Evenimentul, octombrie-decembrie 1922 - ianuarie 1923 (Anul 30, nr. 462-547)

1922-11-26 / nr. 506

N X 4iNUL A^^X^Íec jVo, 506 •IU<UcU #* I « fl MATA UNI8KA WpBMWBMnWi'IIBIM H fflHI ,M«8 ACUM 18 AMI Acum 1$ ani, la Octombrie 1904, Principesa Maria de atensi, labila apaetră Regină de astăzi, a vizitat Iașii noștri. Doamnele din Iași i-au adresat următoarele rânduri: PRINCIPESEI MARIA Cu Sufletele amăne pătrunse de nestimatul dar regesc, femeile din Iași ne’nchină și cu iubire ’Ți mulțumesc. Iu ce deshinai viitorul dragi dinastiei românești, s'aduni in toamna vieței Tale mănunchiu dev&ze ’mpărătești și fruntea unuia fii’Ți, încununând cerul clement, să’L fună peste toți Românii un împărat in Orient. CONFERINȚA Mai toate ziarele, comentând primele știri de la Conferința orientală, s'au grăbit să’și manifeste scepticizmul în privida rezultatelor ai favorabile păcei generale. Nu împărtășim acest acepticizm. Fiecare delegație vine la Lausanne cu punctul ei de vedere numai in urma tratativelor si „tociimelilor“ de la masa verde se ajunge la un acord deplin. Nu se poate pretinde că, de la început chiar, acest acord să se stabilească, și aceasta fără disecție. Ismet Pașa, șeful delegației twee, cere uniii, ca să aibă de unde lăsa. Guvernul din Angora, de pilda, cere pentru Turcia frontierele din 1913, adică și Grecia accidentală, cerere pe care toți Aliații o consideră inadmisibilă. Nici punctul de vedere Turcesc asupra strigătorilor nu va fi actmic. Toate statele balcanice Aliații au mare interese economisice legate de libertatea navigației prin Bosfor și Dardanele. Circularea vaselor de război prin sfâimturi trebue reglementată desigur, dar nu interzisă, cum vrea delegația turcă. Sânt atâtea alte chestiuni, cum e aceea a capitulaționilor, a datoriei publice otomane, etc, caii nu pot fi rezolvate la tapeur. Să nu se precipite așadar confrații și să profetizeze din prima zi eșecul Conferinței. Sute adevărat că dificultățile sunt mari, dar toată lumea e doritoare de pace și tratativele de la Lausanne vor fi urmate intr’un larg spirit de consesiuni reciproce, spre a asigura in sfirșit pacea mondială. Atitudinea Italiei este mult comentată. Deși la Lausanne este mirosită conferințe orientală, totuși d. Mussolini, premierul italien, a emut nimerit să pună in discuție, in convorbirile sale cu reprezentanții Franței și Angliei, locul pe care-l ocupă Italia in „Marea Antantă“. D. Mussolini revendică pentru Italia in solile Dodecangolui, in pagoba Greciei. Față de „Mica Antantă“, premierul italian se arată rezervat și nu-și ascunde preferințele sale pentru Ungaria și Uugaria. D. Mussolini, care a venit la putere ca „om bou”, păstrează procedeele diplomatice de pe timpul lui Orlando și Nitti, cari intrigea împotriva constituiei „ Micei flotante” și sprijineau pe adversarii Aliaților. E regretabil că guvernele italiene uită repede la războiul mondial. Italia ar fi avut soarta României și a Serbiei, dacă nu i ar fi dat grabnic ajutorul militar franco englez, care a salvat Italia de pcepsțiunea dușmană. La masa verde, Italia prea vrea să triumfe interesele sale egoiste, chiar in paguba celorlalți aliați. Să sperăm că delegația italiană de la Lausanne se va convinge de m mm !%$t OS íil Mfeuțidal Duminică 26 Noembrie 1922 irai al partidului imotiÉ l necesitatei concesiunilor reciproce, eleinismai astfel Orientul Ii europesa va putea fi pacificat. Romfala va lupta din răsputeri, alături de micii și marii ei 'Alist], pentru desăvirșirea operei de pace, Declarațiile d’lui D. Xeni D. C. Xeni fost ministru, a făcut următoarele importante declarațiuni, confratelui „Lupta“: " „Nu am aoit cu partidul național român. „Vă felicit duo vi ți rengi, dar mă indosso“, ne spunei acum câteva zila un adversar politic, care tratase zadarnic pentru propriul "afin partid. Na'ana unit nu numai intr’an elan de cotumani, cara nu va fi uitat niciodata dar ne am unit după o indelunga cercetare a principiilor politice reciproce, a tsotisei da luptă viitoare, efit ai a aspirsț’anilor naționala și deaaoi gratie« as planează in