Făclia, octombrie-decembrie 1968 (Anul 22, nr. 6813-6892)
1968-10-09 / 6820. szám
Proletari din toate țările, uniți-vă ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul XXIII — Nr. 6820 Miercuri 9 octombrie 1968 4 pagini 30 bani SESIUNEA ȘTIINȚIFICĂ A INSTITUTULUI POLITEHNIC Intre 10—12 octombrie se va desfășura la Cluj sesiunea științifică jubiliară a cadrelor didactice de la Institutul politehnic cu ocazia aniversării a două decenii de la înființare. Ședințele de comunicări ale sesiunii se vor desfășura în 15 secții: Dezvoltarea tehnicii și implicațiile ei socialeconomice privind țara noastră, Matematici, Fizică-chimie, Tehnologia construcției de mașini, Utilajul și tehnologia prelucrării la cald, Metalurgia pulberilor, Mecanică-mecanisme, Rezistența materialelor și organe de mașini, Mașini agricole, Elemente și structuri ușoare, Structuri spațiale și plăci plane, Electrotehnică, Termoenergetică, Desen și geometrie descriptivă. Cele 369 de comunicări vor fi prezentate de cadre didactice și specialiști de la Institutele politehnice Cluj, București, Iași, Timișoara, Galați, Brașov, Universitățile „Babeș-Bolyai“ și Universitatea Champaign-Urbana din statul Illinois S.U.A., Institutul de Calcul, I.M.F., Institutul Agronomic, I.F.A., D.S.A.P.C. Cluj, Institutul de Cercetări Metalurgice, I.F.A., C.S.C.A.S., I.N.C.E.R.C., I.S.C.A.S., Institutul de Cercetări Forestiere, I.R.M.E. și I.C.M.P.C. din București, Institutul de mine din Petroșeni, Institutul de proiectare din Brașov, I.N.C.E.R.C. din Timișoara și D.S.A.P.C. din Timișoara. La deschiderea festivă, care va avea loc la ora 9 în sala mare a Casei Universitarilor, va fi prezentat un expozeu despre „Dezvoltarea Institutului politehnic din Cluj 1948— 1968“, comunicarea „Dezvoltarea învățămîntului tehnic în Transilvania“ și „Din istoricul învățămîntului tehnic în Cluj“. Moment de lucru în atelierul de metrologie al Fabricii de ciment din Turda. Lăcătușul Vasile Mureșan efectuînd etalonarea greutăților cu ajutorul balanței etalon Caracterul dinamic și continuu al organizării științifice a producției și muncii In prezent, pe plan mondial se acordă atenție deosebită adîncirii procesului de specializare și diversificare a activității industriale, introducerii pe scară largă și rapidă a rezultatelor cercetărilor științifice a producției, creșterii muncii de concepție față de ansamblul activității întreprinderilor, îmbunătățirii calității produselor, o dată cu reducerea cheltuielilor de producție, folosirii unor largi colective de specialiști în activitatea de conducere și îmbunătățirea acestei activități, precum și perfecționării fluxului de informații economice. In țările dezvoltate din punct de vedere industrial există, de asemenea, o preocupare permanentă și susținută pentru așezarea pe baze științifice a organizării producției și a muncii, pentru pregătirea cadrelor de conducere din întreprinderi, raționalizarea gestiunii și a sistemului informațional, introducerea unor metode noi în activitatea financiar-contabilă, modernizării transportului intern. Concomitent se semnalează o creștere elocventă a numărului de lucrări și publicații referitoare la aplicarea celor mai noi descoperiri ale științei în producție, a sporit numărul cercetătorilor și al institutelor de cercetare, precum și volumul cheltuielilor afectate acestei activități. Conform statisticilor O.N.U., pe plan mondial se tipăresc anual peste 30 milioane de studii și peste 250 000 de scrieri tehnice și dări de seamă. Tendința în domeniul publicației științifice este de dublare la fiecare zece ani. Cheltuielile pentru cercetări științifice în principalele țări dezvoltate din punct de vedere economic au crescut în ultimii 20 de ani de la circa 0,25 la sută din venitul național la 1,9 la sută în Japonia, 2,1 la sută în R. F. a Germaniei, 2,5 la sută în Franța, 3,5 la sută în Anglia, 4,6 la sută în S.U.A. etc. Și în țara noastră organizarea științifică a producției și a muncii a devenit o necesitate imperioasă. Ca urmare a acestei necesități, la începutul anului 1967, la indicația conducerii de partid și de stat, au luat ființă în întreprinderile industriale colective și grupe de organizare științifică a producției și a muncii. Activitatea desfășurată de