Făclia, iulie-septembrie 1969 (Anul 23, nr. 7045-7123)
1969-07-01 / 7045. szám
Sărbători posibile (Urmare din pag, la) consecvență de invidiat, își oferă sărbători de mare amploare. In zile stabilite dinainte, fabrica de flux pentru sudură automată, trăgătoria pentru oțel tare nr. 2 și noua centrală termică își inaugurau — în veritabile premiere — activitatea productivă. Lapidara expresie reportericească, „recent a intrat în producție..." a dobândit, aproape, obișnuința unui salut. In Turda — vechiul oraș despre care îți vine mereu să spui că e neterminat din pricina șantierelor lui numeroase — asistam, nu demult, la o ceremonie mai puțin obișnuită. Două fabrici alăturate sugerează un salt uriaș. Vechea „Electroceramică“ (primii izolatori românești) își trăiește ultimele zile. Cunoscuta marcă de produse destinate energeticii a început — prin cîteva recente intrări în funcțiune — să-și încredințeze prestigiul noii fabrici instalată în hale cu atmosferă de laborator. Tehnologii noi, meserii noi. In atelierele în care s-a născut izolatorul românesc activitatea continuă, pînă la încheierea probelor tehnologice în secțiile care abia primesc botezul focului. Oamenii — foarte mulți dintre ei sunt tineri — după terminarea orelor de lucru se îndreaptă spre halele noi și pun mașinile în funcțiune. Puteau pleca acasă, nimeni nu i-a silit să facă cu un ceas mai devreme probele tehnologice, să-și ofere cu un ceas mai devreme o sărbătoare! Poate imaginea tablourilor de comandă, care conduc automat agregate complexe, îi emoționează, simt apropierea momentului ce va consemna o altă istorie, desfășurată la altă scară. „Se împlinesc, in acest an, două decenii de cînd s-a început fabricarea izolatorilor, ne relata tovarășul loan I Moraru, directorul întreprinderii „Electroceramica“. S-au asimilat — în acest timp — o serie de izolatori pînă la tensiunea de 110 000 volți. Dacă pînă în 1960 reușeam să asigurăm necesarul de izolatori solicitat de economia națională, de la data amintită ritmul dezvoltării industriei energetice ne-a scos din competiție. In 1967 s-a aprobat dezvoltarea întreprinderii prin alocarea unor importante fonduri de investiții și realizarea unei capacități de producție de cinci ori mai mare decit avea fabrica la data deschiderii șantierului. Reintrăm, așadar, în competiția cu energetica, după un antrenament soldat cu 35 000 metri pătrați de hale spațioase care adăpostesc liniile de fabricație utilate cu mașini de mare productivitate, cu un înalt grad de automatizare“. Electroceramiștii și-au planificat „sărbătoarea“ într-una din zilele următoare. Toate pregătirile sunt făcute și, în locul buciumelor tradiționale, semnalul de începere va fi dat de un simplu sunet de sirenă. Am străbătut de multe ori itinerariile geografice ale județului nostru și pentru o astfel de excursie știam, din obișnuință, că trebuie un anumit număr de zile. Desigur că distanțele orizontale au rămas aceleași, dar noi am creat noi itinerarii pe verticală, pe care ochiul călătorește oferindu-și, cu o rară generozitate, perspectiva nenumăratelor sărbători posibile. Densitatea acestora dilată durata zilelor, aglomerează imagini izolate de aiurea într-un amplu tablou în mișcare, nesfîrșit, cu timpul. PREMIZE CERTE (Urmare din pag. l a) mărim îmbunătățirea continuă a calității tuturor produselor, mai ales că producția destinată exportului va fi de 5—6 ori mai mare. In plus, inventarierea problemelor tehnice majore va fi urmată în curînd de măsuri concrete privind pregătirea fabricației, crearea