Făclia, octombrie-decembrie 1969 (Anul 23, nr. 7124-7202)
1969-10-10 / 7132. szám
PAGINA 2 FACIIA cronica 20 de trepte pe verticala împlinirii întreprinderea „Turdeana“ a sărbătorit, zilele acestea, 20 de ani de activitate rodnică. Așa cum e firesc în asemenea situații, o trecere în revistă a drumului parcurs, în timp, se impune de la sine. ... întreprinderea a luat ființă în 1949 sub forma unei cooperative meșteșugărești cu profil metalurgic. Existau pe atunci două secții (una de tinichigerie și alta de cuțite) cu 12 cooperatori și 3 salariați tehnico-administrativi. In 1950 se mai înființează o secție de confecționat pile, iar trei ani mai tîrziu, alte trei. An de an apoi, datorită sprijinului acordat de partid și de stat, întreprinderea, ca și oamenii săi, urcă treaptă după treaptă pe drumul împlinirii. Așa se face că în 1960 se primesc o serie de activități ale industriei locale (prin comasare): munca la domiciliu, carbonat ,de calciu, var, tîmplărie etc. Folosind resursele locale, rezervele interne existente, contribuind prin aceasta la deservirea populației și la completarea gamei de produse a întreprinderilor republicane — atît pe piața internă cît și pe cea externă — întreprinderea și-a sporit simțitor producția și valoarea fondurilor fixe. Cîteva cifre, ca document. Din momentul transformării în întreprindere locală și pînă acum, valoarea producției a crescut cu 268,9 la sută, iar valoarea fondurilor fixe a marcat o creștere de la 56 000 lei la 18 790 000 lei. Datorită eforturilor depuse de întregul colectiv, în anul 1965 întreprinderea a fost declarată fruntașă pe ramură, în același an cucerind locul I pe regiune la concursul de inovații. Succesele obținute, spunea ing. Bazil Suciu, directorul întreprinderii, la festivitate, se datoresc muncii colective, eforturilor comune și, în mod deosebit, comuniștilor, care au constituit un exemplu permanent. Dintre oamenii care au crescut odată cu întreprinderea și s-au evidențiat în mod deosebit în muncă, directorul a amintit pe Zeicu Teodor, Deák Francisc, Bucur Gheorghe, Costaș Augustin, Pîrvu Vasile, Lungu Simion, Tănase Mihai, Moșoară Teodor, Ispas Elisabeta, Mircea Ioan, Luka Francisc și alții. Vorbind despre perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii, tov. Bazil Suciu, printre altele, a arătat: „ In viitorii ani întreprinderea noastră, ca urmare a perspectivelor deschise de Congresul al X-lea al partidului, se va dezvolta simțitor. In 1970, față de anul în curs, producția globală va crește cu 9 la sută, producția marfă cu 10,68 la sută iar volumul producției destinate exportului cu 100,7 la sută. Incepînd din 1970 și pînă-n 1980, volumul valoric al producției globale va ajunge la 129 600 000 lei. Sintetizînd dorința tuturor salariaților de-a munci și mai mult și mai bine pentru prosperitatea patriei, adunarea festivă a întocmit o telegramă pe care a adresat-o Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, prin care se sublinia, odată mai mult, hotărîrea colectivă de a ridica activitatea productivă pe treptele unei și mai înalte eficiențe economice. PROBLEME DE ACTUALITATE Desfășurată sub auspiciile Cabinetului municipal pentru probleme de organizare științifică a producției și a muncii, recenta consfătuire cu cadrele de specialiști din sectoarele agro-zootehnice ale I.A.S. Mihai Viteazul și cooperativele agricole de producție din Poiana și Mihai Viteazul, a avut la ordinea zilei două probleme de mare, actualitate. Pentru a afla amănunte ne-am adresat tovarășei Elena Barna, directoarea Cabinetului municipal, cu cîteva întrebări: — Cine a prezentat referatele și în ce au constat ele? — Ing. Vasile Buzan, directorul I.A.S. Mihai Viteazul, ne-a făcut cunoscute rezultatele experimentale obținute la bovine, prin utilizarea ureii în soluție cu melasă în tratarea furajelor (fibroaselor grosiere), pentru