Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)

1970-05-26 / 7322. szám

I HtilNA 2 FĂCLIA Expoziția Mircea Bălău I Duminică la print, în sa­de expoziții a Fondului plas­­tic din str. 6 Martie, a avut loc vernisajul expoziției lui Mircea Bălău. Laborator '70. Cunoscutul grafician expune 47 de lucrări de grafică, (in­spirate din mediul rural, ur­ban, din Italia ș.a.), 15 „cerce­tări" în domeniul op-art­ei și 20 „cercetări“ în domeniul artei cinetice. K­a vernisaj au participat tovarășul Dumitru Mirce­a, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și ar­tă, reprezentanți ai Filialei Cluj a U.A.P., ai Institutu­lui de arte plastice „Ion An­­dreescu“, plasticieni, stu­denți, iubitori de artă, zia­riști. La festivitatea de deschi­dere a expoziției, pictorul Abody Nagy Béla a dat cu­­vîntul tovarășilor prof. An­drássy Zoltán, prorector al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“, și Ion Ar­caș, redactor șef adjunct al ziarului „Făclia“, secretarul Filialei Cluj a Uniunii zia­riștilor, care au vorbit des­pre lucrările expuse și des­pre semnificația gestului ar­tistului, care donează sinis­traților valoarea tuturor lu­crărilor din expoziție care vor fi cumpărate de către iubitorii de artă. Această primăvară la restriște N-am nici căderea și nici intenția să emit ecuații axiologice asupra creației lui Mircea Bălău, grafician cunoscut iubito­rilor de frumos, din Cluj mai ales. Nu voi parafraza nici norme etice pentru că nu forma prin care Mircea Bălău se soli­darizează cu miile de sinistrați ai acestei primăveri tulburi contează, ci solidarita­tea însăși din acest ceas de tragice efor­turi umane. Astăzi, fără îndoială, simțim senzația solidarității, senzație capabilă să alunge dureri și disperări, să contureze speranțe și încredere în viitor. Munca de fiecare zi pentru înlăturarea efectelor inundațiilor nemaicunoscute pe aceste plaiuri ale noastre, ajutorul concret dat celor care suferă de pe urma furiei ape­lor solicită azi priceperea manuală, a gun­­dului și estetică. Pînă acum 10—12 zile se credea că întregul repertoriu al manifes­tării omului între oameni a fost epui­zat; o catastrofă naturală ne demonstrea­ză că torentul vieții n-are limite, că omul se adaptează din mers situațiilor grele, consacr induse omului. Printre milioanele de cetățeni ai României, care donează din agoniseala lor îndelungată și cedează o parte din rodul muncii zilnice pentru cei aflați fără acoperiș și mijloace de exis­tență, se află și creatorii de frumos, oa­meni prin definiție sensibili la bucuriile și durerile omenești. Expoziția lui Mircea Bălău se înscrie în acest cadru larg. Va­loarea acestor lucrări, cine se pot vedea și cine se vor vinde, va intra în fondul sinistraților, iar ele vor împodobi intimi­tatea celor ce le iubesc, amintindu-le peste ani și ani de această primăvară de restriște și de greaua încercare prin care trecem. Desigur, Mircea Bălău nu are ne­voie de glorie, pentru că a cunoscut-o, artistul are nevoie de trăirea sentimentu­lui solidarizării, de surîsul bun al nostru. Se va găsi la noi și la toți cei ce îl cunosc. Ion ARCAȘ CARNET CULTURAL spectacol de VARIETĂȚI Formația de estradă­­ a Casei municipale de cultură