Făclia, aprilie-iunie 1970 (Anul 24, nr. 7277-7352)
1970-05-26 / 7322. szám
I HtilNA 2 FĂCLIA Expoziția Mircea Bălău I Duminică la print, în sade expoziții a Fondului plastic din str. 6 Martie, a avut loc vernisajul expoziției lui Mircea Bălău. Laborator '70. Cunoscutul grafician expune 47 de lucrări de grafică, (inspirate din mediul rural, urban, din Italia ș.a.), 15 „cercetări" în domeniul op-artei și 20 „cercetări“ în domeniul artei cinetice. Ka vernisaj au participat tovarășul Dumitru Mircea, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, reprezentanți ai Filialei Cluj a U.A.P., ai Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“, plasticieni, studenți, iubitori de artă, ziariști. La festivitatea de deschidere a expoziției, pictorul Abody Nagy Béla a dat cuvîntul tovarășilor prof. Andrássy Zoltán, prorector al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu“, și Ion Arcaș, redactor șef adjunct al ziarului „Făclia“, secretarul Filialei Cluj a Uniunii ziariștilor, care au vorbit despre lucrările expuse și despre semnificația gestului artistului, care donează sinistraților valoarea tuturor lucrărilor din expoziție care vor fi cumpărate de către iubitorii de artă. Această primăvară la restriște N-am nici căderea și nici intenția să emit ecuații axiologice asupra creației lui Mircea Bălău, grafician cunoscut iubitorilor de frumos, din Cluj mai ales. Nu voi parafraza nici norme etice pentru că nu forma prin care Mircea Bălău se solidarizează cu miile de sinistrați ai acestei primăveri tulburi contează, ci solidaritatea însăși din acest ceas de tragice eforturi umane. Astăzi, fără îndoială, simțim senzația solidarității, senzație capabilă să alunge dureri și disperări, să contureze speranțe și încredere în viitor. Munca de fiecare zi pentru înlăturarea efectelor inundațiilor nemaicunoscute pe aceste plaiuri ale noastre, ajutorul concret dat celor care suferă de pe urma furiei apelor solicită azi priceperea manuală, a gundului și estetică. Pînă acum 10—12 zile se credea că întregul repertoriu al manifestării omului între oameni a fost epuizat; o catastrofă naturală ne demonstrează că torentul vieții n-are limite, că omul se adaptează din mers situațiilor grele, consacr induse omului. Printre milioanele de cetățeni ai României, care donează din agoniseala lor îndelungată și cedează o parte din rodul muncii zilnice pentru cei aflați fără acoperiș și mijloace de existență, se află și creatorii de frumos, oameni prin definiție sensibili la bucuriile și durerile omenești. Expoziția lui Mircea Bălău se înscrie în acest cadru larg. Valoarea acestor lucrări, cine se pot vedea și cine se vor vinde, va intra în fondul sinistraților, iar ele vor împodobi intimitatea celor ce le iubesc, amintindu-le peste ani și ani de această primăvară de restriște și de greaua încercare prin care trecem. Desigur, Mircea Bălău nu are nevoie de glorie, pentru că a cunoscut-o, artistul are nevoie de trăirea sentimentului solidarizării, de surîsul bun al nostru. Se va găsi la noi și la toți cei ce îl cunosc. Ion ARCAȘ CARNET CULTURAL spectacol de VARIETĂȚI Formația de estradă a Casei municipale de cultură Cluj, a prezentat, duminică, un spectacol de varietăți intitulat „Revista șlagărelor“. Spectacolul, prezentat în ajutorul sinistraților, s-a bucurat de succes. Și-au dat concursul soliștii vocali Stela Enache, Carmen Mureșan, Doru Negruțiu, Gabriel Tămaș și formația de dansuri moderne. Momentele vesele și prezentarea au fost susținute de Claudia Ghiță, Paul Prună, Florin Boteanu, Nicolae Trifan și Mircea Pir joi. Conducerea muzicală Puiu Iațeganp. SPECTACOL DE TEATRU Cercul dramatic al Sindicatului învățămîntului Cluj, va prezenta la Casa municipală de cultură Cluj, azi 26 mai, la ora 19,30, spectacolul cu piesa: „Diplomația doamnei Eseu“, de Constanța Marin. Regia artistică aparține artistului Gheorghe Cosma de la Teatrul Național, încasările de la spectacol vor fi donate fondului In ajutorarea