Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-29 / 7224. szám

PfICINA 2 FACLIA cronică din Sub semnul unor hotariri de larg interes cetățenesc Consiliul popular al orașului Gherla, întrunit recent în tradiționala sesiune a începutului de an, a abordat im­portante probleme economice, sociale, culturale și, ținînd seama de realități, a adoptat hotăriri de larg interes ce­tățenesc, menite să asigure îndeplinirea sarcinilor actua­le în toate domeniile de activitate. In prezenta ediție a „cronicii“, vom prezenta sintetic principalele rezultate din 1969 și prevederile esențiale ale hotărîrilor privind planul economiei locale și bugetul pe 1970, organizarea acțiunilor obștești și angajamentele. mmm SINTEZE 1969 Anul 1960 a fost încheiat de oamenii muncii din orașul Gherla cu succese deosebite. Planul întreprinderilor a fost depășit la producția glo­bală cu 3,6 la sută, la produc­ția marfă vîndută și încasată cu 2,8 la sută, la creșterea productivității cu 4 la sută, la reducerea prețului de cost cu 2 253 000 lei și la obținerea de beneficii cu 1 897 000 lei. Livrările de mărfuri la ex­port au fost, de asemenea, de­pășite cu 3 600 000 lei. Remar­cabil este faptul că toate co­lectivele de muncă au desfă­șurat o activitate economică cu eficiență mai ridicată decit în anii anteriori. Sarcinile în domeniul inves­tițiilor au fost îndeplinite în proporție de 99 la sută, po­tențialul economic al orașului dezvoltîmdu-se prin lărgirea capacității de producție a fa­bricii de plăci aglomerate din lemn la C.P.L., triplarea capa­cității de producție a fabricii de cărămizi la „Someșul“, con­struirea fabricii de calapoade la „Meseriașul“, la care se adaugă , construirea și darea in folosință a unui modern complex comercial, a unui­­ bloc cu 40 de apartamente etc. C.A.P. Hășdate și-a depășit planul de producție la porumb pentru boabe, orz, lapte de vacă și de oaie, furaje etc. Pentru buna gospodărire și înfrumusețare a orașului s-au cheltuit fonduri bugetare și de investiții în valoare de­­ 1 376 000 lei, executîndu-se prin I.G.C.L. reprofilări și în­trețineri de străzi pe o supra­față de peste 30 000 mp, lu­crări de modernizare a cir­culației, de extindere a rețele­lor edilitare, de întreținere a zonelor verzi etc. Participând cu entuziasm la acțiunile de muncă patriotică, cetățenii orașului au executat lucrări gospodărești în valoa­re de 1800 000 lei, revenind 103 lei pe locuitor; angaja­mentele în acest domeniu au fost depășite cu 259 300 lei. Comerțul a vîndut popu­lației mărfuri în valoare de aproape 100 000 000 lei, iar rețeaua unităților de desfa­cere a fost în bună parte mo­dernizată și specializată. S-a înregistrat o execuție bugetară satisfăcătoare, atît la venituri, cit și la cheltuieli. Suma de 15 569 900 lei, repre­­zentînd 80 la sută din fondu­rile bugetare, a fost utilizată pentru finanțarea acțiunilor social-culturale, asigurîndu-se buna funcționare a învățăm­în­­tului și ridicarea nivelului a­­sistenței medicale a populației. In oraș își desfășoară acti­vitatea 2 grădinițe sezoniere, 4 grădinițe cu orar redus, 2 grădinițe cu orar normal, o casă a copiilor preșcolari, 2 școli generale cu clasele I—IX, 6 școli generale cu clasele I—IV, o casă a pionierilor, 2 licee teoretice și un grup școlar cooperatist. In cadrul spitalului teritorial s-a ame­najat o secție de pediatrie, s-a deschis un complex sto­matologic cu trei cabinete și un laborator dentar, s-au or­ganizat două circumscripții sa­nitare urbane și s-a asigurat o mai bună accesibilitate la asistența de specialitate ofe­rită de policlinică. prevedem 1970 Potențialul industrial și planul­­ economiei locale . Sarcinile de plan încredințate pe­: 1970 în­treprinderilor