Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)
1922-10-27 / nr. 483
ANDI NO. 483 IAȘI mn mvm Ili irite si portifehii Itiaocraf Un ceai parlamentar Guvernul a convocat majoritățile parlamentare la un ceai la Ministerul de Externe.Deși Corpurile. .Legiuitoare sunt deschise și țelul guvernului, ar fi putut face la tribună un expozeu asupra situației externe și interne, totuși d. Ion Bratianu a preferat să vorbească in intimitate mamelucilor săi. E o veche tradiție in partidul liberal ca să facă politică, nu ln lumina zilei, ci cu ușile închise. Pe vremuri se inventase și o denumire acestei politici. Regretatul N. Fiera își făcuse o celebritate din combaterea „Ocultei”. Așa de mult ține d. Ion Brătianu la secretul politicei sale, io efit »’» plâns la ceaiul parlamentar de la Externe ci s’au făcut „divulgări” in presă asupra unei cuvlntări a șefului guvernului, ținută nu de mult' la Clubul liberal din Cluj. Poate că întrunirea de la Externe n’ar fi avut loc, dacă guvernul nu’ar fi simțit nevoia si liniștească nemulțumirile cari clocotesc in partid și printre parlamentarii liberali din cauza telului despotic cum se comportă guvernul față de Parlamentul său, ajuns la rolul unui brou de inregistrare. D. Ion Brătianu, iui’o cuvântare seacă și descusută, s’a ocupă* <*• situația internațională, nespunănd nimic nou și comentând, de pildă, demisip lui Lloyd George și a guvernului englez cu proverbul: „Schimbarea stâpinilor, bucuria nebunilor“. Premierul român, deși n’avea raporturi amicale cu Loyd George, se deprinsese cu el, și are oroare de orice schimbare. D. Brătianu ține mult la stabilitate și dacă s’ar putea chiar la inamovibilitate... la pliere. Cam ds acelaș calibru sunt declarațiile vagi și imprecia asupra celorlalte raporturi ale Romaniei. Despre internaționale vizita Mareșalului Foch, d. prim ministru a spus că, din anumite motive, ea a fost de natură a face și mai soldiată amiciții francoromână. Cam sunt acele „anumite motive“, d. Ion Brătianu n’a voit să vorbească. Asupra situației interne, șeful guvernului s’a mulțumit să atace partidul național, despre afirmat că n’are simț politic, care a ori nu știe să facă politică... probabil brătienista. Cum șeful partidului liberal trebue să știe ceva asupra stărei de rebeliune din partidul său, oratorul de la ceaiul parlamentar a inceput să facă teoria guvernelor „tari”. Un guvern sade, nu din cauza campaniilor opoziției, ci din propria-i slăbiciune, a spus d. . Ionel Bratianu repetind o vorbă a lui Ion C. Brătianu. Afirmația e gratuită, căci se știe că mai toate guvernele liberale au fost gonite de la putere. Cum era și firesc, șeful guvernului a declarat că se simte „Uf»"f și deci are de gând să stea mult și bine la cărmâ, având de îndeplinit o operă de longue habiné. Această operă se face mereu așteptată „Competințele“ din guvern întârzie mereu a se manifesta. Sfărșind, d. președinte al Consiliului a rugat pe colegii săi să aibă un contact mai strins cu parlamentarii liberali și să Îi satisfacă cererile drepte. Se vede că aceștia fac și cereri nedrepte. Nu știm dacă aceste figădueli vor satisface pe mamelucii liberali. Deocamdată ziarele au făcut constatarea că de la consfătuirea de la Externe au lipsit cam jumătate din membrii majorităților. După primul ministru, n’a mai luat nimeni cuvântul, ași incât a fost un ceai parlamentar de unul singur. Ceea ce reesă din manifestațiile majoritarilor din Cameră e că faimoasa coheziune a partidului liberal a trăit. Sunt mulți liberali cari se revoltă împotriva obidienței de sclav față de șeful despotic, deprins numai să ordone și să fie ascultat de toți fără murmur. Spre a se evita o răfuiala mai generală in propria’i partid, guvernul s’a și grăbit să închidă sesiunea extraordinară a Corpurilor .Legiuitoare. Sfânta Parascheva înainta de a ae fass biografia aflat«! Parascheva, pe ce serbează plâna 14 Septembrie a. v. și aee&rna sfinte moaște aa află In in Metropo« 11a din legi, vom face o descriere anuaară despre onltul moaștelor aflate. După cum o națiuni» ara eroii aei naționali