modelelor seriei zero pentru tîrguri, expoziții și contractări, organizarea nouă a locurilor de muncă și aprovizionarea acestora. De asemenea, aplicarea concluziilor studiului comparativ făcut de noi în întreprinderile din țară au același profil — în scopul cunoașterii și generalizării celor mai indicate și avantajoase metode de lucru — împreună cu tot ce am amintit ne vor da siguranța îndeplinirii tuturor indicatorilor prevăzuți în Proiectul de Directive și menținerii locului de întreprindere fruntașă pe ramură. — Știm că punctul nevralgic este aprovizionarea... — Este adevărat și în acest sens multe greutăți ne sunt provocate de lipsa materiei prime livrate de filaturi. Propunem ca forurile superioare să găsească alte metode în aprovizionare — în general, și în viitor — pe baza cererilor noastre anticipate, să oblige întreprinderile furnizoare să respecte termenele de livrare, pentru a nu ni se mai crea goluri de producție. — La nivelul secției I pe care o conduceți, tovarășe inginer Condrea, ce măsuri concrete se vor lua? — Mai întîi, o precizare: secția este cît o uzină — are aproape două mii de muncitori, din care o parte au parcurs drumul dezvoltării ei din prima zi a sosirii mele aici, după absolvirea institutului, în 1960, cînd am fost numit diriginte de șantier, apoi șef de atelier și, de cîțiva ani, șeful secției. Măsurile concrete preconizate vizează, în perspectivă, generalizarea metodei de lucru experimentale, constînd din mărirea brigăzilor de producție la atelierul mașini de bază, ale cărui rezultate s-au materializat deja în productivitate ridicată, continuitate în executarea modelelor de mare serie și eliminarea timpilor neproductivi. Apoi, aplicarea recomandărilor studiului făcut de serviciul organizarea muncii, în legătură cu eliminarea diferențelor considerabile rezultate de la aceleași grupe de muncitori, pe același sistem de utilaje, perfecționările ce le vom aduce procesului de fabricație vor reduce la minimum numărul salariaților care lucrează sub normă, vor asigura îndeplinirea ritmică a planului , și realizarea cîștigului mediu pe un muncitor. — Eu sunt încă sub impresia recentei adunări generale a organizației de partid pe schimb, a spus maistrul Nicolae Polexe, consacrată dezbaterii importantelor documente și aș dori să menționez la început angajamentele luate de membrii organizației noastre cu acest prilej și dorința lor unanimă de a le transpune în viață. Avînd în vedere mărirea planului la export, atenția noastră se va concretiza în direcția executării tricotajelor la o ținută calitativă ireproșabilă, obținerii unei producții suplimentare de 1 la sută, recuperării complete a restanțelor și încadrării în normele de consum specific. La nivelul schimbului, pregătirea muncitorilor cu înaltă calificare pentru mașinile circulare de mare productivitate, înlocuirea treptată a utilajelor, repartizarea planului de producție pe grupe și săli de lucru după genul de tricot și contextura cerută, preluarea lucrului din mers la mașinile de tricotat, dublarea numărului de fuse la atelierul de bobinat de pe gatouri și crearea unei grupe operative pentru remedierea rapidă a defecțiunilor tehnice completează seria măsurilor concrete ce ne vor permite îndeplinirea tuturor angajamentelor luate. Cu toate acestea, și-a exprimat opinia secretarul comitetului de partid, Liviu Moldovan, aș mai adăuga grija conducerii întreprinderii noastre pentru adaptabilitatea producției la cerințele pieții interne și externe, diversificarea ei și folosirea