asigurarea proteinei digestibile necesare în hrana animalelor. — Rezultatul? — Prin utilizarea acestei tehnologii, la un lot experimental de bovine s-a obținut un spor în greutate (la tineret) cu 10 la sută mai mare decât la lotul martor, iar la vacile cu lapte un spor de producție mai mare cu 8 la sută față de lotul martor. — A doua problemă? — Colectivul Stațiunii experimentale agricole, compus din ing. Roman Marcel, Timarul Aurel, Tîmpeanu Ioan și Iuliu Munteanu, referindu-se la problemele privind zona noastră în cultura griului de toamnă, au pus în discuția celor prezenți valoarea unor soiuri intensive create de stațiune și anume: T 29/64, T 23/64, T 141/65, T 93/65, T 195/65 și T 194/65. Aceste soiuri, au arătat tovarășii de la Stațiune, depășesc în productivitate soiurile Rezostaia I cu 13—22 la sută. In ultimii trei ani (1966—1969) producția medie obținută la ha a fost de peste 5000 kg (5170—5580 kg la ha). Dintre cei mai importanți factori de vegetație în cultura griului, specialiștii au amintit: rotația, sistemul de pregătire a terenului și de îngrășare, epoca de însămînțare (în zona noastră 30 sept.—20 oct.), densitatea (450—550 boabe germinabile la mp), combaterea dăunătorilor etc. După două luni în a doua jumătate a lunii iulie a.e. am criticat anumite neajunsuri existente în activitatea productivă a întreprinderii de prefabricate din beton. Printre altele, arătam că deficiențele la secția beton armat se datoresc și unor maiștri — ca Ion Patița și Gheorghe Oțet — care nu reușesc să stăpînească îndeajuns procesul tehnologic. Supărați la culme de critica făcută, cei doi maiștri s-au adresat redacției cu rugămintea de-a... spune adevărul despre ei și secție. După două luni, iatâ-me din nou, la întreprinderea de prefabricate. Din păcate, situația nu s-a îndreptat nici acum. Colectivul de aici nu și-a realizat nici pe septembrie sarcinile de producție revenite. La secția Premo, tuburile de presiune și canalizare stau stocate prin curte, pe unde s-a găsit un loc liber. N-au asigurate desfacerea ! — Dar la secția beton armat? — Il întrebăm pe tovarășul Alois Stadler, șeful acesteia. — Nu ! N-am realizat din planul lunar decât vreo 96 la sută. — De ce? — Am avut multe stagnări. Stația Trafan a funcționat o zi din lipsă de curent. Podurile rulante au stagnat 250 de ore iar malaxoarele 297 ore. Fiind supuse la eforturi, se ard repede motoarele, iar la malaxoare, blindajele, înlocuirea acestora durează uneori 2—3 zile. — S-a luat vre o măsură? — Mecanicii și electricienii de întreținere au fost repartizați secției noastre. In felul acesta, ori de cite ori va fi nevoie, vom putea interveni mai operativ și cred eu, cu mai multă eficiență. — Maiștrii Patița și Oțet, cînd am scris în rîndul trecut de ei, au contestat autenticitatea relatărilor noastre. Ce părere aveți? — De Patița am scăpat chiar acum... Sesizînd nedumerirea noastră, tovarășul de la serviciul personal care ne însoțea, a ținut să adauge: — A făcut greșeli incompatibile cu calitatea lui de Rubrica redactată de Ion CORDOȘ maistru. L-am îndrumat să-și caute servici. — Dar Oțet? — Profesional e și mai slab pregătit decit Patiia. — Atunci de cei încredințați o asemenea muncă plină de răspundere? De astă dată, șeful de secție ne răspunse contrariat: — Fiindcă nu avem alții mai buni... Așadar, după două luni de zile, la Întreprinderea de prefabricate activitatea productivă mai șchioapătă încă. Dintr-o situație pe care ne-a furnizat-o ing. Bedö Ladislau, directorul întreprinderii, întreruperile din lipsa apei, a cimentului RIM 300, a defecțiunilor ivite la utilaje, se țin lanț. Față de toate acestea, intervenția forurilor tutelare ni s-a părut destul de timidă. Altfel cum ar putea fi explicată perpetuarea carențelor nominalizate? In ce-i privește pe cei doi maiștri nemulțumiți de critica făcută, cu riscul de-ai