politica dar.su pra fire’.or te .ia». Și mâinile s’au strâns opoiomul are dera gi ca reciprocA stimă. Inpida ori opinia,, publică a simț țot importanța soiului săvărțit Azi cănd nu vor cunoigte bizela ințelegerei, nu va & român ca să nu recunoască mara.a pas pa care ambala partide s’au realiat pentru unitatea eufletească și politică pe care o tot oa‘ ram. Partidul național român a incetat de eri de au limitat in hotarele tren' ■carpatine I a’a aia mereu partid relgionel, ca o imputare Lupte de deal' nil dă-zegi glorioase, l’eu infipt in capatul aeflotei romanești din Ardeal Aziai igi desfășoară ateagul de luptă in toata ținuturile României Întregite și prin unirea cu partidul dimooist își stabilește forme! sediul popducerei sale in București. Moment istoric și pentru dinșii și pentru noi Eveniment cu consecințî fsoride, cărora nu uni timpul le va fixa proporția. Și pentru ca orice echivoc de particulari«* sft dispară, ambele partide fără nici o dificultate au stabilit de' plină egalitate in propost',a organelor de conducere intre elementele ardelene și ala vechiului regat. Nici o discuțiuna asupra știrii, nici o târguieli asupra demnităților viitoare: nimic Un pas apare către o politiică nouă, in care se cântăresc Ideile as examinează curățenia oamenilor, se întreabă faimic și se pornește la luptă. Fiecare din tovarășii de mâine poata fi mândru de tratatul său. Noi o știm. Suntem siguri că frații noștrii de luptă o știu și ei. Cunodtat prin toate fibrele ființei cala adfino înțelegătoare. Tiki Ionsson acris in programul partidului său ce a făcut după război următoarele cuvinte : „Dacă portă , sluji România întregită, partidele noastre trebuesc să se adapteze Româncei celei noui, TOT AȘA DE PĂTRUNSĂ DE „SPIRITUL DEMOCRATIC CA ȘI DE NEVOIA ORDINEI“. „Spiritul dimoemic și ideia ordinei“. Iată praotile cardinale ale partidului acționar unit. Iată lozia pe noastră și a lor. Iată ce va rece tăria comună in lupta de mâine și va aduce in guvernarea ce va urma celul de azi, rezultatul fecund al unei comunități de idei asoduitoare Sântem democrat, dar oameni de ordine Iată în de ma suvinta programul rostrat In sinceritatea eplioarei aceltor două principSi stă toată diferențiarea noastră de relul partidelor, care afișeazâ aceleași idei. Cu un steag glorios și curat, cu stegari ce n’jgn nevoie de minciuni pentru s gi sluji țara, pornim la faptă. Sunt prea multe conștiinți cureta in România ca a Noua, abnt prea multa minți drept văzătoare, ca să nu găsim inele sprijin și izbândă deplină, WSERTA ȘI RECLAMA 1 m fiodtRl U* acmAr vtekta 1 !«« I«if ram Ms! Majísaio Drept răspuns la telegrama trimisă de d. Mihail Cantacuzino d lui Ilfia Mania 1% Cluj, și iu p i udului național romin a răspuns cu următoarea telegramă : D-lui Iihafi G. Cantacuzino Fost ministru București. Aici primit cu debtocurie in cunoștiințarea despre unanima notârăre privitoare la înfăptuire unirea partidului democrat cu partidul national care păstrează o amintire plină de recunoștință pentru serviciile extraordinare aduse de fericiții intru Domnul Take Ionescu și de marele său tovarăș de luptă națională Nicolete Filipescu pentru progresul națiunei și întregirea Patriei Române. Radârtuim că in deplini înțelegere frățească, umăr la umăr vom duce la biruința steagul democrației naționale inlăturănd sistemul de guvernare medievală și introducând ln cârma trei concepțiile nationale și de draptate socială ale vinței de Hat. Să trăiască Romănia întregită. Să trăiască solidaritatea tuturor fraților de acelaș sânge, de aceleași convingeri și aspirațiuni naționale și politice. Presa de odinioară a Iașului De la 1894 încoace — In 1904. 