Cluj, a prezentat, duminică, un specta­col de varietăți intitulat „Re­vista șlagărelor“. Spectacolul, prezentat în ajutorul sinistrați­lor, s-a bucurat de succes. Și-au dat concursul soliștii vo­cali Stela Enache, Carmen Mu­­reșan, Doru Negruțiu, Gabriel Tămaș și formația de dansuri moderne. Momentele vesele și prezentarea au fost susținute de Claudia Ghiță, Paul Prună, Florin Boteanu, Nicolae Trifan și Mircea Pir joi. Conducerea muzicală Puiu I­­ațeganp. SPECTACOL DE TEATRU Cercul dramatic al Sindica­tului învățămîntului Cluj, va prezenta la Casa municipală de cultură Cluj, azi 26 mai, la ora 19,30, spectacolul cu pie­sa: „Diplomația doamnei Eseu“, de Constanța Marin. Regia artistică aparține artis­tului Gheorghe Cosma de la Teatrul Național, încasările de la spectacol vor fi donate fon­dului In ajutorarea sinistra­ților. SPECTACOL DE MUZICA POPULARĂ Tot In sprijinul celor loviți de calamitate, formația de mu­zică populară a Casei muni­cipale de cultură Cluj, va pre­zenta vineri, 29 mai a.c., ora 19.30, în sala din Piața Liber­tății nr. 24, un spectacol muzi­­cal-coregrafic. Programul va cuprinde cîntece populare ar­delenești, din cele mai îndră­gite, dansuri feciorești și cu fete. Conducerea muzicală Lu­ca­ Moldovan, coregrafia Ionel Stancu.­­i, iu.) c Concertele Liceului de muzică Apropierea Încheierii cursu­rilor din anul acesta a însem­nat pentru profesorii și elevii Liceului de muzică o adevăra­tă trecere în revistă a celor mai importante forțe artistică colective. Cele trei concerte simfonice susținute de către formațiile orchestrale și corale ale liceului au­ însemnat de fapt rodul muncii creatoare a­­tît a elevilor cit și a profeso­rilor. In primul concert susținut de către Cele două formații orchestrale ale claselor a IX-a și a X-a, dirijate de prof. Emi­im Dragea, au fost prezentate lucrări simfonice de Glück, Mozart, Corelli și J.S. Bach. Soliști au fost elevii Felicia Ramonțeanu (clasa a X-a pian), Selmeczi Gheorghe și Monica Ardeleanu­ (clasa a X-a pian), Iulian Dimitriu și Ștefan Ruha (clasa a X-­a vioară) și Kostyan Emeric (clasa a X-a violoncel). In cel de-al doilea concert, au apărut pe scenă orchestre­le claselor XI—XII și coruri­le claselor V—VIII, dirijate de prof. Mihai Gutman. Aces­te formații au avut în reper­toriul lor lucrări de Geminiani, Bach, Mozart și de compozi­tori români — M. Istrate, L. Glodeanu, E. Dragea, M. Mar­­be și S. Sarghizov. Soliști au fost elevii Ileana Danciu, Mol­nar Ildikó, Călin Chișu, Ioan Suhățeanu, Nicolae Curtuiuș și Florin Munteanu. Ultimul concert a apărut ca o surpriză, deoarece pentru prima dată elevii claselor V—VI apar în formație or­chestrală în concert. Dirijorul orchestrei, prof. Leontin Chișu, directorul liceului, a inclus în programul formației lucrări pretențioase de Bach, Vivaldi, Haydn și Händel, executate cu mult simț de către micii in­terpreți. In același concert, or­chestra claselor VII—VIII, di­rijată de­­ prof. Paul Stoica, a interpretat, printre altele , „Concertino pentru vioară și orchestră“ de I.Ph. Mica, so­listă — Szighetti Enikő, și „Concertul pentru pian“ de Fr. Brixi, solist Adrian Stoica (clasa a VII-a). Repertoriul bine ales, cali­tatea bună și foarte