nemulțumi din nou, am subliniat, încă odată, părerea șefului de secție. (Prima era a inginerului șef). Vrem, totuși, să fim bine înțeleși, departe de noi gîndul de-a face din maiștrii Patița și Oțet un fel de... acar Păun ! Pentru lipsurile din întreprindere se fac vinovați și alți tovarăși cu munci de răspundere, care, la timpul potrivit, au fost și vor mai fi criticați dacă lucrurile nu vor lua cursul dorit. Acestea au fost motivele pentru care, după două luni, am revenit din nou la întreprinderea de prefabricate. Nu ar fi greșit, credem, dacă și cei obligați să o facă, ar mai reveni, măcar din curiozitate, pentru a vedea și a se convinge de eficiența măsurilor care de vre-o trei luni încoace, se tot iau. Dar ce folos? Stocuri, stocuri, stocuri.. NOTE Ramis cu bine cererea mea Bea Avram, muncitor la Fabrica de ciment, minat de un necaz, a întocmit o cerere prin care solicita ajutorul întreprinderii. La 18 august a.c., tovarășele de la registratură i-au dat numărul 2117. De atunci și pînă acum omul a rămas cu... numărul. Despre rezolvare sau măcar de un răspuns nici vorbă ! Să nu cunoască cei vizați pravilele în vigoare cu privire la scrisorile și sesizările oamenilor muncii? Greu de presupus ! Atunci?... La cantina lăudată... îndemnat de prieteni, Ion Turdean, muncitor la Fabrica de sticlărie, s-a abonat la cantina Șantierului de construcții 504. — Mîncare bună, ieftină, servire ireproșabilă — i s-a spus. De abia a trecut cetățeanul pragul cantinei și și-a dat seama de contrariul. Nici tu mîncare ca lumea, nici tu servire civilizată. Despre aspectul gospodăresc ce să mai vorbim. La sesizarea omului, ne-am prezentat la cantină. Administratorul era plecat, bucătăreasa șefă... dormea, iar femeia de serviciu, abia începea curățenia. Era la orele 12. — întotdeauna doarme bucătăreasa șefă? — am întrebat. — Nu. Numai cind ia medicamente... Ne-am uitat la lista cu meniu, la mesele defecte, la scaunele fără spătar, la geamurile sparte și la bucătăreasa care dormea. Era să o trezim? Comiteam o impolitețe. Și atunci am plecat cu o constatare pe care am formulat-o cam așa: — La cantina lăudată, să mergi cu... sancțiuni ! Ar folosi probabil, la trezirea la realitate a celor amintiți. Nu credeți? Complex... piscicol Trustul de construcții din Cluj a primit sarcina și bineînțeles, plata, pentru construirea unui Complex cooperatist în comuna Tureni. Fără să li se fi cerut sacrificiul meșterului Manale, constructorii au înălțat un Complex care a intrat în... legendă! Mai bine spus, la... apă !? Să vedeți cum. Construcția a fost înălțată pe un teren plin cu izvoare. Așa incit, deși Complexul nu este dat de mult în folosință, subsolul arată ca un... lac de acumulare, încă vreo două-trei „amenajări“ și cetățenii din Tureni vor putea să ia cu ei, cînd se duc la tirguieli, pe lingă sacoșă și bani, undița și... slipul. • Asta așa, pe tăcute. Că de aud tovarășii de la Trustul de construcții, te pomenești că-i va pune la taxă. Au tot dreptul. Fii n-au încasat bani decit pentru construirea unui complex. Și-atunci, pentru lacul de... acumulare cine o s-o „încaseze“? Aici și aici! Cheile Bicazului Reviste STEAUA-9 (256) -1969 Articolele ultimului număr au o tematică diversă, abordînd, în general, o problematică de actualitate pornind de la recente apariții editoriale. Este vorba de volumele: Panorama deceniului literar 1940—1950 de Al. Piru, Trilogia culturii de Blaga (studiu introductiv D. Ghișe), Douăzeci și șapte de trepte ale realului a lui G. Noica și Presa literară românească de I. Hangiu. Comentariile sunt semnate de Ion Vlad, Ion Pascadi, M. Muthu și Nae Antonescu. Tot la acest capitol amintim pe Liviu Petrescu (Duiliu Zamfirescu între platonism și naturalism), N. Carandino (Monologul în teatru) și Dorina Geles (Poezia lui Jacques Audiberti). Prof. unmiv. Vaierul L. Bologa scrie despre Constantin