sinistraților. SPECTACOL DE MUZICA POPULARĂ Tot In sprijinul celor loviți de calamitate, formația de muzică populară a Casei municipale de cultură Cluj, va prezenta vineri, 29 mai a.c., ora 19.30, în sala din Piața Libertății nr. 24, un spectacol muzical-coregrafic. Programul va cuprinde cîntece populare ardelenești, din cele mai îndrăgite, dansuri feciorești și cu fete. Conducerea muzicală Luca Moldovan, coregrafia Ionel Stancu.i, iu.) c Concertele Liceului de muzică Apropierea Încheierii cursurilor din anul acesta a însemnat pentru profesorii și elevii Liceului de muzică o adevărată trecere în revistă a celor mai importante forțe artistică colective. Cele trei concerte simfonice susținute de către formațiile orchestrale și corale ale liceului au însemnat de fapt rodul muncii creatoare atît a elevilor cit și a profesorilor. In primul concert susținut de către Cele două formații orchestrale ale claselor a IX-a și a X-a, dirijate de prof. Emiim Dragea, au fost prezentate lucrări simfonice de Glück, Mozart, Corelli și J.S. Bach. Soliști au fost elevii Felicia Ramonțeanu (clasa a X-a pian), Selmeczi Gheorghe și Monica Ardeleanu (clasa a X-a pian), Iulian Dimitriu și Ștefan Ruha (clasa a X-a vioară) și Kostyan Emeric (clasa a X-a violoncel). In cel de-al doilea concert, au apărut pe scenă orchestrele claselor XI—XII și corurile claselor V—VIII, dirijate de prof. Mihai Gutman. Aceste formații au avut în repertoriul lor lucrări de Geminiani, Bach, Mozart și de compozitori români — M. Istrate, L. Glodeanu, E. Dragea, M. Marbe și S. Sarghizov. Soliști au fost elevii Ileana Danciu, Molnar Ildikó, Călin Chișu, Ioan Suhățeanu, Nicolae Curtuiuș și Florin Munteanu. Ultimul concert a apărut ca o surpriză, deoarece pentru prima dată elevii claselor V—VI apar în formație orchestrală în concert. Dirijorul orchestrei, prof. Leontin Chișu, directorul liceului, a inclus în programul formației lucrări pretențioase de Bach, Vivaldi, Haydn și Händel, executate cu mult simț de către micii interpreți. In același concert, orchestra claselor VII—VIII, dirijată de prof. Paul Stoica, a interpretat, printre altele , „Concertino pentru vioară și orchestră“ de I.Ph. Mica, solistă — Szighetti Enikő, și „Concertul pentru pian“ de Fr. Brixi, solist Adrian Stoica (clasa a VII-a). Repertoriul bine ales, calitatea bună și foarte bună a interpretărilor califică cu „note“ bune nu numai „producția muzicală“ a Liceului de muzică, dar și munca, menționînd astfel ridicat prestigiul școlii, obținut la ultimul festival republican, al școlilor și liceelor de muzică. Mihai MANEA BL WML .okioswotso/s .GUPEI MONDIALE DE FOTBAL’ ® s \n. Rasosu ® 34 Partidele preliminarii din grupe: GRUPA: MALMÖ, R.F. a GERMANIEI — ARGENTINA 3-1. Rahn (2) — omul care a semnat „sentința" in finala din 1954 din Elveția — și Schmidt, respectiv Corbatta pentru argentinieni; HALMSTAD: IRLANDA DE NORD — CEHOSLOVACIA 1-0. Unicul punct a fost marcat de Cash; HALSINGBORG: R.F. a GERMANIEI — CEHOSLOVACIA 2-2. Rahn și Dolessi (autogol) — au marcat pentru vest-germani, respectiv Dvorak și Zikan — pentru cehi. HALMSTAD: ARGENTINA — IRLANDA DE NORD 3-1. Autorii golurilor: Corbatta, Menendez și Avio, respectiv McParland; MALMÖ: R. F. a GERMANIEI — IRLANDA DE NORD 2-2. Rahn și Uwe Seeler, respectiv McParland (2), autorii golurilor: HALSINGBORG: CEHOSLOVACIA — ARGENTINA 6-1;un adevărat dezastru pentru echipa argentiniană; meci de baraj la MALMÖ: IRLANDA DE NORD — CEHOSLOVACIA 2-1. S-au calificat: R. F. a GERMANIEI și IRLANDA DE NORD. GRUPA A II-a: NORRKOPING: FRANȚA — PARAGUAY 7-3. începutul seriei de goluri care-l va instala pe Fontaine pe locul întîi in clasamentul golgeterilor. In această partidă a înscris trei goluri. Celelalte patru au fost marcate de Kopa, Wisnieski, Piantoni și Vincent. Pentru Paraguay au înscris Amarilla și Romero (2). De subliniat și evoluția palpitantă a scorului: 0-1, 1-1, 2-1, 2-2, 2-3, 3-3, 4-3... 