bună a in­terpretărilor califică cu „note“ bune nu numai „producția muzicală“ a Liceului de muzi­că, dar și munca, menționînd astfel ridicat prestigiul școlii, obținut la ultimul festival re­publican, al școlilor și liceelor de muzică. Mihai MANEA BL WML .oki­oswotso/s .GUPEI MONDIALE DE FOTBAL’ ® s \n. Rasosu ® 34 Partidele preliminarii din grupe: GRUPA­­: MALMÖ, R.F. a GERMANIEI — ARGENTINA 3-1. Rahn (2) — omul care a semnat „sentința" in finala din 1954 din Elveția — și Schmidt, respectiv Corbatta pentru argentinieni; HALMSTAD: IRLANDA DE NORD — CEHO­SLOVACIA­­ 1-0. Unicul punct a fost marcat de Cash; HALSINGBORG: R.F. a GERMANIEI — CEHOSLOVA­CIA 2-2. Rahn și Dolessi (autogol) — au marcat pentru vest-germani, respectiv Dvorak și Zikan — pentru cehi. HALMSTAD: ARGENTINA — IRLANDA DE NORD 3-1. Autorii golurilor: Corbatta, Menendez și Avio, respectiv McParland; MALMÖ: R. F. a GERMANIEI — IRLANDA DE NORD 2-2. Rahn și Uwe Seeler, respectiv McParland (2), autorii golurilor: HALSINGBORG: CEHOSLOVACIA — ARGENTINA 6-1;­­un adevărat dezastru pentru echipa argentiniană; meci de baraj la MALMÖ: IRLANDA DE NORD —­ CEHOSLOVACIA 2-1. S-au calificat: R. F. a GERMANIEI și IRLANDA DE NORD. GRUPA A II-a: NORRKOPING: FRANȚA — PARAGUAY 7-3. începu­tul seriei de goluri care-l va instala pe Fontaine pe locul întîi in clasamentul golgeterilor. In această partidă a în­scris trei goluri. Celelalte patru au fost marcate de Kopa, Wisnieski, Piantoni și Vincent. Pentru­ Paraguay au în­scris Amarilla și Romero (2). De subliniat și evoluția pal­pitantă a scorului: 0-1, 1-1, 2-1, 2-2, 2-3, 3-3, 4-3... 7-3. De la Direcția județeană A.D.A.S. Constatarea, evaluarea și plata despăgubirilor bunurilor calamitate Ne este cunoscut, fiecăruia dintre noi că în a doua deca­dă a lunei mai, în mai multe județe ale țării, au avut loc inundații de proporții nemai­­întilnite, care au pricinuit gre­le pierderi economiei, au dis­trus unn mare număr de lo­cuințe în sate și orașe, au pro­vocat suferințe populației, pa­gube însemnate avutului ob­ștesc și bunurilor cetățenilor. Partidul și guvernul a în­treprins măsuri energice pen­tru redresarea efectului dis­tructiv al calamităților natu­rale, reluarea rapidă a activi­tăților economice și sociale întrerupte, înlăturarea daune­lor și ajutorarea familiilor de sinistrați. In situația creată, Admini­strației Asigurărilor de Stat, avînd raporturi permanente de asigurare cu toate organi­zațiile cooperatiste — agricole, de consum, meșteșugărești precum și cu cetățenii, îi revi­ne o serie de sarcini pentru constatarea, evaluarea și plata despăgubirii bunurilor cuprin­se în asigurare. Cunoscînd că, în­ temeiul le­gii, toate clădirile și construc­țiile proprietate a cetățenilor sînt asigurate în mod obliga­toriu și că numeroși cetățeni din județul nostru au suferit pagube importante din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren. Direcția județeană A.D.A.S. Cluj a luat o serie de măsuri pentru ca dăunații să beneficieze de despăgubirile cuvenite într-un timp cit mai scurt. Imediat după retragerea a­­pelor din municipiul Dej și orașul Gherla, comandamente­le locale au format comisii pentru identificarea clădirilor distruse, la