I. Parhon, iar George M. Marica evocă personalitatea fostului universitar clujean Virgil I. Bărbat. Poezie și proză semnează: Victor Felea, Aurel Gurghianu, Al. Andrițoiu, Petre Stoica, Mircea Ivănescu, Dumitru Corbea, Eugen Uricaru, Aghara. Grigorescu-Bacovia, Ovidiu Genaru, N. Prelipceanu, Adrian Popescu ș.a. Portretele lirice se intitulează: un text inedit a lui Simion Stolnicu despre Virgil Gheorghiu, Pericle Martinescu, Vlaicu Bírna și Geo Bogza. La „Cronica literară“ sunt comentate volumele Ritual solitar de V. Felea, Delta de Anghel Dumbrăveanu, Semn și Viața și opiniile lui Zacharias Lichter de Matei Gălinescu precum și Proza poeților de Virgil Ardeleanu. Cronicile aparțin lui Leon Baconsky, Mircea Tomuș, respectiv Ion Vlad. La traduceri amintim Moartea lui Tibul (Ovidiu) în versiunea românească și cu adnotări de Pimen Constantinescu și un grupaj din Gotfried Benn, Else Lasker-Schüller și Ingmar Brantch, semnat de Dan Constantinescu și Veronica Porumbacu. Nu lipsesc cele două rubrici: Viața cărților și Mențiuni și opinii. INTERMEZZO Numărul 1 al revistei studenților de la Conservatorul „George Dima“ din CMS, intitulat semnificativ „Intermezzo“, își asumă de la început sarcina de a contribui la „dezvoltarea gîndirii creatoare a tînărului student și de a fi un adevărat reflector care va face cunoscută legătura dintre el și mediul social în care învață și se dezvoltă ca viitor intelectual“. Inserată cu articole semnate de studenții Ladislau Martzy, Ladislau Bella, Anișoara Ghiță, Radu Țuculescu, Gelu Furdui, revista respiră un suflu tineresc, deschis, recomandîndu-se prin calitatea expunerilor. «•MW Bl tv 10,00 — Ce-ați doi să revedeți? — Tele-enciclopedia. 11,00 — închiderea emisiunii de dimineață. 18,00 — Buletin de știri. 18,05 — Studioul școlarilor. Inscripții bihorene — reportaj filmat de Victoria Ionescu. 18,30 — Muzică populară. 18,45 — Criterii. — Arte frumoase. — Rembrandt. 19,00 — Teleuniversitatea. Ciclul „In lumea atomului“. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 —• Actualitatea economică — ediție specială. 20,20 — Filmul artistic „Nu se știe niciodată“ — coproducție franco-italiană. 21,55 — Reflector. 22,15 — Mult e dulce și frumoasă — emisiune de limbă română. 22,30 — Varietăți pe peliculă. 22,55 — Telejurnalul de noapte. 23,10 — închiderea emisiunii. 12ES2HH Programul Studioului Cluj Vineri. 10 octombrie 1969. 12,00 —Sumarul presei; 12,10 — Doine interpretate de Maria Peter; 12,20 — Jurnal industrial: Realizări și anticipații la uzina „înfrățirea“ din Oradea; 15,00 — Actualitatea sonoră;15,10 — Artiști la microfon: mezzosoprana Margareta Rădulescu; 15,40 — Agendă științifică. Sîmbătă, 11 octombrie, ora 16,15 — Omagiu — 25 de ani de la eliberarea Clujului de sub ocupația fascistă; 6,20 — Unda preferințelor — Muzică populară; 6,35 — Scrisori — sesizări — răspunsuri; ■ 6,45 — Piese instrumentale de virtuozitate. ETSEH Opera Română Cluj (19,30): „MICHELANGELO“. ETSELEHHI ANGELICA ȘI SULTANUL, cinemascop — Republica. CAVALERII AERULUI — Victoria. BECKET, seriile I și II, cinemascop (9; 12; 15; 18, 21) — Arta. OMUL MOMENTULUI — 23 August. NU TE ATINGE DE FERICIRE — Muncitoresc. EVADATUL, cinemascop — Steaua roșie. PASĂREA CU PENE MINUNAT COLORATE (11, 15); FILME DOCUMENTARE (16,30; 18,30; 20,30) — Timpuri noi. E3SB33E Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, Secția în aer liber de la Hoia, 10—18. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19, Perspectiva radiofonica. „Radiocenaclul literar Cluj” Odată cu darea în folosință a noii Case a radiodifuziunii din Cluj, în fața noastră, a celor care slujim „publicistica auditivă“, s-au deschis perspective nebănuite, posibilități de a folosi rolul de intermediar al eterului pentru difuzarea unor mesaje capabile să suscite interesul unui număr cît mai mare de ascultători. Anul trecut s-a inaugurat Teatrul experimental audio-scenic „Acusticon-studio“ al Redacției Radio Cluj, nucleu artistic nou, cu un program de lucru bine stabilit, și a cărui apariție a fost primită de public și de presă cu multă căldură. In limba maghiară, interesantul ciclu „Pe undele literaturii“ aduce în focarul atenției publice, sub forma dezbaterii și confesiunii literare, cele mai actuale probleme ale literaturii din patria noastră. Alte emisiuni noi ca: „Antena literarartistică“, „Personalități culturale din Transilvania“, „La fîntina dorului“ etc. au adus o remarcabilă lărgire a gamei tematice, pe măsura vieții cultural-artistice din patria noastră. La Studioul de radio Cluj se pregătește acum „lansarea“ unei alte emisiuni, într-o formă unică în țară, „Radiocenaclul literar“ în transmisiune directă. Ea se adresează mai ales celor mai tineri poeți, prozatori, dramaturgi și critici literari din întreagă țară, pe care îi invităm pe această cale să colaboreze la realizarea emisiunii. La „Radiocenaclul literar Cluj“ pot colabora, în calitate de membri activi sau prin corespondență, toți tinerii ucenici ai scrisului, care n-au apărut în volum. Precizăm că cenaclul nu va avea caracterul de „poștă literară“, ci va încerca să fie o tribună efectivă de afirmare a literaturii începătoare valoroase, o școală a formei poetice, o publicație sonoră care va împărtăși din experiența unor scriitori reprezentativi ai literaturii noastre contemporane. „Radiocenaclul literar Cluj“ va desfășura lunar două ședințe, programate pentru duminică dimineața: o ședință de lucru și o emisiune în transmisiune directă. Se consideră participant la cenaclu atît tînărul scriitor prezent în studioul nostru, cît și cel care trimite producțiile sale literare prin corespondență. La prima ședință din lună, se vor tine, selecționa și discuta lucrările sosite prin poștă sau aduse de membrii cenaclului. In prezența și cu ajutorul unor scriitori cunoscuți, care vor fi oaspeții cenaclului, se vă întocmi cu această ocazie programul celei de-a doua ședințe, care se va desfășura sub formă de emisiune radiofonică în direct. Ședința-emisiune, cu o durată de circa 25—30 de minute, va fi de fapt adevăratul scop și fruct al cenaclului, prima ședință avînd doar rolul de a o pregăti. In principal, ședința-emisiune va difuza, în forma revistei sonore, cele mai reușite poezii, proze, scenarii radiofonice sau cronici literare, sosite pe adresa cenaclului în luna respectivă. Autorii acestora, atît din Cluj cît și din alte părți ale țării, vor fi invitați să-și prezinte singuri lucrările. Lucrările celor care, din motive întemeiate, nu vor putea participa la emisiune (și care, sperăm, ne vor anunța la timp!), vor fi citite sau interpretate de actori de la Teatrul Național din Cluj, anunțîndu-se numele autorului. De asemeni, la ședințele emisiuni vor avea loc întîlniri efective sau pe calea undelor cu scriitori cunoscuți, apoi se vor face transmisiuni simultane de la mai multe cenacluri literare din orașele: Cluj, Oradea, Tîrgu Mureș, Baia Mare, Bistrița, Alba Iulie, Satu Mare, Zalău, Turda, se vor interpreta lucrări dramatice ale membrilor cenaclului etc. „Radiocenaclul literar“ din Cluj va organiza o dată la două luni concursuri de creație cu premii. Cîștigătorilor concursurilor li se vor programa emisiuni separate, alături de scriitorii consacrați, în cadrul ciclurilor literare ale studioului. Pentru tinerii care cu timpul vor ajunge să-și publice primul volum, sau cicluri masive în revistele literare, radiocenaclul va organiza emisiuni festive, literarmuzicale. Intreaga activitate a radiocenaclului literar din Cluj se va desfășura sub îndrumarea revistelor literare din Cluj sau din alte orașe, ai căror redactori sau colaboratori vor fi invitați la ședințele și emisiunile cenaclului, în calitate de specialiști. Producțiile foarte