cu eficiență a materialelor și materiilor prime sintetice oferite de industria noastră, respectarea termenelor de livrare a produselor contractate și pregătirea din vremea fabricației, în raport de sezon. Comitetul de partid își va axa munca în secții și organizațiile acestora, astfel ca propunerile făcute de comuniști cu prilejul dezbaterii importantelor documente și angajamentele luate să fie transpuse în viață și îndeplinite. ★ Gîndurile, simțămintele, propunerile și angajamentele exprimate de cei prezenți la această dezbatere dau certitudinea situării colectivului Fabricii de tricotaje „Someșul“ la nivelul sarcinilor superioare ce-i revin și al exigențelor beneficiarilor. Produsele cu marca „Someșul“ sînt tot mai solicitate azi, atît în țară cît și peste hotare. De aceea, trebuie să se facă totul pentru ca renumele ei să nu fie niciodată compromis. PRINOS... (Urmare din pag. la) sine să nu cunoaștem, la vîrsta noastră — are 42 de ani, destul de bine meseria, ca să putem aduce ceva nou! Am ținut cont, continuă el, și de prețul de cost ridicat al rolelor necesare acestor mașini (și pe care le importăm), așa incit am introdus un sistem de antrenare a clte două fuse de către o singură rolă, reușind astfel să obținem o reducere a numărului acestora la jumătate, adică mașina care funcționa cu 8 fuse antrenate de 8 role, funcționează acum cu același număr de fuse antrenate numai de 4 role. In plus, printr-un mecanism propus de noi, am reușit să obținem antrenarea fuselor (care se făcea înainte într-o singură direcție), în ambele sensuri“. Valoarea antecalculată a acestei inovații este de 170124 lei economii. ★ Prin reproiectarea tehnolo giei de turnare pentru înlocuirea prelucrărilor mecanice (frezări, găuriri, așchieri), și manuale, tehnicienii Fülöp Eugen și Kolumban Evanesse au reușit să obțină fabricarea pieselor necesare mașinilor de filat (F.L.P.23-886 și 887) prin sistemul de turnare. Aceasta nu numai că eliberează o serie de mașini-cheie pentru întreprindere, de suprasolicitare și economisește o cantitate mare de muncă manuală, dar permite și obținerea unor produse de o mai bună calitate. Economiile obținute prin această inovație sînt în valoare de 129 228 lei. Privind la oamenii aceștia care gîndesc noul și îl aplică în viață, care vorbesc despre realizările lor (aducătoare de sute de mii lei economii) cum ar vorbi despre un lucru cît se poate de obișnuit și firesc, simți că, într-adevăr, nimic nu poate fi mai frumos decit această dăruire profesiei alese. CU INIMA DESCHISĂ (Urmare din pag.i a) reală și spirituală. Este firesc să aruncăm o privire retrospectivă spre căile sfertului de veac, ca apoi, avântați, să pornim spre crestele aspirațiilor generației noastre. In lectura "’Tezelor și a Proiectului de Directive am găsit chemarea partidului, adresată tuturor oamenilor muncii, de a participa cu dăruire la desăvârșirea construcției socialiste. Fără îndoială, preocuparea centrală a partidului de a continua ferm politica sa marxist-leninistă de industrializare socialistă reprezintă pivotul progresului general al societății noastre. Viața a confirmat justețea acestei politici, elaborată pe baze științifice, iar manifestarea ascendentă pe viitor a tuturor formelor de activitate socială, inclusiv a cercetării științifice sau a instruirii tineretului, este tributară acestei necesități obiective. Intre industrializarea socialistă și cercetare, raporturile de condiționare bilaterală apar mai pregnante ca oricînd, știința avînd, la rândul ei, misiunea de