din orașul Gherla corespund posibilităților reale. La nivelul orașului pro­ducția globală industrială va înregistra o valoare de peste 251 000 000 lei, ceea ce re­prezintă o creștere sensibilă față de 1969. Semnificativ este și faptul că valoarea pro­ducției marfă vindute și încasate va crește, în comparație cu anul trecut, cu peste 15 milioane lei. Volumul livrărilor de mărfuri la export va atinge o pondere de 37 la su­tă din producția globală industrială a ora­șului. Cea mai mare parte a sporului de pro­ducție se va realiza pe seama creșterii pro­ductivității muncii.­­Investițiile alocate pentru 1970, în sumă de 10 580 000 lei, vor fi utilizate pentru extin­derea capacităților de producție și moderni­zarea proceselor de fabricație, pentru con­struirea a 80 de apartamente și extinderea rețelelor edilitare etc. Hotărirea Consiliului popular privind adop­tarea planului economiei locale pe 1970 pre­vede: „ industria locală va realiza o producție globală de 34 milioane lei, o producție mar­fă vîndută și încasată de 32 500 000 lei, o pro­ductivitate a muncii de 44 041 000 lei, va livra la export mărfuri în valoare de 8 856 000 lei, iar comerțului interior — mărfuri în valoare de 11 500 000 lei, va reduce prețul de cost cu 2 la sută și va obține un beneficiu de 5 090 000 lei; 4­ întreprinderea de gospodărie comunală I și locativă va realiza o producție globală de 1 22 997 000 lei, din care gospodărie comunală­­ — 13 727 000 lei, gospodărie locativă — 1­2 000 000 lei, prestații în construcții —­­ 4 500 000 lei și construcții­ montaje — 2 770 000­­ lei; 4- cooperativa „Meseriașul“ va fi îndru­­­­mată și sprijinită să realizeze produse spe­­­­cifice locale și prestări de servicii în valoa­­­­re de 16 000 000 lei și un beneficiu de 1 684 000 lei. 4­ din fondurile populației și cu sprijinul­­ statului în credite și execuție se va construi­­ un bloc cu 30 de apartamente, proprietate­a personală, gradul I de confort; ■ 4- în sectorul grădini se va asigura pro­­­­ducerea a 2 000 000 de flori pentru a fi­­ plantate în zonele verzi; 4- se va organiza pe circumscripții electo­­­­rale, întrecerea patriotică a cetățenilor pentru ■ mai buna gospodărire și înfrumusețare a ora­­­­șului;­­ I­­- se va asigura aprovizionarea ritmică cu­­ produse de consum, comerțul urmând să­­ vindă populației mărfuri în valoare de ■ 108 850 000 lei, ceea ce reprezintă o creștere­­ a desfacerii cu 9,2 la sută față de 1969; 4- sprijinirea consiliului de conducere a C.A.P. Hășdate în întocmirea unui plan de­­ producție care să reflecte posibilitățile de­­ creștere existente în toate sectoarele.­­ Un buget excedentar la venituri Bugetul pe anii 1970 al o­­rașului Gherla, aprobat de se­siunea Consiliului popular, prevede venituri de 18 564 000 lei (venituri proprii — 10 564 000 lei și cote defalca­te — 8 000 000 lei), precum și cheltuieli de 18 211 000 lei, re­­zultînd un excedent bugetar de 353 000 lei, realizat prin depășirea veniturilor proprii. Suma de 18 211 000 lei, pre­văzută pentru cheltuieli, se re­partizează astfel: Investiții centralizate — 150 000 lei, fi­nanțarea acțiunilor economi­ce locale — 1903 000 lei, fi­nanțarea învățămîntului — 6 184 000 lei, finanțarea acțiu­nilor culturale — 243 000 lei, finanțarea acțiunilor sanitare — 9 160 000 lei și administra­ția locală — 571 000 lei. In cadrul finanțării acțiuni­lor economice locale se vor cheltui 900 000 pentru întreți­neri­­ și reparări de străzi, 270 000 lei pentru întrețineri și extinderi de zone verzi,­­ 170 000 lei pentru iluminat pu­­­­blic, 400 000 lei pentru salu­britate etc. Se remarcă și în 1970 fon­­­­durile masive alocate învă­­­­țămîntului și ocrotirii sănătă­­­­ții. Se vor lua