care a participat și cite un delegat A.D.A.S. Ținînd cont că ponderea daunelor de clădiri se află în municipiul Dej, pentru constatarea acestor daune s-au format, din lucrătorii A.D.A.S., un număr de 8 echipe. In a­­ceastă acțiune, comandamen­tul local sprijină echipele res­pective cu un număr de zece studenți. In munca de consta­tare a daunelor, organele A.D.A.S. au în vedere gravi­tatea pagubelor, acordînd prioritate asiguraților ale că­ror clădiri au fost distruse în întregime. Astfel, pînă în pre­zent au fost întocmite actele de constatare la peste 50 la sută din daunele de clădiri distruse total de inundație din municipiul Dej. Pe raza de activitate a uni­tății A.D.A.S. din Gherla, cele mai grave pagube s-au produs din cauza alunecărilor de te­ren, datorită infiltrării ape­lor, în satele Băița, Silivaș — aparținind orașului Gherla — și în comunele Sic, Sânmărtin și altele. La indicațiile primite de la comandamentul jude­țean, lucrătorii A.D.A.S. au constatat deja pagubele cau­zate de acest fenomen la clă­dirile din Băița, Silivaș, Sic și Sinmărtin, acțiunea conti­­nuîndu-se și în celelalte loca­lități. Dacă la daunele de clădiri toți cetățenii proprietari vor obține despăgubiri din partea A.D.A.S. prin efectul legii, pentru pagubele suferite la bunurile casnice (mobilă, îm­brăcăminte, încălțăminte, ali­mente etc.) vor beneficia de despăgubiri numai cei care au contractat o asigurare faculta­tivă. Astfel, în municipiul Dej, pe lângă despăgubirile cuveni­te pentru pagubele suferite la clădiri, un număr de 186 ce­tățeni care au contractat asi­gurări facultative la A.D.A.S. vor mai beneficia și de despă­gubiri pentru pagubele suferi­te la bunuri casnice. Pentru rezolvarea cât mai operativă a pagubelor bunuri­lor asigurate, direcția județea­nă A.D.A.S. Cluj urmează să primească ajutor în munca de lichidare a daunelor prin lu­crătorii A.D.A.S. delegați din alte județe. In activitatea de constatare și evaluare a pagubelor, di­recția județeană A.D.A.S. este sprijinită de organele locale de partid și de stat, cu care se ține o legătură permanentă. • Balaș Fetru, Hodi­ș, com­. Poieni: U.E.I.L. Huedin recu­noaște ca întemeiat^ punctul dv. de vedere. In răspunsul tri­mis redacției precizează că s-au afectat 300 tone piatră pentru refacerea drumului de­teriorat. • Ghil Lazăr, Boian: Orga­nele locale au cercetat toată arhiva existentă, au verificat fiecare stat de plată. Numele dv. apare doar în perioada 1 iunie 1950—31 decembrie 1950 și, pentru acest răstimp, vi s-a și eliberat adeverință. Deși vă înțelegem nemulțumirea, vrem să vă informăm că nu s-a ma­nifestat dezinteres din cazul dv., însă asemenea acte nu se pot elibera decît pe bază de docu­mente. • Rus Ioan, Beclean, str. Tabla I A nr. 7. Lucrarea es­te gata de mai mult timp. Vă rugăm, imediat ce veți putea, să veniți s-o ridicați. 0 Pop E., Cluj, Str. Dobro­­geanu-Gherea H. C. N. T.-ul vă încunoștiințează că practică metoda la care faceți referire de mai mulți ani. In 1970 s-au încheiat contracte pentru că­minele „G. Coșbuc“ și nr. 14­­0 Unui grup, Fabrica de piinc, Turda: Forurile în drept ne comunică, situația va fi so­luționată, într-un timp foarte scurt. 