84 legii In vacanță, In 1904 Drăguți sunt Iașii, șagi asum și fără indoială și ea și in viitor. Iașii vor fi apeligi. Întotdeauna. Ateis și piață a Unită!, aparea și alei de la Copou, acelaș pavaj de asfalt, stricat și veșnic sa aă fia reparat, ca Teatrul Națonal, Universitatea, Palatul Administrativ, Liceul Internat, Palatul Rosnovanu, clidiri daaigdr oa sânt adevărate obiecte de aziă. Pe căldările mari, iașii sant in imens aaaan, In care fierb in andoarea lor acei dintrei cei 60 de mii locaitari—in 1904 firește — cari, împiedecați de diferite inprejurări, n’au luat drumul vis’unei ttrațiuni balneare ana climaterica. In oraș, figurinacunoscute, ea indigeni ea bocacea prin cartierele lăturalnice ale oregului, gara profitind de absența taior din centru, indră anercst’și expne marile demodate pa strada Lăpușneanu sau la Copou. Muzica militarit la Copon e distracția ieșenilor. Teatre de vară arta la Zimbrul Cueș Vodă și Pomul Verd« au» mai amintit de Grigoria Cogălniceanu, o figură atăt de simpatică a Iigilor noștri. In anul 1904 a diapărut din mijlocul ieșenilor, in plină vigoare a vrăsiei și tot atăt de neașteptat cum s’au dus, din Ieșii noștri, atătea personalități de iarnă. Era un om cu o adincă cunoștință a nevoilor țărei .î crieiie stătea mai mult de vorbă cu dânsul, trăgea folositoare învățături din chipul său de a vedea lucrurile, din pătrunderea și agerimea sa, par a prindea problemele vieței practice, din alaturile înțelepte ce le impărța ca dărnisie In toate părț'la Era unul din puținii neștri mari agricultori cere practina această indeletuielii Intr’un chip inteligent și superior. Punga sa era pururea de thiai g! pentru alte interese acel al propriei Individualitati! de căt Cogâlniceana »a avea pe legi o avere insernată, prin o muncă infordată de mai multa zeci de ani, și o mare valoare Boasalfi, având însușirile trebuitoare unui om care vrea să adune pa alții in jurul Rău și a ideilor parapresanti. ^ * O altă figură legănă era colonelul Rosetti Rosnovanu, oaragi’a pus pieptul pentru steagul țărei sale, in resbolul din 1377. El a adus servicii reale țărei, in special Județului Neamț intervăndu’i șa numeroase off de gbmanivede, adevărate lucruri de artă, croite printre munți stftneopi și peste prăpăstii adjunci A fost dat in jndaead odată cn Lascar Catargi, de către guvernul Brătienu. Dar, atăt de inblt și reapeqtat a fost colonelul Roanovanu, in alt George Balg, prdeședinte de tribunal, a preferat să si retragă din magistra țari, decâtt să devie Instrumentul guvernarii, cere-i ordonase a faca o perohasfție la domiciliul său. El a însoțit pe Regele Carol la „Petersburgul de stanei,— Petrogradul de astăzi Di pa arma sa rămâne In țară un frumos monument de arhitectură in stil gotic— bizantin, bisarici ce a sidit’o* la moșia sa Roanov, ultima biserică zidită in România de către un boer, după veahia datină. Era fiul marsiul doar moldovan Alexandra Rosnovano și al Ruxandei Rosnovano născută prin gipssa Calimsir. » Cu ceaaiunea visit« familiei regale la Iași, t’tu educ din Capitală, pentru „pasi bunei ordine in oraș“, agenți speciali de siguranță, pentru ca să se minție in liniște pe peticenii ieșenii Ieșenilor pe galei, oamesit din fire, nu le a pilont gaetul aoasta Și atunci, pentru a pedepsi poliția Capitalei, și au arătat cu mai multă tărie intraega simpatie pentru Coroana. Iar Regale Carol prinsănd toate Est’Bre sentimente ale ieșenilor, și’a exprimat dorința atunci o», să ne sane poporul că’și minifeatele „liber“ sentimentele sale către Dinastie și Tron. Și dorința regală a fost repede Îndeplinită, căci frânghiile de care țineau sergenții, pentru ca ieșenii să nu poată merge de olt la o distanță destul de mare de trăsura regală, au dispărut ea prin farmec. Străzile fuseseră baricadate și, prma in toată lumea, atenci cănd poliția găsește de cuviință să întindă cordoane, tocmai atunci se adună lumea mai mult Ragele Carol se săturase la Izgi de... frânghii și agenți polițienești, ca el pe unde trecea nu dădea decăt de ele. In strada Carol, pe atunci, cu toate cordoanele și fluerăturli, tramvaiul era cădea peste Frlnsipesa Maria— Regina noastră da aetist, care sa ducea pe jos, la școala de menajé R. S. ___(ss) luitu Maria. (Va apare in volum) Ministerul instrucțiunii aduse la cunoștința profesorilor de științe naturale de la școlile normale din intreaga țară, că se bucură de ateis și situație ca cei de la lione, având oarodrsie de 14 ora, plutinduse in plus o oră ca oră de laborator.