aceste nuclee în perioada martie-iulie 1967, avînd ca obiectiv principal obținerea unor producții fizice și a unei productivități peste prevederile planului cincinal, precum și atingerea unor indicatori (productivitate, norme de muncă, manoperă specifică) la nivelul celor realizate de țările dezvoltate din punct de vedere industrial, au fost încununate de succes. Cu ocazia analizei făcute s-au constatat depășiri substanțiale ale prevederilor planului de stat pe anul 1967 precum și perspective sigure de depășire a planului cincinal. In această acțiune au obținut rezultate deosebit de valoroase în ce privește creșterea producției globale întreprinderile din cadrul Ministerului Traian PINTEA, director, Andrei BOIER, instructor al Cabinetului județean pentru organizarea științifică a producției și muncii (Continuare în pag. a lll-a) Badea Emil Nu l-am întîlnit de prea multe ori pe Emil Popovici din Cojocna. Dar am adoptat imediat acest „bade Emil“ cu sentimentul că numai așa voi putea cuprinde semnificația prezenței sale în corul din Cojocna, semnificația personalității sale. Sunt convins și acum că numai acest „bade Emil“ întregește respectul de care se bucură țăranul acesta înalt, brunet, cu mustăți stufoase și privire deschisă. Intr-o seară îmi povestea la căminul cultural cum a început să cînte, acum vreo 54 de ani. Avea numai 14 ani și corul din localitate era vestit, prin realizările sale, dar mai ales prin exigența cu care îi admitea pe cei ce doreau să cînte în el. Badea Emil avea de pe atunci o voce frumoasă, care a impresionat juriul artistic, însă proba a doua, cea etică, de comportare, l-a ținut ca pe teratic. A trecut însă și peste acest hop. De atunci cântă. In, cor, sau de unul singur, cînd se întoarce de la cîmp, seara, ostenit. A cintat mereu, pînă în 1963 cînd a devenit solist al renumitului taraf cojocnean, laureat al concursului al VII-lea al artiștilor amatori. Badea Emil are o voce splendidă, un bas profund, care zguduie sau alină, dar întotdeauna încîntă. Balada lancului, cu modulările ei neașteptate își găsește în el un interpret ideal. O cîntă așa cum a învățat-o de la bătrîni, ocolind stilizările ulterioare. Așa cîntă el în general, poate de aceea interpretările lui sînt pline de farmec. Dacă acum ar avea 14 ani, și ar începe să cînte numai de-acum, destinul lui ar fi altul. El însuși susține acest lucru, și-l regretă. Dar continuă, totuși, să cînte, să cînte pe scenă, sau cînd se întoarce de la cîmp. De aceea, întotdeauna cînd îl întîlnesc pe badea Emil mă cuprinde un sentiment de respect, amestecat cu dragostea pentru acest țăran — cîntăreț de peste 50 de ani. L-aș considera un prototip al artistului amator, și n-aș dori altora decit calitățile sale provenite din dragostea pentru folclor, pentru cîntecul românesc. V. CHIOREANU INSTALAȚII DE FORAJ „F-2Q0“ PENTRU EXPORT Colectivul Uzinei „1 Mai“ din Ploiești a livrat exportului a cincea instalație de foraj F-200. Prevăzută cu motoare de mare putere și convertizoare hidraulice de cuplu, instalația de foraj F-200, premiată cu medalia de aur la Tîrgul internațional de la Brno din această toamnă, poate fora pînă la 3 500 de metri adîncime, cu posibilități de adaptare la diverse condiții de șantier-straturi tari, presiuni și temperaturi ridicate. Mecanismele hidraulice, manevrate de la un pupitru de comandă, asigură o viteză sporită și o mare siguranță în foraj. Un alt avantaj al acestei instalații este că ea poate fi echipată și cu motoare electrice — fără modificări constructive — în cazul cînd se forează în șantiere electrificate. Constructorii de utilaj petrolier ploieșteni lucrează acum la fabricarea reperelor pentru alte 5 instalații de acest fel care au fost solicitate pentru export. (Agerpres) TOVARĂȘUL ION GHEORGHE MAURER A PRIMIT PE AMBASADORUL R. P. POLONE Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marți la amiază pe Jaromir Owieduszko, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. PolOne la București, într-o vizită protocolară de prezentare. La întrevedere, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, a participat Vasile Șandru, adjunct al ministrului afacerilor externe. (Agerpres). GHIDUL ISTORIEI ROMÂNIEI Recent a apărut Ghidul istoriei României, întocmit