0 Fecundeanu Gh., Cluj: Tonul evaziv al scrisorii ce ne-ați trimis n-a permis, cu toată străduința organelor de resort, identificarea ospătaru­lui la care v-ați referit, și deci sancționarea acestuia. In ceea ce privește partea a doua a sesizării — aspectul necores­punzător al fețelor de masă — vă comunicăm remedierea si­tuației. • Unui grup, Mihăiești: Conducerea I.T.A. ne scrie că, începînd cu trimestrul III, va introduce pe această rută un autobuz în plus. # Giurgiu Gh., Gherla: In situația pe care o relatați se consideră transfer la cerere și este reglementat de art. 11, lit. b din Legea nr. 1 din 1970 (dv. menționați că salariatul a solicitat angajarea prin transfer). Transferul în intere­sul serviciului este elucidat­ în același articol (11), dar la lite­ra a și, impune cu necesitate ca cererea să fie făcută de uni­tatea unde angajatul se trans­feră, să existe acordul institu­ției sau întreprinderii de la care acesta pleacă și aproba­rea organului ierarhic superior. „Geamandura” de Tudor Mușatescu Recenta premieră a Teatrului de Stat din Turdia cu piesa lui Tudor Mușatescu, Geaman­dura, constituie, măcar prin locul ei în re­pertoriu, încă o demonstrație a efortului pe care îl face un teatru mic pentru a-și cîștiga spectatorii, grandilocvent spus — de a-și în­deplini menirea de focar de cultură. Geaman­dura este (alături de viitoarele Vinovați fără vină de A. N. Ostrovski și Profesiunea doam­nei Warren de G. B. Shaw) una din cele trei premiere „peste plan“ ale teatrului turdean, fapt demn de semnalat în condițiile în care cele mai multe teatre, mai mari, nu se pot lăuda cu potop de premiere. Piesa nu e genială, dar Tudor Mușatescu știe să obțină succes de public. In primul act ne aflăm într-un joc de-a vacanța, între cele două războaie, mai puțin grav decît la Sebastian, un pictor talentat, dar fără succes și fără bani, poreclit Rem­­brand, un poet al versului și al lentilei fotografice, Zeiss, și Alagrec, un adolescent care vrea să facă fil­me în America — un trio boem care își face vacanța lingă Mangalia, ajutați, in alcătuirea meniului, de bătrînul și simpaticul Hussein. Dar „într-o noapte cu lună, valurile aduc o fată la țărm... în rochie albă, ca un pes­căruș rănit in aripă“ — o stea fără nume, din lumea oamenilor cu bani, de care se vor în­drăgosti toți patru. Ea, Luna, visează să se facă actriță, dar nu poate intra in posesia moștenirii decît căsătorindu-se; or, nici fostul ei logodnic, nici Rembrand nu-și doresc o so­ție actriță. Restul este povestea sacrificiului dragostei și vieții lui Zeiss pentru Luna și Resmbrand, care se iubesc, și Alagrec, care are nevoie de bani pentru a termina belear­­tele. Țesută cu multă vervă și umor­­ pe alocuri și cu poante nu prea dibace) în primul act, cu o melodramă bine condusă pînă în fina­lul morții lui Zeiss, piesa e, totuși, prea lun­gă și regizorului i se cerea s-o scurteze cu mai mult curaj decît a făcut-o (mai ales că și-a îngăduit ușoara ironie de a sublinia unele scene cu muzică de epocă), dar Constantin Leoveanu a preferat să urmeze, fără a le cen­zura prea mult, intențiile textului, scontînd, și obțînînd, aceleași afecte, spre satisfacția pu­blicului. Aceasta fiind Concepția regizorală, actorii au