măsuri pentru­­ lărgirea­ spațiului de școlari­­­­zare și pentru îmbunătățirea­­ activității la blocul alimen­­­­tar și la anexele gospodărești­­ ale spitalului. B Organizarea acțiunilor obștești Printre documentele adoptate de sesiunea Consiliului popular, fi­gurează și planul de măsuri pentru aplica­rea H.C.M. nr 238/1969. Acest plan­­ de măsuri prevede o mai bună organizare a acțiunilor obștești. Prin muncă patriotică se vor exe­cuta în 1970 lucrări de gospodărire și înfru­musețare în valoare to­tală de peste 2 milioa­ne lei, amenajări și extinderi de parcuri și zone verzi, întrețineri de parcuri și zone verzi, plantări de pomi, arbuști și tran­dafiri ornamentali, a­­menajări de baze sportive și locuri de joacă pentru copii, în­trețineri și reparații de străzi și trotuare etc. Așadar, un consis­tent „program de ac­tivitate” destinat unei părți a timpului liber al cetățenilor, care au dovedit — nu o da­tă — că-și iubesc o­­rașul și că-l vor din ce în ce mai frumos. Angajamente (Răspuns la chemarea Consiliului popu­lar al județului Constanța) INDUSTRIA LOCALA: depășirea planului cu 1600 000 lei la producția globală și cu 1. 600 000 lei la producția marfă vîndută și în­casată; depășirea planului de producție în expresie fizică cu 500 000 cărămizi, 120 mp covoare orientale și 80 mc prefabricate din beton; asimilarea și introducerea în fabrica­ție, peste prevederile planului, a șapte pro­duse noi; depășirea livrărilor de mărfuri cu 800 000 lei la comerțul interior și cu 325 000 lei valută la export; realizarea suplimentară a unor economii la prețul de cost de 110 000 lei și a unor beneficii de 270 000 lei; gospodăria comunala și locati­va: depășirea planului de producție și pres­tație cu cel puțin 700 000 lei; reducerea pier­derilor admisibile de combustibil cu 0,2 la sută; realizarea suplimentară a unor econo­mii la prețul de cost de 50 000 lei și a unor beneficii de 50 000 lei. CONSTRUCȚII: realizarea volumului valo­­ric al producției de construcții și montaje cu 11 zile mai devreme; reducerea consumurilor efective de ciment cu 10 tone, de material lemnos cu 15 mnc .și de produse de balastieră cu 60 mc; darea în folosință înainte­ de ter­men, a unor lucrări de investiții — a două­­ blocuri cu 80 de apartamente cu 15 zile, a unor lucrări de reparații capitale în gospodă­­­­ria comunală cu 60 zile. DRUMURI ȘI PODURI; organizarea de ca­­­­riere și balastiere pentru cantitatea de 3 500­0 mc produse; depășirea sarcinilor fizice de­­ reprofilare și întreținere a străzilor cu 1 400 mp; realizarea cu 30 de zile înainte de ter­­­­men a planului fizic și valoric de moderni­­­­zare a străzilor pe bază de investiții. ■ EXECUȚIA BUGETARA: depășirea planu­lui de venituri cu 100 000 lei; lichidarea de­bitelor restante din 1969 pînă la 1 iulie a.c.; încasarea impozitelor anuale, pînă la primul termen de plată, de la un număr de cetă­țeni echivalent cu 20 la sută din totalul con­tribuabililor. ACȚIUNI OBȘTEȘTI: realizarea prin mun­că patriotică, în cadrul acțiunii de înfrumu­sețare a orașului, a unor lucrări în valoare de 2 002 971 lei; darea în folosință a unei săli de clasă în satul Băița, la 20 august a.c., con­struită prin contribuția voluntară bănească; executarea prin contribuție voluntară în mun­că a unor reparații și întrețineri pe o lungi­me de trei kilometri drumuri în satele Hăș­date, Silivaș și Băița. Fruntași in gospodărirea orașului Comisia orășenească pentru întreceri patriotice, exerci­­tîndu-și atribuțiile fixate prin H.C.M. nr. 238/1969, a ho­­tărit să evidențieze și să declare fruntași în gospodări­rea orașului pe anul 1969 pe următorii cetățeni: Homokos Zoltán, Lucaci Andrei, Mureșan Victor, Nagy Iosif, Doboș