de Serviciul de bibliografie și documentare al Bibliotecii unversitare din București. Intr-o primă parte au fost grupate lucrările de referință, bibliografiile, izvoarele, tratatele și lucrările de sinteză ca și lucrările generale de istorie locală; în partea a doua au fost grupate datele bibliografiei referitoare la istoria veche, medie, modernă și contemporană, pentru ca într-un ultim capitol să fie înfățișate lucrările privitoare la istoria culturală a României. Ghidul este completat cu listele periodicelor românești și străine, precum și cu tabelul centrelor de cercetare și de informare istorică. (Agerpres) • •••••••••• MAXIMĂ INTENSITATE RECOLTĂRILOR ȘI INSĂMINȚĂRILOR DE TOAMNĂ Prima decadă a lunii octombrie se apropie de sfîrșit și odată cu aceasta expiră termenul stabilit prin recomandările Consiliului Superior al Agriculturii și al organelor agricole județene pentru executarea însămînțărilor de toamnă. Cu toate acestea, chiar și unitățile agricole care sînt mai avansate cu aceste lucrări, ca de exemplu I.A.S. Dej, cooperativele agricole din Unguraș, Recea Cristur, Bogata și altele, au însămințat, pînă la începutul acestei săptămîni, numai 40—50 la sută din suprafețele prevăzute în plan. Pe ansamblul județului nostru se constată o accentuată rămânere în urmă a însămînțărilor și celorlalte lucrări agricole de toamnă. Fără îndoială că timpul ploios din ultimele săptămîni, umiditatea ridicată a solului și întîrzierea recoltării datorită coacerii mai tîrzii a plantelor după care urmează să se însămînțeze griul, au creat unele greutăți care au împiedicat desfășurarea într-un ritm corespunzător a arăturilor și însămînțărilor de toamnă. La acestea s-au adăugat însă cauze subiective, de natură organizatorică, respectiv unele deficiențe în organizarea muncii care au dus la nefolosirea din plin a timpului favorabil dintre ploi, avînd drept consecință întîrzierea recoltatului și semănatului. Astfel, recoltatul sfeclei de zahăr s-a efectuat pe circa 35 la sută din suprafața cultivată, a cartofilor pe mai puțin de un sfert, iar a porumbului pe numai 4 la sută. Planul de însămințări la grîu, pînă la 7 octombrie a.c., s-a realizat în proporție de numai 12 la sută în întreprinderile agricole de stat și 10 la sută în cooperativele agricole din județ. Intrucît toamna este înaintată, iar vremea se prezintă variabilă, cu tendință de răcire, se impune ca în aceste zile să se asigure o puternică mobilizare și folosirea rațională a tuturor forțelor și mijloacelor de lucru astfel ca recoltările și lucrările de pregătire a terenului și însămînțările în fiecare unitate să se desfășoare cu maximă intensitate. Posibilități pentru urgentarea recoltărilor și însămînțărilor există, fapt dovedit de însăși realizările unor cooperative agricole cum sînt cele din Recea Cristur, Cîțcău, Cășei și altele, care au strîns recoltele de pe suprafețe însemnate și folosesc fiecare oră prielnică de lucru în vederea grăbirii lucrărilor din campania de însămînțări. Urgentarea acestor lucrări impune însă ca în fiecare unitate consiliile de conducere și cadrele de specialiști să întreprindă măsurile tehnico-organizatorice cerute de condițiile specifice existente spre a se asigura desfășurarea lucrărilor de pregătire a terenului și însămînțărilor într-un ritm cît mai accelerat. O condiție hotărîtoare pentru intensificarea lucrărilor de însămînțări o constituie recoltarea într-un timp scurt a culturilor de toamnă. Toate forțele de muncă și mijloacele de transport trebuie concentrate pentru strîngerea cu prioritate a recoltei de sfeclă de zahăr, cartofi și porumb de pe suprafețele destinate însămînțării griului și orzului de toamnă. Prin eliberarea acestor terenuri se vor crea condiții ca toate tractoarele să poată fi folosite cu întreaga capacitate de lucru la arături și însămînțări. In vederea intensificării ritmului de lucru este, totodată, necesar ca să se asigure organizarea muncii în două schimburi la fiecare tractor. In unitățile agricole unde recoltările, lucrările de pregătire a terenului și însămînțările sunt mult rămase în urmă, situația impune revizuirea amplasării culturii griului și însămințarea unor suprafețe arate în vară. Specialiștii din unități vor stabili cu mult discernămînt