urmat-o cu mai mult sau mai puțin succes personal și cu mai mic succes de echipă în primul act, unde actorii trebuie să interprete­ze niște oameni­ care se joacă de-a vacanța și unde, pînă spre final, piesa se sprijină numai pe poante. In actele doi și trei se calcă mai apăsat, iar interpreții devin personaje pe aproape întreg parcursul lor. In cel mai com­plex rol, — Zeiss —, Aurel Ștefănescu are dezinvoltură, umor, reușește să fie și flegma­ticul fotograf care cîștigă bani pentru a-l întreține pe artistul-pictor, și îndrăgostitul total și refuzat care se sacrifică pentru feri­cirea iubitei, și dramaturgul de succes care se ascunde în anonimat. Gheorghe Stoian, Alagrec, este adolescentul modest, naiv, cu­rios și romantic, talentat și isteț, îndrăgostit și gata de sacrificiu — un viitor Zeiss —, și păstrează personalitatea erou­­lui fără a cădea în excese co­mice sau adolescentine. Mai puțin realizat în interpretarea lui Mircea Zabalon, Rembrand n-a devenit pictorul frust, posedat de arta sa și care ia tot ce crede că i se cu­vine, fără a ține seama, sau fără a­ în­țelege sentimentele altuia, ci rămîne doar un vis meschin. Luna, Snnara Marcu, în distri­buția de premieră, Eugenia Chioreanu-Jiga în spectacole alternative, este, conform datelor piesei, o femeie ambițioasă și, oricît ne-ar spune-o autorul, nici foarte talentată, nici foarte inteligentă, care, venind din lumea ste­lelor, îl preferă pe pictorul boem, grosier și voluntar, care o respinge ca actriță, fără a înțelege sufletul care se dăruie pentru ea; personajul, însă, nu interpretarea Smarei Marcu riscă să fie doar o femeiașcă, nu o artistă, oarbă socialmente, condusă de pasiu­nea artei și, ca atare, pură în orice ar face — (ceea ce nu-i reușește nici autorului). Con­stant ca valoare de-a lungul celor trei acte, Fuiu Neagu, în cel mai comic rol, Hussein, își construiește singur personajul și, în gene­ral, fără studidențele goanei după efecte de public. Cu toate defectele lui (scenografia lui Mir­cea Ivan, pe alocuri parcă naturalistă, iar costumele Emiliei Mîron nu întotdeauna adec­­vate), spectacolul lui Constantin Leoveanu co­respunde intențiilor realizatorilor și poate cîș­tiga în valoare dacă se vor respecta indica­țiile consiliului artistic, care a aprobat pre­miera cu rezerva unor retușuri ulterioare. Ilie CĂLI­­N CARNET TEATRAL SURI VIENEZE. Dirijor Mircea Basarab, maestru e­­merit al artei. filme Ü Kenda tv 17,55 — Deschiderea emi­siunii. Microavahpremiera; 18,00 — Buletin de știri; 18,05 — „Universal Sotron" — en­ciclopedie pentru copii , lite­ra „L“; 18,25 — „Ex Terra ’70“ — emisiune concurs de construcții tehnic­e pentru pionieri; 18,45 — Satu Mare în aceste zile — reportaj; 19,15 — Anunțuri — publi­citate; 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de sea­ră; 20,15 — Seară de teatru „Răzvan și Vidra“ de B.P. Hașdeu; 21,55 — Prim plan: artistul poporului Petre Ște­­fănescu Goangă; 22,20 — I­­magini sonore ... își dau con­cursul: Mihaela Mihai și Sile Dinicu; 22,45 — Telejurnalul de noapte; 23,10 — închide­rea emisiunii­ radio Programul Studioului Cluj MARȚI, 26 mai; 17,45 — Deschiderea emisiunii. „Ac­tualitatea sonoră“ — infor­mații, corespondențe