Vasile, Maier Alexandru, Balogh Mihai, Coroian Constan­tin, Rusu Albin, Oltean Gheorghe, Ciciovan Vasîle, Tîrziu Virgil, Katona Iosif, Kutas Ioan, Pîrțoc Ioan, Rusu Emil, Szölösi Martin, Groza Maria, Miclea Gheorghe, Nagy Mi­hai, Simon Adalbert, Tasnádi Ștefan, Rusu loan, Zelcean Vaier, Bota loan, Oltean loan, Képíró Vasile, Andreșan Vasile, Rut­șan loan, Rusu Cornel, Kis Ludovic, Vascan loan, Oancea loan, Botoșan Gavril și Crișan loan. Tuturor acestor tovarăși li s-a înmînat, în cadrul se­siunii Consiliului popular, insigna „Fruntaș în gospodări­rea orașului". Este o răsplată bine meritată care con­stituie de fapt o apreciere a contribuției tuturor cetățeni­lor orașului la acțiunile obștești de bună gospodărire și înfrumusețare. Rubrică realizată de L. SANDULESCU I 1 1­I Nocturnă clujeană Fotografia: S. TAMAȘ Hota Jumătățile de măsură nu folosesc Indiferent de domeniul de activitate, jumătățile de măsură nu sunt nicioda­tă de folos, ba uneori, ele fac mai mult rău decit bine. In sprijinul afirma­ției vom aduce o situație concretă. In ultimele zile ale a­­nului 1969 a sosit pe adre­sa redacției o scrisoare în care (pentru a cita oară!) era criticată atitudinea u­­nor salariați ai I.O.T.C. Cum era și firesc, am tri­mis spre cercetare sesiza­rea sus-amintită unității în cauză. Timpul s-a scurs încet și, exact după o lu­nă, a sosit răspunsul în­treprinderii orășenești de transport. El, adică răs­punsul, ocolește cu multă grijă esența problemelor ridicate de scrisoare, pre­zintă așa-zisele „cauze obiective“ care provoacă, chipurile, situații de genul celei la care ne referim- Persoana în sarcina căreia a căzut lămurirea faptelor se întreabă cu nevinovăție (socotim că acest lucru l-am fi putut face, even­tual, noi): „Nu știm în ce a constat comportarea ne­potrivită a șoferului (păi, atunci ce-a cercetat?) în­­trucît pe strada Racoviță el a precizat, schimbului, doar că un autobuz este defect la cap de linie“. Trebuie să fii cel puțin naiv ca să nu-ți imaginezi că șoferul in cauză n-avea nici un interes să-și anun­țe colegul că a avut dife­rende cu călătorii pe tra­seu. Răspunsul caută, de asemenea, să ne convingă că este imposibil ca taxa­toarea să nu fi vorbit frumos, deoarece ci­tăm: „Este o femeie în vîrstă și într-o situație morală proastă (după cire am dedus asta vrea să în­semne că are necazuri). Nu credem, se spune în continuare, că a avut chef de glume de prost gust de a întinde creionul pentru reclamație“.­­A da posibi­litatea unui om nemulțu­mit de ceva să-și manifes­te această nemulțumire în scris este oare o glumă de prost gust?). Ce-am vrut noi să obți­nem prin rîndurile de fa­ță este mai multă atenție, mai mult spirit de răspun­dere din partea celor care se ocupă, într-o instituție sau alta, de sesizările oa­menilor muncii. Că ne-am oprit de această dată la I.O.T.C. nu este deloc în­­tîmplător. Această unita­te care, este drept, pri­mește de la noi foarte multe reclamații spre cer­cetare (însăși acest fapt ar trebui să îndemne la me­ditație) manifestă, de mul­te ori tendința de-a rămî­­ne la suprafața lucrurilor, de-a face doar jumătate de drum. Achitarea formală de sarcini, trimiterea unei hîrtii de „acoperire“ nu curmă stările de lucruri necorespunzătoare, nu fac să se stingă nemulțumiri­le cetățenilor. ÎNTREPRINDEREA locală INDUSTRIALĂ CLUJ strada Oașului nr. 27 ANGAJEAZĂ: • ECONOMIȘTI CU STUDII SUPERIOARE, pentru funcția de șef serviciu. • MERCEOLOGI. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se dau la sediul întreprin­derii. (288) MICA PUBLICITATE • Vînd Dacia 1100 nouă din depozit, Cluj, str. Detuna­ta 19, apartament 3. (295) • Vînd autoturism Gordi­­ni, culoarea albă. Strada Do­rului nr. 15 (Dîmbul Rotund), orele 16—18. (293) ,--------------C—-------------------­• Ofer meditații: matema­tică, fizică, chimie (orice cla­să în limba română și ma­ghiară). Telefon 1­ 35-20, în­tre orele 7—15. Ing. Bob (283) • Pierdut legitimație stu­dent, medicină generală. Schwartz Andrei. Predați de­canatului­. (292) • Pierdut index. Pe nume­le Blaj Janeta. Declar­atul. (286) r cronica măruntă . Baia din Cîmpia Turzii — ne anunță un cititor — este închisă, cică pe două linii, după cum scrie pe o lutie lipită pe geam. Guri­le rele susțin că se pregă­tește... desființarea ei. Cre­dem că e doar un zvon. ” In noul local al școlii din Recea Cristur, pînă nu demult laboratorul de la etaj era folosit ca ma­gaz­« pentru bănci deterio­rate, scaune noi și lemne de foc. Se mai găseau în dota­rea laboratorului o secure și un butuc, cu care îngrijito­rul școlii spărgea lemnele in timpul orelor de curs... • Un cetățean din Gilău ne sesizează că podul din lo­­calitate, cu trotuare pentru pietoni, nu este întreținut corect aproape tot anul, în contradicție nu numai cu cerințele civilizației, dar și cu anumite reglementări în vigoare. 9 In comuna Jupu sunt vreo 10 vînători, care dimineața și seara se înarmează cu bulgări de zăpadă pentru a se apăra de... cîinii prea în­drăzneți, lăsați liberi în afa­­ra orelor admise. Și cînd te gindești că vânătorii au obli­gația de a preda pieile cîinilor vagabonzi... ® Pe dinafară măr înflo­rit, pe dinăuntru lac... Așa s-ar putea spune despre tro­leibuzele frumos spălate pe dinainte și pe dinăuntru.. Numai că înăuntru, după ce se urcă zece călători, se for­mează o atît de reușită mos­­tră de glod, că-i păcat de apa folosită și de încălță- j­mintea pasagerilor. După ce se vor face cîteva studii pro­babil se va ajunge la conclu­zia că o mătură bună e sufi­cientă.­­ Se știe că de cele mai multe ori cărțile bune se epuizează în maximum două zile la librăriile clujene. Pu­țină lume știe însă că perio­dic se fac „recartări" și se aduc la Cluj cărți nevînd­ute în provincie. La Librăria „Universității“ au sosit­­ prin­tre altele, mai multe exem­plare din: Mario De .Micheli — Avangarda artistică a se­colului XX, Miguel de Una­muno — Trei nuvele exem­plare și un prolog, Aram Frenkian — înțelesul suferin­ței umane la Eschil, Sofocle și Euripide, Henri Perruphot — Viața lui Manet.­­ Timpul probabil șien­­tru joi, vineri și sîmbătă, prognoză transmisă de me­teorologul principal Dumi­tru Peligrad. Vremea se ră­cește­­ ușor, iar cerul va fi schimbător, mai­ mult noros. Vor cădea ploi locale, care se vor transforma in lapovi­­ță și ninsoare. Temperatura în scădere: minimele vor fi cuprinse între minus 6­ și mi­nus 2 grade, iar maximele între plus 3 și minus 3 gra­de. Vînt potrivit cu intensi­ficări temporare din sectorul nord-vest. Local — polei la începutul intervalului. In vederea îmbunătățirii deservirii benefi­ciarilor săi INSTITUTUL CENTRAL DE DOCU­MENTARE TEHNICA a înființat un birou de sugestii, sesizări și reclamații. Beneficiarii institutului sunt rugați ca orice sugestie, sesizare sau reclamație privind ac­tivitățile institutului nostru sa fie adresate biroului I. D. T. din calea Victoriei 100, Sec­tor I, personal, prin poștă sau telefonic la nr. 13­82-06. , (245) CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN CLUJ DIRECȚIA județeană DE DRUMURI ȘI PODURI Cluj, strada Traian Vuia nr. 216, telefon 1-32-44 Pentru posturile vacante în cadrul direcției noastre se angajează PENTRU CENTRALĂ: © Un inginer constructor - specialitatea drumuri și poduri - pentru biroul de proiectare . Mecanici, reparatori de motoare Diesel, categoria 5-8. © Un sudor electric autogen, categoria 6 . Un escavatorist, pentru șantierul