gi-i proslăvește prin un oniteaorn „cultul eroilor“, penta ei unii prin eroiemul lor arătat in raaboii, alții in timp de paca, au contribuit de o potrivă la apărarea, conservarea, mărirea și înflorirea Patriei tot astfel, ba mai mult biserica are sfinții aei azi și le aduna un pult sacru, unora pentru puternica și nestrămutata lor credință religioasă și pentru suferințele îndurate din pauzangasata (sfinții martiri) , altora pentru onvieșia și sfințenia visțalor, prasticând virtuțile oraștina (sfinții onoiogi), ca Sf. Cuvioasă Parascheva. După cum o națiune onorând pe eroii lui, onorează și rămășițele lor de pe pămănt, ca de ax, capul lui Miai Viteazul de la monastirea Dealului, mormântul cu rămășițele pământești a lui Ștefan cel Mare și Putna, îmbrăcămintea și armura Domnitorului Cusa din muzeul din Iași precum și acum după fostul rasboi, aproape toata,popoarele învingătoare au rădicat un cult rămășițelor soldatului necunoscut etc.; tot aetfal gi Bisarion au mult mai drept cuvânt, onorând pe afinații aei din oerin, firește că onorează și remășițele lor ce ae află in mormânt, au corpurile lor, cari n’au învrednicit a fi temple ale sfântului spirit, ori alte iuoturi au fost sfințite prin ei, deoarece însuși Dumnezeu a bineveit a onora gi preamări atât pahnaie cât și pe altele, prin numeroase semne și minuni ; astfel preamărește corpul multor sfinți prin puterea gsie o dă de fi ne stricăcioace, prin puterea vindecătoare și alte minuni. Ghiar din timpurile primare ale pregiiuiamului, se constată cultul moaștelor sfinte. Ingrijrea creștinilor pentru ala a fost caune răutății ca care păgânii nimiceau corpurile martirilor după moartea lor, anevtind a clătina prin aceasta speranța oreștinilor in învierea corpurilor și de aceea ei le aruncau mâncare fibrelor sălbatice, ori aruncau martirii In ape legați cu petre, ori ii ardeau gi oeruga lor o spulberau in aer, ca astfel ei facă si dispară corpurile sfinților să nu mai fie conservata și venerate de creștini. Sinodul al gaptela eonmenie Ia (787) statornici cultul moaștelor sfinte prin canonul următor: „Domnul nostru laustriatoa ne a dat meaștela sfinților ca favoare de mân 50 Bani 1 "taire, care revarsă binefacerile lor felurit asupra calor neputincioși. Așa oricine leapădă georigieta sfinților, a căror autenticiteta și adevăr le-ar fi fi cunoscut, de aste episcop sau olerle să as patenn sasea , de sete călugăr sau taie să fia lipsit de Împărtășiră*. Acesta apusa in trapăt, să descriana vieața Sfintei cuvioasa Parasehiva. S’a năvant in satul Epivat din Traaia din părinți pragani și virtuoși, cari o presoură in principiile religiei creștine. Mierl ineft fiiind, dărui hai*naisei scumpa unei copila sărace lucru aa l atrasa mustrarea părinților, dar repetând această dăruicie, fa fet $ gonită da acasă. * Pribegi prin Constantinopol, prin la Halcedon și se stabili timp de 5 ani la o biserică din Eraclea Pantanii, practicând fapte bune Părinții o căp‘ tară in zadar. Da aia se duss la Ierusalim, văzând în mare mulțumiră locurile Sfinte și se pripăși la o mă «Satira de călugăriți in pustia Iordanului, petrecând mulși ani aloi in poat și rugăciune, Îmbrăcată Intr’o haină trențăroasă și culofinda'se pe o rogojină. Iu vrăeti de 25 ani vani la Iapa și la o corabie plecă spre casa părintească prin Constantinopol, unde visită locașurile sfinte și ajunsese in satul Caliarnuia, stabilindu ea la biserica Sf. Apostol, unda după 2 ani mari, »ingropăndu se lingă biserică. După un timp orrecare arătănduse in veni« preotului, sa dasgropă moiște la el, așezăndu semi bîsarică, revărsind tămăduiri și binefaceri la aai ca Salergau la ea au audiați Da aici au fost dasi la Tîrnova, apoi strămutate la Belgrad |i fn sfărșit la Constantinopol, da unda prin stăruirii și cheltuiala Domnului Moldovei Vasile Lupu s’au strămutat in Iași și a’au agasat Ib biaeris B Sf. Trei Erarhi. Toată povestirea strânsutărei aceștia asta zugrăvită pe păretele de la ameasăii acestei biserici, unde Iuitra alte lucruri, ea Înfățișa și acolo și Capugi baga cn ofițerii dă sub dineul insoț'nd aducerea Sfintelor moaște, in 13 Iunie 1641 Repar finds, loc biserica, ale furii așezate in sala gotică, unde sprinzindu'se, anare cu totul atic ecaunul pe care sta căt și giorful Sfintei, iar îmbrăcămintea ei au rămas nea-tinse. De a oi n’au agasat in biserica Mitropoliei, unde sunt până astăzi Moaște sfinte, ferita da stricăciune și revărsătoare de minuni, sa află la toate țările ortodoxe, mai ales In Ruusia la Kiev, Novogorod, Moscova, Vologada etc.