telefo­nice, reportaje; 18,10 — „El Mundial“; 18,13 — „MESAJE PENTRU CEI DE ACASA“. începînd cu această zi, mi­crofoanele Studioului stau la dispoziția copiilor sătmă­reni, aflați la Cluj și în al­te localități din țară, in gri­ja părintească a omeniei. In fiecare zi, la 18,15, urmăriți emisiunea: „MESAJE PEN­TRU CEI DE ACASĂ“, care va fi transmisă pe lungimea de undă de 261 de metri; 18,30 — Muzică ușoară cu formația Mondial; 18,45 — Cronică muzicală. Prezintă Michaela Caranica Fulea și Emil Strugaru; 19,10 — A­­genda științifică. In sumar: „Există sau nu poliăpă?“ — de vorbă cu prof. univ. dr. doc. Victor Mercea, directo­rul Institutului de fizică a­­tomică din Cluj. „Din nou în discuție“ — poluarea at­mosferei“ — la microfon conf. dr. Nicolae Preda. Po­pas științific sub Timpa. In vizită la Institutul politehnic din Brașov. Rubrica „Recen­zii“ — la microfon criticul Ion Lungu. Mapamond știin­țific. MIERCURI, 27 mai, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd un buletin de știri, progno­za vremii, jurnal agrar. Opera Maghiară de Stat (19,30): MAGNAS MILKA. coxh­erte Filarmonica de­ Stat Cluj _ Casa universitarilor, ora 19,30. CONCERT de VAL­OPERAȚIUNEA LEONTI­­NE — Republica. URMĂRIREA, cinemascop, în completare: „Vizita tova­rășului Nicolae Ceaușescu in județul Constanța“ (8, IV 13,30; 16; 18,30; 21) — Vic­toria. PENTRU ȚARĂ ȘI REGE — Arta. FECIOARA CARE-MI PLACE, cinemascop (8,30; 11,30; 14,30; 17.30; 20,30) — 23 August. EXPRESUL COLONELU­LUI VON RYAN (9, 11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului. TAINA LEULUI — Mun­citoresc. E3LBS 3Í Muzeul de artă, Piața Li­bertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13, 17— 19,30. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei. Pia­ța Libertății nr. 28, 9—13, 17—19,30. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, strada 30 Decem­brie nr. 21. 11—19. Muzeul etnografic al Tran­silvaniei, secția în aer liber din Hoia — funcționează zil­nic de la ora 11 pînă la 19. Luni închis. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădi­na botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Re­publicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic, 9—13 și 15—19. — 35 — VASTERAS: IUGOSLAVIA — SCOȚIA 1-1. Au marcat Petakovici, respectiv Mudie; IUGOSLAVIA — FRANȚA 3-2. Petakovici și Veselinovici (2), respectiv Fontaine (2); NORRKOPING: PARAGUAY — SCOȚIA 3-2. Autorii go­lurilor: Aguero, Re, Paradi, respectiv Mudie și Collins; OREBRO: FRANȚA — SCOȚIA 2-1, Kopa și Fontaine, respectiv Baird —autorii golurilor. ESKILSTUNA: IUGO­SLAVIA — PARAGUAY 3-3. Cele șase goluri au fost în­scrise de­ către Ognjanovici, Veselinovici și Rajklov, res­pectiv Parodi, Aguero și Romero. Calificate în sferturi. FRANȚA și IUGOSLAVIA. GRUPA A III-A: STOCKHOLM: SUEDIA — MEXIC 3-0. O primă opțiune pe drumul spre finală. In poarta echipei mexicane, pen­tru a treia oară prezent celebrul portar Carbajal. Calită­țile lui însă n-au putut împiedica primirea a trei goluri, înscrise de către Simonsson (2) și Liedholm (din penalti); SANDVIKEN: UNGARIA — ȚARA GALILOR 1-1. Unga­ria nu mai are echipa de aur din urmă cu patru ani. Doar Grosics, Bossik și Hidegkuti mai fac parte