aceste suprafețe și vor lua măsuri ca acolo unde urmează să se însămînțeze grîu după grîu, aceste terenuri să fie bine fertilizate. Folosind din plin vremea care a devenit favorabilă lucrului în cîmp, neprecupețind nici un efort, să asigurăm strîngerea fără pierdere a recoltei și executarea într-un timp scurt, de bună calitate, a însămînțărilor de toamnă. Petre CINDEA C.A.P. Răscruci. Se recoltează ceapa Descoperisem întâmplător că două sate — Coasta și Tăușani —, unite în aceeași cooperativă agricolă, au fost atestate documentar prima oară acum 650 de ani, sub vechile lor denumiri — Gyulatelke și Markhaza (după numele stăpînilor domeniilor). Subiect captivant pentru un reporter, subiect care îți oferă ocazia să scrii multe fraze frumoase, emoționante chiar, despre oameni și locuri străbune, despre perisabil și statornic...Și mă gîndeam că nu ar fi rău ca directorii căminelor culturale din județ sau profesorii de istorie, în locul unor conferințe mai mult sau mai puțin anoste, să mi se ierte expresia, mai mult sau mai degrabă, mai puțin legate de viața satului respectiv, să organizeze cîteva acțiuni dedicate istoriei sale. Pe dealul din Coasta, numit La Criptă, care domină, polarizează toate privirile din vatra satului, pe dealul unde o adîncitură largă și înverzită mai amintește locul fostei cripte a uneia din familiile nobiliare, aici pomi tineri, într-o splendidă țesătură geometrizată, așteaptă primul rod. Cine va mușca oare din merele care își trag seva din rămășițele pămîntești ale nemeșilor îngropați acolo? — mă întrebam patetic. Pe o altă coastă, printre trunchiurile bătrîne ale altei livezi, se mai disting încă uriașe cifre și litere: 1769 I. H. S. (Isis hominum salvator), iar în apropierea bisericii, cîteva pietre din fosta fîntînă cu coase, a cărei amintire încrîncenează și azi pe urmașii iobagilor torturați, mărturisea un trecut tragic, înmormântat în legende aproape Reîntoarcerea în Ithaca uitate astăzi. Fortuna labilis..., îmi spuneam livresc, privind fețele oamenilor, pe care nu puteam citi nimic din tulburarea acelor vremuri. Sau poate nu știam să descopăr, între zidurile vîrstei, ale vîntului și ploilor și necazurilor, nu reușeam să citesc semnele istoriei. Fortuna labilis, deșertăciunea deșertăciunilor, toate sînt trecătoare și se spulberă... Sau, poate, dimpotrivă, în acea seninătate aspră a locuitorilor acestor sate trebuie să vedem victoria statorniciei, a pietrelor în calea apelor, a oamenilor în tromba vremurilor... Printre lăzi cu sticle și cutii cu mititei și frunzele, pentru serbarea Zilei recoltei, într-o remorcă, urcam spre sat, pe un drum infernal, pe care cu greu îl răzbești fără un U-651, prin gloduri apocaliptice, pînă la burta cailor și la șasiul tractoarelor. Ce s-a schimbat esențial de acum 650 de ani în aceste două sate? — mă întrebam privind dealurile pe care le mai văzusem și satele aproape neschimbate, în înfățișare, de acum două-trei decenii, dacă nu mai mult. Firește, satele s-au mărit, relațiile sociale s-au transformat radical, s-a introdus, de vre-o cîteva săptămîni, curentul electric, se lucrează tot mai mult cu tractorul, se ascultă emisiunile radio și se citește „Sportul“... Evident, e o evoluție, ale cărei dimensiuni și semnificații nu necesită explicații pentru nimeni. Dar aceasta să fie oare esența vieții acestor oameni? E greu de crezut. In 1935, ziarul budapestan „Magyarság“ relata faptele monstruoase, cu cîteva decenii înaintea răscoalei lui Horia, Cloșca și Crișan, ale lui Iosif Dujardin de Nagykeresztes, baronul din Giulatelec. N-o să amintesc aici nici maniile, nici violențele, nici revoltele și represaliile despre care vorbesc semnele adine arate pe Coasta Scrisă. Cum nu amintesc nici cifrele recoltelor din acest an, mai bogate ca niciodată. Intre aceste două elemente s-ar putea Ilie CALIAN (Continuare in pag. a llla) Orașul Gherle— tot mai bine gospodărit Deși acțiunile pentru înfrumusețarea și bune gospodărire a orașului Gherla vor continua pînă la căderea zăpezii, edilii orașului au încheiat de pe acum bilanțul acestor lucrări; sunt pe terminate lucrările de construcție a unui modern complex comercial, a fost construită în acest an și dată în folosință o secție pentru confecționarea calapoadelor, un