a impulsiona și facilita desfășurarea forțelor de producție — valorificarea optimă a resurselor țării, eficiența economică, în ultimă instanță. In condițiile actuale, etica omului din laboratorul de cercetare îi solicită întreaga capacitate, energie și imaginație creatoare spre a-l încadra în eforturile comune ale poporului său, îmbinarea armonioasă a cercetării fundamentale cu aceea aplicativă, alegerea judicioasă a problemelor sau temelor reclamate de viață, consecvența, seriozitatea și abnegația depusă în rezolvarea lor trebuie considerate ca imperative ale științei românești. Este bine să nu uităm că marea majoritate dintre noi am studiat în anii grei de după război, în timpurile cînd, sub conducerea Partidului Comunist Român, se făurea și se consolida dezvoltarea orânduirii noastre. Se puneau atunci mari nădejdi în noi și, cu toate greutățile, am avut posibilitatea de a ne forma ca slujitori ai adevărului științific. Cred că răspunsul față de această părintească grijă nu își găsește o expresie mai demnă decât în consacrarea întregii noastre activități înfăptuirii programului partidului. Sentimente similare mi-au trezit și obiectivele trasate în privința dezvoltării activității ideologice. Formarea și deprinderea conștiinței socialiste a maselor și a tineretului, în special, este o parte integrantă a vieții în școlile de orice nivel. Tinerețea, caracterizată prin aspirațiile, avântul și generozitatea sa, reprezintă nu numai o etapă de neuitat, ci o epocă de însușire și cătire a caracterelor, concepțiilor și a personalităților. Tocmai această energie clocotitoare trebuie identificată cu idealurile de viață comunistă, dragoste și devotament față de partid și patria socialistă, înțelegerea de către tineretul nostru a concepției științifice materialiste despre natură și societate va constitui călăuza sa în promovarea progresului social, a politicii interne și externe a partidului. In universitate, munca de educație atinge apogeul său, luînd forme tot mai complexe, corespunzătoare gradului de maturizare ideologică și științifică a colectivului sau a individului. Desigur, măiestria în rezolvarea unei astfel de misiuni provine și este condiționată de propria pregătire ideologică, profesională, culturală și exemplul celui de la catedră. In acest fel, obligațiile cît și responsabilitatea de viitor se detașează de la sine. Ne amintim adesea de marele nostru înaintaș Emil Racoviță, a cărui activitate de dascăl, științifică, politică și socială nu a fost întîmplătoare în ambianța acelor timpuri, constituind rezultanta unor calități care la Racoviță au atins un nivel superlativ ! Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român va marca un moment însemnat în viața harnicului și talentatului nostru popor. Știindu-ne călăuziți de partid, privim cu încredere fermă la viitorul României socialiste, conștienți de importanța istorică a sarcinilor ce ne revin celor care sălășluim pe aceste meleaguri. tf&Ést CAMPIONII Luni, 16 iunie 1969. Sub însemnele cunoscutului dicton latin „CITIUS, ALTIUS, FOTRINUS“, — plasat pe frontispiciul olimpiadelor moderne — a întîmpinat Stadionul tineretului din Capitală pe emisarii voleiului școlar din întreaga țară, veniți să se întreacă sub blazonul JUBILIAR, dînd acestei finale dimensiunile unei olimpiade a vîrstei juvenile. Au mai rămas cîteva momente pînă la primul fluier, care anunța trecerea mingii peste fileu și începutul celor 37 minute de joc. Voleibaliștii clujeni controlează jocul și-și adjudecă victoria, cu scorul de 3-0, în fața echipei Steaua București. Marți, 17 iunie 1969 Etapă calmă. Liceul „Nicolae Bălcescu“ — S. S. Buzău 3-0. Miercuri, 18 iunie 1969 Primele două zile au confirmat aprecieri elogioase la adresa divizionarilor juniori. Ziarul „Sportul“ nota: ....