—dacă vor mai exista și acum sub bolșevicii cari au păi gărit totul, ... , , In timpul Omciaților (1095- 1265] ■a transportară multa religii sfinte din Orient in Coordeet Ezechil Catastrofa unui tren de marfi O mare catastrofă a unui tren de marfă No. 5701 care vine de la Iași in direcția Chișinău, Vă întâmplat in noaptea de 22- 23 Octombiia la orele 23/20. Trenule pornise da la gara Ghidighici spre Chiul din Trecănd aer motorul vagoanele începuseră râ iese din linie. Mecanicul a avut prezența da spirit a si oprească repeda tranii, astfel oprind, o catastrofă și mai grozavă In total au eșit de pe șine și a’au răsturnat un număr de 14 vagoane în marfă, să rămănă linia pe o distanță 150,200 de ktm. Victime un acut. La fața locului cu uu tren apercial a spart d ing. Barbaria inspector aerv. mișcărei d. Dan, d ing. Stoica și aici. Se face ancheta la fața locului dar oansele catastrofei încă nu e-au stabilit. Există bănuiala să ar fi foat stricată o osia a unui vagon da marfă" Circulația trenurilor aa face prin tran abordarea 'f OM v • Vineri 27 Octombrie 1922 — HSSERTfl 91 RECLAMIS tei «tufei Un aanfer vtefete t ten Presa de odinioară a Iașului De la 1894 încoace In 1901 61 Unul dintre fiii iluștri ai Moldovei, Gheorgha Mitrissen, invataată din viață. Op de o Inteligență strălucitoare, om politic superior și educator național, numele lui a rămas in istoria noastră. ’ Raintors de la Paris, a fost numit profesor de drept civil la facultatea de drept din Iași, iar da aici a fost transferat la acea din București. A debutat sub egida maralui Mihail Cogălmaeanu, luând parte la tot la mișcările politice. A participat la conspirația da la Malar Pașa. A publicat in colaborare cu Dimitria Stur* dat la broșura „Spionul prusian* și a scria prin stare multe articole, asumăndu-se Iordacha Vulpascu. A fost S* ministru in două rânduri și a’a ■les sproaps permanent senator al colegiulul II da Iași. Ca n’a fost Gheorghe Mărzascu ? Avocat, profesor, ziarist, orator, membru in parlament, ministru. A trecut toată seara activității omului public, punând in teste formele acestei prodigioasa activități, peeatea Individualității asiei Dar, troiaparnian dineul și o mare figură a Iașilor. Presimțind apropiatul său sfârșit, da și medicii ii dădeau mereu speranța de Îndreptare, Gh. Mărzeanu apunea: — „Nu oamenii mă pot ajuta. Singur Dumneseu și va mi va fi aciia, acala se va intâmpla“. Primul ziar Înființat de Gh. Mărgeanu a fost „Trecutul“ in 1858 și era scris cu litere chirilice. A mai înființat ziarele: „Cugetul drai“, „Apărătorul logii“, „Steaua Romă miei“, „Pactul social“, „Liberalul“ și „Prietenul Poporului“, Gh. Mărzașcu a iubit foarte mult Iașii, iar’eă’l va dam cum ia frumoasele sali da lamă, după ce ’și făcea plim barna sa favorită la Copou, sa opria in Bolțul grădina Traian și Îdupă ea adresa câteva vorba mustieloBului italian ea stă in colțul Trsvanului, iși umplea un coș cn castana prăjite și plasa ca eia in spre casă. In strada Alexandrinuda locuia. Despre Sanda Riseanu, iișan ca și vasluian, ori când iși amintesc ieșenii, căci a remas o vorbă celebră t după dânsul, pe care o voi povesti-o coase. Junimist da frunte, au „talantul“ vorbai sala, a rostit la o Întrunire in aaia circului Sidoli, un discurs in anul 1892. Acest discurs a fost cules de o comisiune din gruparea literară din care făceau parte G. Catargi, Canari și Eugen Ionosan si publicat Intr’o broșură dedicată comisarilor da despărțri de pa ar tunel I d. Zdrobi, Dioghenicii, Buznea, Spiridon, Ilarban,șefului de sergenți N. Ions BOU, iii D. Brodea pa atnnal polițai, alegătorilor