7-3. De la Direcția județeană A.D.A.S. Constatarea, evaluarea și plata despăgubirilor bunurilor calamitate Ne este cunoscut, fiecăruia dintre noi că în a doua decadă a lunei mai, în mai multe județe ale țării, au avut loc inundații de proporții nemaiîntilnite, care au pricinuit grele pierderi economiei, au distrus unn mare număr de locuințe în sate și orașe, au provocat suferințe populației, pagube însemnate avutului obștesc și bunurilor cetățenilor. Partidul și guvernul a întreprins măsuri energice pentru redresarea efectului distructiv al calamităților naturale, reluarea rapidă a activităților economice și sociale întrerupte, înlăturarea daunelor și ajutorarea familiilor de sinistrați. In situația creată, Administrației Asigurărilor de Stat, avînd raporturi permanente de asigurare cu toate organizațiile cooperatiste — agricole, de consum, meșteșugărești precum și cu cetățenii, îi revine o serie de sarcini pentru constatarea, evaluarea și plata despăgubirii bunurilor cuprinse în asigurare. Cunoscînd că, în temeiul legii, toate clădirile și construcțiile proprietate a cetățenilor sînt asigurate în mod obligatoriu și că numeroși cetățeni din județul nostru au suferit pagube importante din cauza inundațiilor și alunecărilor de teren. Direcția județeană A.D.A.S. Cluj a luat o serie de măsuri pentru ca dăunații să beneficieze de despăgubirile cuvenite într-un timp cit mai scurt. Imediat după retragerea apelor din municipiul Dej și orașul Gherla, comandamentele locale au format comisii pentru identificarea clădirilor distruse, la care a participat și cite un delegat A.D.A.S. Ținînd cont că ponderea daunelor de clădiri se află în municipiul Dej, pentru constatarea acestor daune s-au format, din lucrătorii A.D.A.S., un număr de 8 echipe. In această acțiune, comandamentul local sprijină echipele respective cu un număr de zece studenți. In munca de constatare a daunelor, organele A.D.A.S. au în vedere gravitatea pagubelor, acordînd prioritate asiguraților ale căror clădiri au fost distruse în întregime. Astfel, pînă în prezent au fost întocmite actele de constatare la peste 50 la sută din daunele de clădiri distruse total de inundație din municipiul Dej. Pe raza de activitate a unității A.D.A.S. din Gherla, cele mai grave pagube s-au produs din cauza alunecărilor de teren, datorită infiltrării apelor, în satele Băița, Silivaș — aparținind orașului Gherla — și în comunele Sic, Sânmărtin și altele. La indicațiile primite de la comandamentul județean, lucrătorii A.D.A.S. au constatat deja pagubele cauzate de acest fenomen la clădirile din Băița, Silivaș, Sic și Sinmărtin, acțiunea continuîndu-se și în celelalte localități. Dacă la daunele de clădiri toți cetățenii proprietari vor obține despăgubiri din partea A.D.A.S. prin efectul legii, pentru pagubele suferite la bunurile casnice (mobilă, îmbrăcăminte, încălțăminte, alimente etc.) vor beneficia de despăgubiri numai cei care au contractat o asigurare facultativă. Astfel, în municipiul Dej, pe lângă despăgubirile cuvenite pentru pagubele suferite la clădiri, un număr de 186 cetățeni care au contractat asigurări facultative la A.D.A.S. vor mai beneficia și de despăgubiri pentru pagubele suferite la bunuri casnice. Pentru rezolvarea cât mai operativă a pagubelor bunurilor asigurate, direcția județeană A.D.A.S. Cluj urmează să primească ajutor în munca de lichidare a daunelor prin lucrătorii A.D.A.S. delegați din alte județe. In activitatea de constatare și evaluare a pagubelor, direcția județeană A.D.A.S. este sprijinită de organele locale de partid și de stat, cu care se ține o legătură permanentă. • Balaș Fetru, Hodiș, com. Poieni: U.E.I.L. Huedin recunoaște ca întemeiat^ punctul dv. de vedere. In răspunsul trimis redacției precizează că s-au afectat 300 tone piatră pentru refacerea drumului deteriorat. • Ghil Lazăr, Boian: Organele locale au cercetat toată arhiva existentă, au verificat fiecare stat de plată. Numele dv. apare doar în perioada 1 iunie 1950—31 decembrie 1950 și, pentru acest răstimp, vi s-a și eliberat adeverință. Deși vă înțelegem nemulțumirea, vrem să vă informăm că nu s-a manifestat dezinteres din cazul dv., însă asemenea acte nu se pot elibera decît pe bază de documente. • Rus Ioan, Beclean, str. Tabla I A nr. 7. Lucrarea este gata de mai mult timp. Vă rugăm, imediat ce veți putea, să veniți s-o ridicați. 