sfinte și se pripăși la o mă «Satira de călugăriți in pustia Iorda­nului, petrecând mulși ani aloi in poat și rugăciune, Îmbrăcată Intr’o haină trențăroasă și culofinda'se pe o rogo­jină. Iu vrăeti de 25 ani vani la Iapa și l­a o corabie plecă spre casa părin­tească prin Constantinopol, unde visită locașurile sfinte și ajunsese in satul Caliarnuia, stabilindu ea la biserica Sf. Apostol­,­ unda după 2 ani mari, »in­­gropăndu se lingă biserică. După un timp orrecare arătăndu­se in veni« preotului, sa dasgropă moiș­­te la el, așezăndu sem­i bîsarică, revăr­sind tămăduiri și binefaceri la aai ca Salergau la ea au audiați Da aici au fost dasi la Tîrnova, apoi strămutate la Belgrad |i fn sfăr­șit la Constantinopol, da unda prin stăruirii și cheltuiala Domnului Mol­dovei Vasile Lupu s’au­ strămutat in Iași și a’au agasat Ib biaeris B Sf. Trei­ Erarhi. Toată povestirea strânsutărei aceștia asta zugrăvită pe păretele de la ameasă­ii acestei biserici, unde Iui­tra alte lucruri, ea Înfățișa și acolo și Capugi baga cn ofițerii dă sub dineul insoț'nd aducerea Sfintelor moaște, in 13 Iunie 1641 Repar finds, loc biserica, ale furii așezate in sala gotică, unde sprinzindu'se, an­are cu totul atic eca­­unul pe care sta căt și giorful Sfintei, iar îmbrăcămintea ei au rămas nea-­­tinse. De a oi n’au agasat in biserica Mi­tropoliei, unde sunt până astăzi Moaște sfinte, ferita da stricăciune și revărsătoare de minuni, sa află la­ toate țările ortodoxe, mai ales In Ruu­sia la Kiev, Novogorod, Moscova, Vo­logada etc.—dacă vor mai exista și acum sub bolșevicii cari au păi gărit totul, ... , , In timpul Om­ciaților (1095- 1265] ■a transportară multa religii sfinte din Orient in Coordeet Ezechil Catastrofa unui tren de marfi O mare catastrofă a unui tren de marfă No. 5701 care vine de la Iași in direcția Chișinău, Vă întâmplat in noaptea de 22- 23 Octombiia la orele 23/20. Trenu­le pornise da la gara Ghidighici spre Chiul din Trecănd aer motorul vagoanele începuseră râ iese din linie. Mecanicul a avut prezența da spirit a si oprească repeda tranii, astfel oprind, o catastrofă și mai gro­­zavă In total au eșit de pe șine și a’au răsturnat un număr de 14 vagoa­­ne în marfă, să rămănă linia pe o distanță 150,200 de ktm. Victime un acut. La fața locului cu uu tren aper­cial a spart d ing. Barbaria inspector aerv. mișcărei d. Dan, d ing. Stoica și aici. Se face ancheta la fața locului dar oansele catastrofei încă nu e-au stabilit. Există bănuiala să ar fi foat stricată o osia a unui vagon da marfă" Circulația trenurilor aa face prin tran­ abordarea '­f OM v • Vineri 27 Octombrie 1922 — HSSERTfl 91 RECLAMI­S tei «tufei Un aanfer vtefete t ten Presa de odinioară a Iașului De la 1894 încoace In 1901 61 Unul dintre fiii iluștri ai Moldovei, Gheorgha Mitrissen, invataată din viață. Op de o Inteligență strălucitoare, om politic superior și educator na­țional, numele lui a rămas in istoria noastră. ’ Raintors de la Paris, a fost numit profesor de drept civil la facultatea de drept din Iași, iar da aici a fost transferat la acea din București. A debutat sub egida maralui Mihail Co­­gălm­aeanu, luând parte la tot la miș­cările politice. A participat la cons­­pirația da la Malar Pașa. A publi­cat in colaborare cu Dimitria Stur* dat la broșura „Spionul prusian* și a scria prin stare multe articole, asu­măndu-se Iordacha Vulpascu. A fost S* ministru in două rânduri și a’a ■les sproaps permanent senator al colegiulul II da Iași. Ca n’a fost Gheorghe Mărzascu ? Avocat, profe­sor, ziarist, orator, membru in par­­lament, ministru. A trecut toată seara activității omului public, punând in teste formele acestei prodigioasa ac­tivități, peeatea Individualității asiei Dar, tr­oiaparni­an dineul și o mare figură a Iașilor. Presimțind apropia­­tul său sfârșit, da și medicii ii dă­deau mereu speranța de Îndreptare, Gh. Mărzeanu­­ apunea: — „Nu oa­menii mă pot ajuta. Singur Dumneseu și va mi va fi aciia, acala se va in­­tâmpla“. Primul ziar Înființat de Gh. Mărgeanu a fost „Trecutul“ in 1858 și era scris cu litere chirilice. A mai înființat ziarele: „Cugetul d­rai“, „Apărătorul logii“, „Steaua Romă­ miei“, „Pactul social“, „Liberalul“ și „Prietenul Poporului“, Gh. Măr­­zașcu a iubit foarte mult Iașii, iar’eă’l va dam cum ia frumoasele sali da lamă, după ce ’și făcea plim barna sa favorită la Copou, sa o­­pria in Bolțul grădina­ Traian și Îdupă ea adresa câteva vorba mus­­tieloBului italian ea stă in colțul Trsvanului, iși umplea un coș cn castana prăjite și plasa ca eia in spre casă. In strada Alexandri­nuda locuia. Despre Sanda Riseanu, iișan ca și vasluian, ori când iși amintesc ieșenii, căci a remas o vorbă