școlarii clujeni afișează o superioritate evidentă și justifică pretențiile de a cuceri titlul de campioni ai ediției jubiliare .. Joi, 19 iunie 1969 s Printr-un joc deosebit de frumos, cu aspecte ale unei mari finale, voleibaliștii clujeni, în mare vervă de joc, dispun categoric de colegii lor din Rîmnicu Vîlcea cu 3-0, în mai puțin de 40 minute. Și vîlcenii erau pretendenți la titlu ... Vineri, 20 iunie 1969 Cea mai lungă zi! A. Brebeanu, redactorul rubricii de volei a ziarului „Sportul“, comenta: „...Ce va fi astăzi? Vor furniza o mare surpriză băieții lui M. Dumitrescu (S.S.P1.), în fața echipei celei mai omogene și mai bogată în talente, Liceul „N. Bălcescu“ Cluj? Greu de răspuns, Bălaș, Chiș, Ghic și compania nu acceptă — se pare — înfrîngerea“. Seara, cînd soarele își trimitea leneș ultimele săgeți peste zgura roșiatică, transformînd-o într-o vatră de jăratic, voleibaliștii clujeni trăiau fericitele clipe ale victoriei. Aceste clipe și tricourile tricolore veneau să răsplătească munca și dăruirea acestui colectiv, condus cu deosebit tact pedagogic și seriozitate, timp de 6 ani, de către prof. C. Bengeanu. A. Drăgan, maestru emerit al sportului, component al echipei naționale de volei, declara redactorului „Scânteii’ Tineretului“: „... Mi-a plăcut echipa Liceului „N. Bălcescu“ Cluj, cîștigătoare pe merit a acestei competiții. Această formație impresionează prin cîteva atuuri pe care și le-ar dori și unele echipe de divizia A. In primul rînd practică un volei modern, axat pe mișcare continuă in teren, au blocat redutabil și cîțiva trăgători de elită. In al doilea rînd, jucătorii clujeni beneficiază de o condiție fizică excelentă și au un moral ridicat, ceea ce i-a ajutat să treacă cu bine peste momentele grele ...“ La cele spuse aș mai adăuga felicitările adresate întregului lot de jucători: L. Răcășan, Al. Man, I. Ghic, T. Chiș, I. Lăpădătescu, A. Rațiu, V. Măcicășan, V. Bălaș, V. Moldovan, A. Corpodean, I. F’abian, L. Pall, precum și antrenorului, prof. C. Bengeanu. Totodată, felicităm pe tovarășii V. Brînzei, director, și M. Alexei, director adjunct, care au înconjurat cu dragoste părintească și grijă permanentă acest colectiv, în scopul formării unor oameni bine pregătiți profesional, fiindcă nu trebuie să uităm că în cadrul acestui coleciv sunt 4 premianți: L. Răcașan, T. Chiș, I. Ghic și I. Fabian, componente^n același timp, ai lotului^României de tineret. AI. FARCAȘ Echipa Liceului „N. Bălcescu“ Cluj, campioană națională școlară și de juniori. COMPORTARE MERITORIE Membrii echipajelor automobilistice clujene, participanți la Raliul României din cadrul campionatului național de raliuri au sosit în orașul nostru luni dimineața. De la ei, am aflat unele amănunte interesante legate de acest important eveniment în viața automobilistică autohtonă. Timpul a fost foarte favorabil acestui raliu, fapt dovedit și prin aceea că din cele 42 de echipaje prezente la start n-au abandonat decit 5. Dintre echipajele formației clujene „Victoria—I.O.T.C.