modern magazin pentru prezentarea și desfacerea mobilei, pe canalul morii a fost construit un dig de piatră și beton, rezolvîndu-se în acest fel o problemă aflată de mult în discuție, au fost modernizate străzi și trotuare pe o suprafață de 9 700 mp și au fost reparate străzi și trotuare pe alți 19 000 mp. In planul de lucrări edilitare și gospodărești pentru acest an au fost prevăzute îndiguiri pe canalul morii, diferite taluzări și consolidări de terenuri și extinderea pe încă 1,6 ha a zonei verzi. Toate aceste prevederi au fost realizate. Se înțelege, cele mai multe din aceste lucrări au fost executate din fondurile de investiții și din cele bugetare. Dar, la realizarea lor, o mare contribuție au adus locuitorii orașului prin munca lor patriotică. Ca urmare a sprijinului acordat de cetățeni, Consiliul popular provizoriu al orașului a putut realiza economii la aceste lucrări în valoare de 707 000 lei. Recent, comisia județeană de întreceri patriotice a făcut o verificare a lucrărilor gospodărești și edilitare de înfrumusețare ale orașului Gherla. S-a stabilit cu acest prilej că estetica orașului s-a îmbunătățit apreciabil în acest an. De aceea, comisia a acordat orașului Gherla calificativul „foarte bine" în muncile gospodărești și de înfrumusețare. Funicularepasager Constructorii de utilaje forestiere din Reghin au realizat un prim lot de funiculare-pasager, destinate transportului lemnului din parchetele de exploatare la rampele de încărcare. Noul funicular conceput de specialiști români atinge 2 500 m lungime și poate fi instalat pe versanți cu pante între 15 și 45 grade. Funicularul dispune de un mecanism cu ajutorul căruia poate ancora și ridica buștenii de la locul tăierii, eliminînd în acest fel corhănitul — una din cele mai importante operații din exploatări. Instalația dispune de o sarcină utilă de două tone și o productivitate cu circa 20 la sută mai mare față de funicularele folosite în prezent. (Agerpres) SUPLINIRILE SUB ZODIA CONCESIILOR ? Grija partidului și statului nostru pentru învățămînt se manifestă, între atîtea altele, și prin considerarea situației profesionale și sociale a cadrelor didactice, învățătorul sau profesorul este figura centrală a procesului de învățămînt. De munca dascălului, așa cum se subliniază în importantele documente de partid și de stat aduse la cunoștința tuturor cetățenilor în acest an depinde în mod hotărîtor dezvoltarea acestei importante ramuri a activității sociale. Calitatea muncii profesorului sau învățătorului, luat ca individ, concură prin zeci de fire la calitatea muncii desfășurate într-o școală. Pentru ca randamentul muncii sale să fie cît mai substanțial, învățătorul sau profesorul trebuie să-și cunoască nu numai meseria, ci și elevii, trebuie să cunoască bine mediul în care muncește, măsura în care contribuția sa întregește dialectic rezultatele de ansamblu obținute de către un anume colectiv didactic. Colectivul didactic, la rîndul său, reușește într-un fel sau altul să întregească munca fiecărui cadru didactic. Iată de ce dascălul trebuie să aibă continuitate în muncă. Tot continuitatea face posibilă exercitarea unui control mai precis al muncii și dă naștere unor satisfacții dascălului care scoate o generație de pe băncile școlii. Toate aceste împrejurări sînt atît de firești încît se cunosc și cei care nu au nici o legătură directă cu învățământul. Cu atît mai mult sînt cunoscute de către cei ocupați în învățămînt și, mai ales, de către cei chemați să-i conducă destinele la un nivel sau altul. Cu atît mai surprinzătoare apare situația creată la începutul acestui an școlar prin activitatea de numire a suplinitorilor în învățămînt depusă de către Inspectoratul școlar județean Cluj. Ne vom referi concret la situația creată pe raza unei singure circumscripții școlare — Așchileul — situație care s-a manifestat și la alte școli. Mai întîi o mențiune pentru cei care nu sînt legați direct de învățămînt: anul școlar nu începe oficial atunci cînd curțile școlilor și sălile de clasă sînt inundate de uniforme nou-nouțe ci, după legile încă în vigoare, la 1 septembrie. Caracterul surprinzător al activității inspectoratului a Prof. Emil COSMA, directorul Școlii generale Așchileul Mare (Continuare în pag. a all-a)