din formație. „Noul val" nu a atins valoarea vedetelor din ’54. Golurile au fost înscrise de către Bozsik, respectiv J. Charles; STOCKHOLM: SUEDIA — UNGARIA 2-1. Hamrin. ..dia­volul șchiop“, cum i se mai spune în lumea fotbalului, a marcat cele două puncte pentru suedezi, respectiv Tichy pentru unguri: ȚARA GALILOR — MEXIC 1-1. Au în­scris AUchurch, respectiv Belmonte, SUEDIA — ȚARA GALILOR 0-0. SANDVIKEN: UNGARIA — MEXIC 4-0. In meciul de baraj disputat la STOCKHOLM: ȚARA GA­LILOR — UNGARIA 2-1. O dramă de mai mică măsură decît cea din Elveția. Dar tot o dramă, gîndindu-ne că 36 învingătoarea s-a calificat în turneul final grație sorților formidabili „dictați“ de organizatori (meciul cu Israel). All­­church și Medwin au înscris pentru galeși, respectiv Tichy pentru unguri. Calificate îin sferturi: SUEDIA și ȚARA GALILOR. GRUPA A IV-A: GÖTEBORG: ANGLIA —­ U.R.S.S. 2-2. Prima apariție în arena „Cupei Mondiale“ a fost de bun augur pentru jucă­torii sovietici. Kevan și Finney au marcat pentru englezi, Simonson și Ivanov pentru sovietici. UDDEVALA: BRA­ZILIA — AUSTRIA 3-0. In această partidă, Vincente Feo­­la, antrenorul Braziliei, încă nu l-a aruncat în luptă pe Pele. L-a preferat pe Maszola. I-a fost teamă lui Feola de cei 17 ani ai lui Pele? S-a păstrat ca armă forte pentru mai tîrziu, cînd l-a introdus in echipă la marele risc? Nici azi nu se poate da un răspuns precis. BORRAS: UNIU­NEA SOVIETICA — AUSTRIA 2-0. Ilin și Ivanov sînt autorii celor două puncte: ANGLIA — AUSTRIA 2-2. Hay­nes și Kevan, respectiv Koller și Körner au înscris cele patru puncte: GÖTEBORG: BRAZILIA — ANGLIA 0-0. Furia latină sud-americană nu s-a dezlănțuit încă. BRA­ZILIA — UNIUNEA SOVIETICĂ 2-0. Autorul golurilor — Vara, tot la GÖTEBORG meciul de baraj: UNIUNEA SO­VIETICA — ANGLIA 1-0, prin golul înscris de Zlin. Cali­ficate în sferturi: BRAZILIA și UNIUNEA SOVIETICĂ. SFERTURILE DE FINALĂ: NORRKOPING: FRANȚA — IRLANDA DE NORD 4-0. Victorie netă, fără drept de apel. Irlandezii au acuzat obo­seala celor 120 de minute din meciul de baraj cu Ceho­slovacia. Wisnieski, Fontaine (2) și Piantoni au „perforat“ poarta lui Gregg, MALMÖ­ R.F. a GERMANIEI — IUGO­SLAVIA 1-0. Nici echipa lui Sepp Herberger nu mai este cea din 1954. Doar Eckel, Rahn, Fritz Walter și­ Schäfer mai supraviețuiesc din echipa campioană. Unicul gol al partidei a purtat semnătura veteranului Rahn, care a reu­șit o dată să-l păcălească pe Krivocucia; STOCKHOLM, SUEDIA —UNIUNEA SOVIETICA 2-0. Hamrin și Simon­­­sson sunt autorii golurilor: GÖTEBORG: BRAZILIA — ȚA­RA GALILOR 1-0. Victorie la limită. A înscris Pele. Coali­ția europeană încă jubilează. Prea devreme, însă... (va urma) fi1 * Ilustrația! V. TOMULEȚ COMBINATUL PENTRU EXPLOATAREA ȘI INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI SEBEȘ ALBA strada M. Kogâlniceanu nr. 59 angajează de urgență pentru C.P.L. Sebeș și Cîmpeni, următorul personal: • Ingineri mecanici • Ingineri exploatarea și industrializarea lemnului • Economiști • Tehnicieni industria lemnului • Maiștri produse finite și semifinite Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la bi­roul personal al C.E.I.S., din strada Mihail Kogâlniceanu nr. 59, Sebeș. (1999)

Next