colegiala II de deputați din desp. I și II și a IV și a V-a. Cuprinsul diacorsului—sunt precum vedem tocmai 60 de ani da atunci— cere următorul, cu pronunțarea aparțială a an > Domnilor alegători: „Urcăndu-mi aici, n am intenția de a ține un diavnra (aplause). N’am natastă ciprindiri («plante) și apum vremea faptilor (eplausa prelungite). Am luat cuvântul pentru a mă apăra inpotriva unui infame oalomuii.Voai ! Brava, brava.... Domnilor ! sunt acuzat prin toata infidalățile și la toate Întrunirii! că •u, Domnilor, adică ași fi,șsi da bandi da bătăuși și că amucid lumia prin Tătâraș (aplause, murmura de danaprobare intr’o parta a salai). Eu Domnilor, fau apel la d-voastră, Domnilor, ca să spuneți dacă eu sunt șef de bătăuși, Auaiți D-lor, oft •u ași îndrăzni să bat parra’un domn alegător (aprobări unanime). li vom bata D-lor, dar ii vom bata D-lor nu au băta (mart lansația), dar ii vom bata (aici oratorul bau apă, mișcare in public) cu voturile D-voastră, plagești (aplause actualitate și îndelung repetata acopăr nltimile cuvinte ale oratorului): „Mă mai apasă dau D-lor, ași implicat măhicăliți ca agenți. Fac din nou apel la d-voastră D-lor! Răspundeți d-voastră, D lor, unda sunt agenții mai, Domnilor ? Mai multa voii. Sărutăm mânile, Ooani Sandale, aici suntem.In fața asastui răspuns, pus la aula da opoziție, indignarea lui Con Sandu ne mai cunoașta margini. Cu un gust anparb apostrofaană pana* socotiții întrerupători) ! — Tanați pane venahlor (Voala* fără. Președintele întrunirii invită au o voiaacra nu Jadmire replică, pa Întrerupători asi părăsească aala)! — Nu’l credeți, continua Conu Sandu, apun minciuni lor, pe onoarea mea D lor,• ehioriae D lor....*. Ajunsese o figură populară gi tibutul său in politiei a fost revensind țătanii din Vaslui, pe timpul cănd n’au dat primare apanaje Coroana!. * D. Abgar Bntalin n’a scăpat atunal de... biografia ca i’a flaut opoziția, căci biograful spunea: „Dacă ați crada ort propriatarul asistat sonor namea vre’un străin, v’ați Ingalat. Abgar e cel mai romăn dintre toți românii. Ca atare a cal mai masoa apărător al nsamulul nostru, e antisemit, anti-nsamț, antibulgar, tot pe voiți, in fina chiar și anti-armean. Tatăl aia Iacovacris Buioliu, era ■ioratorul bătrânului boer Bagotă. Cam at vada origina familial era la Indimăna intorioului, dar al n’a vrut că nieia da apaate documente. La tribunal întrebuințează mai alea argumentai ad hominem fust da praședinte. La taatru căt a foat președinta da comitet teatral, a amandat și a eliminat pa artiști, a consurat și insogurat piesale și a’a purtat ea amindoi colegii săi din comitat. Ei Birttâan in lojă, iar d. Baioliu in atac A foat alen deaan. După vre’o dorit trai Inni. Intrag baroni a incaput să rfi onească impotrivă 1. Ajmaane să aibă ea partisan numai pe miciponanhul Baltă“, 1 R. S (Va apare in volum) Viața in Rusia Corupția și imoralitatea in administra pe ți viața socială Trimisul special al cotidianului parisian „La Tampa“ in Rusia, publicat un articol privitor la starea de lucruri din republica sovietică din țara sxtragem următoarele: „Pentru ca să cunoști in toata amăronțăie rănile, ca un rod actualminta Rusia esta suficient a fi petegi la Intimplars ori care dintra gazeta lamoncovite, pretutindenea vei vedea mituiri de funcționari, matrapa alăeuzile claibigilor trusturilor statului, traficuri nerușinate cu biletele de drum de fer sau cu permisele de circulațiune, in căpuținare și împotrivire din partea țăranilor din diferite provincii contra plății birurilor, lipsi da fonduri in camieriile guvernului din care oauzat, nu numerate protestări din partea școlilor și a diferitelor întreprinderi industriale naționalizate invorăeaa și apoi după eftreva sila, arestări nenumărate de fumționari incorecți, oprirea trimiterei da fonduri sau mărfuri In provînciile renabîtrante, para au pria aatfel ta an fal da „bloena economie“ sunt silite al oadeaa, ate... Aatfal chiar „Iavantia" organul ofielei >1 Șovietalor In nnmlrat de la 16 Septembrie publică o lungă aarie soare a corospondentului ai din Eka