Turda. PENTRU ȘANTIERUL CĂLĂȚELE DE MODERNIZAREA DRUMULUI HUEDIN - BELIȘ: © Un inginer constructor de drumuri și poduri sau inginer constructor care să fi lucrat în sectorul de dru­muri cel puțin 1—2 ani (pentru șef de șantier) • Doi maiștri de specialitate de drumuri și poduri • Doi artificieri • Opt mineri • Muncitori calificați zidari, pentru ziduri de spri­jin poduri și alte meserii. • Muncitori necalificați. Pentru personalul T. A. de la șantierul Căluțele se acordă spor de șantier 15 la sută și spor de izolare 20 la sută. Pentru personalul muncitoresc se asigură cazarea la dormitorul comun al șantierului, iar celor care locuiesc pe o rază mai mică li se asigură transportul la domi­ciliu de două ori pe săptămînă (miercuri și sîmbătă). Relații suplimentare la serviciul personal-administra­tiv, telefon 1-32-44. (251) 17,30 — Deschiderea­­ emi­siunii. Emisiune în limba maghiară; 18,05 — Film se­rial — „Aventură în munți“ (IX) — Adresă conspirativă; 18,35 — Mult e dulce și fru­moasă; 19,00 — Telejurnalul de seară; 19,20 — Hochei pe gheață — repriza a III-a a întîlnirii dintre Selecționata României și echipa Geske- Budejovice (Cehoslovacia). Transmisiune directă de la Galați: 20,00 — Reflector­ 20,18 — Prim plan — Me­teorologul Nicolae Topor: 20,45 — Stagiunea lirică TV. Premiera operei „Visul unei nopți de vară“ de Benjamin Britten: 22,00 —• Telejurnalul de noapte: 22,15 — Actuali­tăți literare; 22,30 — Avan­premiera; 22,45 — Varietăți pe­­ peliculă; 23,00 — închi­derea emisiunii. radio Programul Studioului Cluj Joi, 29 ianuarie: 17,45 — Deschiderea emisiunii. Re­comandări din program î 17,50 — Actualitatea sonoră — informații, note și repor­taje la zi; 18,00 — Unda preferințelor — muzică ușoa­ră; 18,25 — încotro, omu­le?— la această întrebare s-ar putea răspunde astfel: „Cînd mergi pe trei cărări, mai poți să știi?!“ Emisiune de Teodor Florea: 18,35 — Mu­zică din operete; 18,55 — „Pe urmele unui posibil in­cendiu“ — raid-anchetă de Cornel Udrea. 19,05 — Cu­rierul scenei. In actualitate — piesa istorică, însemnări de­ Dinu Dumitrescu. Teatru — studio: „Pauză pentru a­­sini“ de Vasile Rebreanu, în adaptarea radiofonică a lui Cornel Pop și Dumitru Vîr­­tic. Vineri, 30 ianuarie, 6,00 — „Bună dimineața* — pro­­gr­am matinal cuprinzând in­formații utile, emisiunea pentru sate, muzică popu­lară și ușoară. teatru Teatrul Național (19,30): CALIGULA to Opera Maghiară de Stat (19,30): MY FAIR LADY. Abonament­e. Seria de bile­te 23. Conservatorul de muzică „G. Dima“, ora 20 în sala festivă­ RECITAL BRAHMS. u.p. joi, 29 ianuarie, ora 18,30, ©ensul I Istoria fiilosofiei. Ex­punerea: Structura corpuscu­­lară a materiei: atomismul lui Democrit. Vorbește conf. univ. Dumitru Isac. Locul I Liceul „Ady-Șincai“, sala festivă. If 4 FITTSEBH VALEA PĂPUȘILOR (ci­nemascop), (orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30. 21) — Repu­blica. TAINA LEULUI _ Victoria. BLOW-UP (8,30; 11; 13.30; 16; 18,30; 21) — Arta: MINA CU BRILIANTE, cinemascop — 23 August. RĂUTĂCIOSUL ADOLES­CENT, cinemascop — Mun­citoresc. FILME PENTRU COPII (11, 15); PAȘA (16,30; 18,30; 20,30) — Timpuri noi. 1­3 mmm Muzeul de artă. Piața Li­bertății nr. 30, 11 —18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr 2, 9—14. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei. Piața Libertății nr. 28, 9—14. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­­brie nr. 21, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 și 16—19. Muzeul memorial , „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23 9—12 și 15—19. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Re­publicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic 9—13 și 15—19. «

Next