“, cea mai bună impresie au lăsat-o cuplurile Toma Suciu — Carol Hossu (la clasa I, 850 cmc), respectiv Bran Baliban Flaviu — Ballo Gábor (clasa a IV-a, 1300 cmc). Primul echipaj s-a clasat atît în etapa respectivă, cît și în campionatul național pe locul doi, iar a doua formație pe locul trei. Este regretabil că partenerul inițial al pilotului Bran Baliban Flaviu, ing. Dumitru Moga de la Industria sîrmei Câmpia Turzii n-a primit aviz favorabil din partea conducerii întreprinderii și n-a putut lua startul în ultima etapă al acestui campionat. In clasamentul general pe echipe: 1. A.C.R. Brașov, 2. Danubiana II, 3. Ciclop, 4. Victoria—I.O.T.C., 5. Danubiana I, 6. Dacia. In campionatul național: 1. A.C.R. Brașov, 2. Ciclop, 3. Victoria—I.O.T.C. F. L. Imperativul zilei: GRĂBIREA Poposind zilele trecute într-o seamă de cooperative agricole am fost martorii avîntului cu care membrii cooperatori participă la entuziasta întrecere pornită în întîmpinarea Congresului partidului, pentru obținerea unor recolte bogate. — In cooperativa noastră — spunea tovarășul Dumitru Tîrnăveanu, secretarul comitetului de partid al C.A.P. Frata — zilnic peste o mie de cooperatori participă la lucrările de întreținere a culturilor. Roadele însuflețitei întreceri între brigăzi se concretizează în terminarea praștiei a II-a pe cele 170 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr și 40 hectare cu cartofi, continuîndu-se această lucrare la cultura porumbului. Cooperatorii din Cîmpia Turzii sînt și mai avansați cu efectuarea praștiei. Pînă în prezent , spunea tovarășul Balogh Alexandru, președintele consiliului de conducere — a fost terminată prașila a 111-a pe 40 hectare cu sfeclă de zahăr și 20 hectare cu cartofi, precum și prașila a doua mecanică la porumb. In decurs de 2—3 zile vom termina și cea de-a II-a prașilă manuală pe întreaga suprafață de 208 hectare cu porumb. Cu realizări frumoase la întreținerea culturilor prășitoare se pot mîndri și cooperatorii din Cuzdrioara, Așchileul Mic, Baciu, Hășdate, Sîncrai și din alte unități. Chiar și în unele cooperative agricole din zona submontană, unde consiliile de conducere s-au preocupat de mobilizarea cooperatorilor — ca de exemplu, C.A.P. Strimbu, Măgoaja, Chiuiești, Cacova Ierii — prașila la porumb a fost terminată. Dar în unele cooperative agricole continuă să existe însemnate suprafețe cultivate cu porumb și cartofi care n-au fost prășite nici măcar o singură dată. La C.A.P. Crișeni, din cele 220 hectare cu porumb 110 au fost prășite o singură dată. Deși unitatea este mult rămasă în urmă cu lucrările de întreținere a culturilor, conducerea cooperativei manifestă un condamnabil dezinteres față de executarea praștiei. Marți, 24 iunie, cu toate că era timp frumos, în hotarul cooperativei agricole nu se afla nimeni la prășit. In schimb, pe la porțile caselor din sat ara zărit oameni tăifășuind sau jucînd cărți. Dar cine era să se ocupe cu mobilizarea cooperatorilor și de organizarea muncii, cînd din conducerea cooperativei nu se afla în sat decit contabilul șef? Inginerul agronom Nemethi Simion era plecat în concediu, iar președintele cooperativei, Septimiu Crișan, se găsea la tîrg, în Mociu, pentru a-și vinde linele produse agricole. O situație la fel de îngrijorătoare am întîlnit și la C.A.P. Tureni. Pe unele parcele cultivate cu sfeclă de zahăr unde rapița a crescut cît talia omului, plantele nu se mai zăresc din buruieni. De asemenea, din cele 558 hectare cu porumb au fost prășite o singură dată doar 283 hectare, restul fiind năpădite de buruieni, întârzierea praștiei poate avea grave consecințe, căci porumbul invadat de buruieni întîrzie în vegetație, ceea ce poate duce chiar la compromiterea culturilor respective. Este imperios necesar, deci, ca organizațiile de partid din aceste