celebră t după dânsul, pe care o voi povesti-o coase. Junimist da frunte, au „ta­lantul“ vorbai sala, a rostit la o În­trunire in aaia circului Sidoli, un discurs in anul 1892. Acest discurs­­ a fost cules de o comisiune din gru­parea literară din care făceau parte G. Catargi, Canari și Eugen Ionosan si publicat Intr’o broșură dedicată comisarilor da despărț­ri de pa ar tunel I d. Zdrobi, Dioghenicii, Buznea, Spiridon, Ilarban,­­șefului de sergenți N. Ions BOU, iii D. Brodea pa atnnal polițai, alegătorilor colegiala­ II de deputați din desp. I și II și a IV și a V-a. Cuprinsul diacorsului—sunt precum vedem tocmai 60 de ani da atunci— cere următorul, cu pronunțarea apar­țială a an > Domnilor alegători: „Urcăndu-mi aici, n am intenția de a ține un diavnra (aplause). N’am natastă ciprindiri («plante) și apu­m vremea faptilor (eplausa prelun­gite). Am luat­­ cuvântul pentru a mă apăra in­potriva unui infame oa­­lomuii.­­Voai ! Brava, brava.... Domnilor ! sunt acuzat prin toata infidalățile și la toate Întrunirii! că •u, Domnilor, adică ași fi,­șsi da bandi da bătăuși și că am­ucid lumia prin Tătâraș (aplause,­ murmura de danaprobare intr’o parta a salai). Eu Domnilor, fau apel la d-voastră, Domnilor, ca să spuneți dacă eu sunt șef de bătăuși, Auaiți D-lor, oft •u ași îndrăzni să bat pa­rra’un domn alegător (aprobări unanime). li vom bata D-lor, dar ii vom bata D-lor nu au băta (mart lansația), dar ii vom bata (aici oratorul bau apă, mișcare in public) cu voturile D-voastră, pl­agești (aplause ac­­tualitate și îndelung repetata acopăr nltimile cuvinte ale oratorului): „Mă mai apasă d­­au D-lor, ași­­ implicat măhicăliți ca agenți. Fac din nou apel la d-voastră D-lor! Răs­pundeți d-voastră, D lor, unda sunt agenții mai, Domnilor ? Mai multa voii. Sărutăm mânile, Ooani Sandale, aici suntem.­­In fața asastui răspuns, pus la aula da opoziție, indignarea lui Con Sandu ne mai cunoașta margini. Cu un gust anparb apostrofaană pa­na* socotiții întrerupători) ! — Tanați pane venahlor (Voal­­a* fără. Președintele întrunirii invită au o voia­acra nu Jadmire replică, pa Întrerupători asi părăsească aala)! — Nu’l credeți, continua Conu Sandu, apun minciuni­­ lor, pe onoa­rea mea D lor,­­•­ ehioriae D lor....*. Ajunsese o figură populară gi ti­­butul său in politiei a fost revensind țătanii din Vaslui, pe timpul cănd n’au dat primare apanaje Coroana!. * D. Abgar Bntalin n’a scăpat atunal de... biografia ca i’a flaut opoziția, căci biograful spunea: „Dacă ați crada ort propriatarul asistat sonor name­a vre’un străin, v’ați Ingalat. Abgar e cel mai romăn dintre toți românii. Ca atare a cal mai masoa apărător al nsamulul nostru, e an­tisemit, anti-nsamț, anti­bulgar, tot pe voiți, in fina chiar și anti-armean. Tatăl aia Iacovacris Buioliu, era ■i­­oratorul bătrânului boer Bagotă. Cam at vada origina familial era la Indimăna intorioului, dar al n’a vrut că nieia da apaate documente. La tribunal întrebuințează mai alea ar­gumentai ad­ hominem fu­st da pra­ședinte. La taatru căt a foat pre­ședinta da comitet teatral, a amandat și a eliminat pa artiști, a consurat și insogurat piesale și a’a purtat ea amindoi colegii săi din comitat. Ei Birttâan in lojă, iar d. Baioliu in atac A foat alen deaan. După vre’o dorit trai Inni. Intrag baroni a incaput să rfi onească impotrivă­ 1. Ajm­aane să aibă ea partisan numai pe m­icipon­­anh­ul Baltă“, 1 R. S­ (Va apare in volum) Viața in­ Rusia Corupția și imoralitatea in administra pe ți viața socială Trimisul special al cotidianului pa­­risian „La Tampa“ in Rusia, publicat un articol privitor la starea de lucruri din republica sovietică din țara sx­­tragem următoarele: „Pentru ca să cunoști in toata amă­ronțăie rănile, ca un rod actualminta Rusia esta suficient a fi petegi la In­­ti­mplars ori care dintra gazeta lamon­­covite, pretutindenea vei vedea mituiri de funcționari, matrapa alăeuzile clai­­bigilor trusturilor statului, traficuri nerușinate cu biletele de drum de fer sau cu permisele de circulațiune, in­ căpuținare și împotrivire din partea țăranilor din diferite provincii contra plății birurilor, lipsi da fonduri in ca­­mieriile guvernului din care oauzat, nu numerate protestări din partea școli­lor și a diferitelor întreprinderi in­­dustriale naționalizate invorăeaa și apoi după eftreva sila, arestări nenumărate de fumționari incorecți, oprirea tri­­miterei da fonduri sau mărfuri In pro­vînciile renab­îtrante, para au pria aat­fel ta an fal da „bloena economie“ sunt silite al oadeaa, ate... Aatfal chiar „Iavantia" organul ofi­­elei >1 Șovietalor In nnmlrat de la 16 Septembrie publică o lungă aarie soare a corospon­dentului ai din Eka­

Next