reușite și care promit un viitor literar pentru tinerii autori, vor fi publicate de către Radiocenaclu și în revistele literare, concomitent cu transmiterea la radio. „Radiocenacl literar» Cluj“ va avea și un cerc de radiofonie la care se vor forma tineri radio-reporteri-animatori ai emisiunilor cenaclului. Așadar, de reținut: In curînd se deschide „Radiocenaclul literar“ al Studioului de radio Cluj. Tinerii care doresc să devină membri activi sau corespondenți ai cenaclului, sunt rugați să-l anunțe pe semnatarul acestor rânduri, pe adresa: Cluj, str. Donath nr. 160, cu mențiunea „Pentru Radiocenaclul literar“, în cel mai scurt timp. Cu prima scrisoare, sunt rugați să trimită și primele lor lucrări destinate cenaclului. Apoi, la o dată care se va anunța prin emisiunile Studioului Cluj, precum și personal la fiecare membru, va avea loc ședința de inaugurare a cenaclului, la care sunt invitați toți membrii. Tinerii, în special studenți și studente, care doresc să facă parte din cercul de reporteri-animatori ai cenaclului, sunt rugați să se prezinte personal la Studioul de radio Cluj, pentru a susține o probă practică. Dragi tineri, o nouă tribună de afirmare vă așteaptă cu speranță și dragoste. Ioan CHINDRIȘ ANUNȚ! Conducerea Școlii generale din Dăbîca aduce la cunoștință tuturor celor invitați la festivitatea programată pentru ziua de 12 octombrie 1969, ora 10, în legătură cu centenarul școlii, că festivitatea se animă pentru o dată ce va fi comunicată ulterior tuturor.DIRECȚIUNEA (7103) MICA PUBLICITATE • Vînd Renault 10 gri, în perfectă stare. Telefon 7-12-65, orele 15—17. (7088) • Vînd sufragerie modernă din nuc. Strada Brașov nr. 18. (7094) 0 Vînd guler alb de vulpe. Telefon 8-31-49. (7084) fi închiriez cameră cu intrare separată pentru doi studenți. R. Descartes 21. (7095) 0 Student caut cameră separată, singur. Dau meditații matematică, fizică, pentru elevi. Telefon 121-86. (7085) • Ofer trei camere, confort, pentru două camere, confort, și cameră cu acces la bucătărie. Informații: Caragiale 5—7, etaj III, apartament 35. 7082) • Pentru apartament 4 camere, Confort, din Grigorescu, cer două apartamente cu două camere, confort, Telefon 147-06, după-masă 15—16. • Calde mulțumiri doctorului Pop Mihai, sorei Stroie Viorica, de la Clinica ginecologică I, pentru tratamentul conștiincios primit. Dan Maria.’(7079) 0 Mulțumim pe această cale doctorului Negrea Septimiu de la circumscripția sanitară Mănăstirenii, pentru deosebitul umanism și devotament de care a dat dovadă în îngrijirea bolnavei Dan Maria. Dan Maria, satul Mănășturul Român 102. (7096) 0 Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață a scumpei noastre mamă, bunică și mătușă SARCA VERONICA în vîrstă de 83 ani. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 10 octombrie, orele 15, la Cimitirul central. Familia îndoliată (7106) . "Cu durere anunțăm încetarea din viață a profesorului IOAN D. POP, de 57 de ani. Decesul a avut loc joi, 9 octombrie 1960. Familia îndurerată La ora de matematică. Aici parcă am greșit „Preuniversitaria” UN îndrumător AL PREGĂTIRII ELEVILOR DIN CLASA A XII-A Aspiranții la studenție, elevii claselor a XlI-a, găsesc, grație cunoscutei pagini PREUNIVERSITARIA din revista „VIAȚA STUDENȚEASCĂ“, probleme deosebit de importante pentru devenirea lor viitoare. Semnalăm ca extrem de utile, pentru orientarea în alegerea profesiei, consultațiile și îndrumările profesorilor universitari destinate pregătirii pentru admitere, probleme și teme pentru examene, sinteze ale unor capitole din programa disciplinelor concursului de admitere la diferite facultăți, dialoguri cu cititorii-elevi asupra problemelor care îi preocupă. Pagina PREUNIVERSITARIA, ca de altfel lectura întregii reviste, constituie pentru toți elevii din clasele superioare un prim contact, o inițiere utilă în viața universitară.