unități să analizeze cauzele tergiversării lucrărilor de întreținere a culturilor, trăgând la răspundere consiliile de conducere și pe brigadierii care manifestă delăsare, și să ia măsuri corespunzătoare pentru mobilizarea cooperatorilor la prășit. In acest scop, și organele agricole județene trebuie să acționeze cu mai multă fermitate și eficiență pentru a ajuta unitățile rămase în urmă să iasă din impas. Alexandru VLAD I I FĂCLIA PAGINA 3 turism Prima decadă a lunii iulie va fi bogată în exccursii. In zilele de 4—7 iulie, prin agenția O.N.T. va fi organizată o excursie la București, cu autocarul, pentru vizitarea Columnei lui Traian. Tot în organizarea ascesteii agenții vor mai avea loc, în ziua de 6 iulie, mai multe excursii pe trasee scurte: la Oradea — Băile Felix, la Băile Geoagiu, la Valea Drăganului, Someșul Rece și la Alba Iulia. De la Agenția O.N.T. am mai aflat se continuă înscrierile pentru o excursie de cinci zile (1 &—20 iulie) în nordul Moldovei și pentru o altă excursie (18—20 iulie) la București, cu tren special, cu o oprire de patru ore la Sinaia. La sfîrșitul acestei săptămâni, Comisia municipală de turism pentru tineret va organiza două interesante excursii pentru tinerii din întreprinderile și instituțiile din Cluj: una pe ruta Cluj — Huedin — Răchițele — Cabana Padiș — Cetatea Bologa — Huedin — Cluj și alta — cu două grupuri de tineri — pe ruta Cluj — Turda — Cabana Arieș, cu o deviere din Turda la mormântul lui Mihai Viteazul. Pentru săptămîna viitoare, Comisia municipală de turism va organiza excursii pe tema: „Pe urmele insurecției armate“. ÎNTILNIRI INTERNAȚIONALE i * j—j, — — Sîmbătă seara, în sala spor * MJ MB jFturilor din Cluj a avut loc 1 Mm \mm s o întîlnire internațională de box între echipele de juniori I ale C.S.M. Cluj și Kysucke Nove Mesto din Slovacia. 1 Meciurile au plăcut publicului spectator și s-au terminat * I cu următoarele rezultate (primii sînt clujenii): Mihai Nagy ■ b.p. L. Hercia; Adrian Cimpeanu b.p; Rudolf Szamko; Niculae Cordoș b.p. Jan Lisciak; Iosif Hercz b.ab. în repriza a II-a; Jozef Tomanicsek; Nicolae Szöllösi termină la egalitate cu Jan Starczik, după o dispută foarte dîrză. I ! Vasile Moraru este învins prin abandon de către Jozef Svajka, campion al R.S. Cehoslovacă. Niculae Feneșan înl trece la puncte pe Marian Koiiarek, în fața căruia nu - I prea avea șanse, datorită înălțimii sale considerabile (176 I cm față de 160 cm!!!), dar folosind lupta apropiată, în carre a excelat, a reușit surpriza reuniunii. Ioan Gîrda l-a învins prin abandon în repriza a III-a pe Jan Simek, după ce acesta făcuse cunoștință cu podeaua în două rînduri. Alexandru Popa a făcut o frumoasă demonstrație de tehnică în întîlnirea cu Miroslav Mihavak, pe care l-a în trecut confortabil la puncte. Vasile Borbély a fost nevoit I să încline steagul în fața campionului Cehoslovaciei la categoria mijlocie, Milan Somik, care a fost de departe cel I mai bipi boxer din formația oaspe; o dispută foarte interesantă au oferit Ioan Mureșan și Jan Filip. După ce a fost depășit în primele două reprize, boxerul clujean reu *șește să-și expedieze adversarul la podea în urma unei i formidabile lovituri de dreapta aplicată în vîrful bărbiei, Ia boxerul slovac se ridică de la podea cu mare greutate, , termină meciul în picioare și arbitri-judecători îi acordă — totuși — acestuia victoria la puncte. * FI STANOMIR I I imTP ■ itmr Duminică înainte de masă* IP TF IRFRF în sala Clujeana s-a desfăi LUI I LLIULIVLșurat întîlnirea internațională 1 de lupte libere dintre echipele de tineret ale C.S.M. Cluj și Dunajpravka Bratislava (R.S. Cehoslovacă). Intîlnirile au fost de un bun nivel tehnic, 6 din cele 10 meciuri încheindu-se cu victorii înainte de limită. In primul rînd se cuvine să subliniem disputa I între Bălăneanu Clement și Czirok Pavel, în care ambii au luptat cu ardoare, folosind cu succes bagajul lor de cunoștințe. Bălăneanu a cîștigat pe merit la puncte. Cea mai rapidă victorie a fost înregistrată în primul meci între Ioan Costea și Restar Peter. Clujeanului i-au fost suficiente doar 45 de secunde pentru a-l face tuș pe luptătorul oaspete. Din echipa clujeană s-au mai remarcat: Tibu Dorin (egal), Ioan Ferde (tuș), Gheorghe Cucuruzan victorie prin tuș), Iovian Iconaru (egal), Ezechil Siposu (victorie prin tuș). De la oaspeți i-am remarcat pe; Gregor Geleta, Ladislav I Czirok și Michal Horvath, care au cîștigat, iar Mészáros Jozef și Kohutek Jan au făcut meciuri nule. Scor fi- II nal 6—4 pentru C.S.M. Cluj. * Í R. Paul I //CICLIȘTII'' DIN MICFALAU De cite ori nu suntem puși în situația de a fi martori cînd unii responsabili de secții sportive, antrenori sau chiar sportivi, se plîng din cauza așa-numitului dezinteres cu care sînt tratați din partea conducerii asociației sportive. Zilele trecute ne-a fost dat să vedem un exemplu, pe care-l putem situa pe drept ca model de urmat de foarte multe secții. Mai ales că acest exemplu ne-a fost furnizat nu de o secție cu veleități de performanță, ci de entuziaștii tineri sportivi școlari dintr-o comună mică, Micfalău, din județul Covasna. De aproape zece ani, tinerii elevi din comuna amintită organizează excursii din ce în ce mai lungi pe propriile lor biciclete sub conducerea învățătorului Acațiu Fejer. La început, traseurile acestor excursii s-au mărginit la rute interne — tinerii străbătând meleagurile a 33 din cele 39 județe ale patriei noastre. Dar iată că începînd cu anul 1967 — cu sprijinul forurilor sportive județene — școlarii din Micfalău au inclus în excursiile lor de vacanță cîte o rută internațională. Acum doi ani ei au vizitat — bineînțeles tot pe bicicletele lor— R. P. Bulgaria, iar anul trecut s-au „plimbat“ prin Iugoslavia. Este lesne de înțeles că aceste turnee organizate peste hotarele țării au necesitat nu numai o pregătire fizică excelentă, dar, totodată, și o pregătire geografică, turistică, ba chiar am putea spune și rutieră (cunoașterea legilor de circulație din țările respective, recunoașterea traseurilor, etc.). Ș. iată că zilele acestea — 7 elevi sub conducerea învățătorilor Acațiu Fejer și Anton Balazs — participă la cea mai mare excursie de-a lor de pînă acuma: au părăsit țara noastră în ziua de sîmbătă (28 iunie a.cj)formînd de a efectua o excursie prin, Ungaria, Cehoslovacia, Austria și Iugoslavia, pe o distanță de 3 750 km ! Și dacă ne gîndim că această excursie va dura circa 35 zile, asta înseamnă că tinerii elevi vor fi în sea zilnic cîte 100 km ! Și dat fiind cazul că este vorba de elevi de 14—16 ani, acest lucru nu este deloc un simplu amănunt de neglijat. Principalul învățămînt din exemplul micrăienilor este acela că dacă într-o asociație sportivă — fie vorba chiar de o asociație școlară sătească — există dragoste atît de mare față de sport, iar această dragoste este bine dirijată de activiști voluntari entuziaști, se pot înfăptui într-adevăr lucruri frumoase. Felicitări elevilor din Micfalău și instructorului lor în marea cursă. S.FINȚI Tinerii din Micfalău, în trecere prin Cluj, în fața statuii lui Matei Corvin