0 Pop E., Cluj, Str. Dobrogeanu-Gherea H. C. N. T.-ul vă încunoștiințează că practică metoda la care faceți referire de mai mulți ani. In 1970 s-au încheiat contracte pentru căminele „G. Coșbuc“ și nr. 140 Unui grup, Fabrica de piinc, Turda: Forurile în drept ne comunică, situația va fi soluționată, într-un timp foarte scurt. 0 Fecundeanu Gh., Cluj: Tonul evaziv al scrisorii ce ne-ați trimis n-a permis, cu toată străduința organelor de resort, identificarea ospătarului la care v-ați referit, și deci sancționarea acestuia. In ceea ce privește partea a doua a sesizării — aspectul necorespunzător al fețelor de masă — vă comunicăm remedierea situației. • Unui grup, Mihăiești: Conducerea I.T.A. ne scrie că, începînd cu trimestrul III, va introduce pe această rută un autobuz în plus. # Giurgiu Gh., Gherla: In situația pe care o relatați se consideră transfer la cerere și este reglementat de art. 11, lit. b din Legea nr. 1 din 1970 (dv. menționați că salariatul a solicitat angajarea prin transfer). Transferul în interesul serviciului este elucidat în același articol (11), dar la litera a și, impune cu necesitate ca cererea să fie făcută de unitatea unde angajatul se transferă, să existe acordul instituției sau întreprinderii de la care acesta pleacă și aprobarea organului ierarhic superior. „Geamandura” de Tudor Mușatescu Recenta premieră a Teatrului de Stat din Turdia cu piesa lui Tudor Mușatescu, Geamandura, constituie, măcar prin locul ei în repertoriu, încă o demonstrație a efortului pe care îl face un teatru mic pentru a-și cîștiga spectatorii, grandilocvent spus — de a-și îndeplini menirea de focar de cultură. Geamandura este (alături de viitoarele Vinovați fără vină de A. N. Ostrovski și Profesiunea doamnei Warren de G. B. Shaw) una din cele trei premiere „peste plan“ ale teatrului turdean, fapt demn de semnalat în condițiile în care cele mai multe teatre, mai mari, nu se pot lăuda cu potop de premiere. Piesa nu e genială, dar Tudor Mușatescu știe să obțină succes de public. In primul act ne aflăm într-un joc de-a vacanța, între cele două războaie, mai puțin grav decît la Sebastian, un pictor talentat, dar fără succes și fără bani, poreclit Rembrand, un poet al versului și al lentilei fotografice, Zeiss, și Alagrec, un adolescent care vrea să facă filme în America — un trio boem care își face vacanța lingă Mangalia, ajutați, in alcătuirea meniului, de bătrînul și simpaticul Hussein. Dar „într-o noapte cu lună, valurile aduc o fată la țărm... în rochie albă, ca un pescăruș rănit in aripă“ — o stea fără nume, din lumea oamenilor cu bani, de care se vor îndrăgosti toți patru. Ea, Luna, visează să se facă actriță, dar nu poate intra in posesia moștenirii decît căsătorindu-se; or, nici fostul ei logodnic, nici Rembrand nu-și doresc o soție actriță. Restul este povestea sacrificiului dragostei și vieții lui Zeiss pentru Luna și Resmbrand, care se iubesc, și Alagrec, care are nevoie de bani pentru a termina beleartele. Țesută cu multă vervă și umor pe alocuri și cu poante nu prea dibace) în primul act, cu o melodramă bine condusă pînă în finalul morții lui Zeiss, piesa e, totuși, prea lungă și regizorului i se cerea s-o scurteze cu mai mult curaj decît a făcut-o (mai ales că și-a îngăduit ușoara ironie de a sublinia unele scene cu muzică de epocă), dar Constantin Leoveanu a preferat să urmeze, fără a le cenzura prea mult, intențiile textului, scontînd, și obțînînd, aceleași afecte, spre satisfacția publicului. Aceasta fiind Concepția regizorală, actorii au urmat-o cu mai mult sau mai puțin succes personal și cu mai mic succes de echipă în primul act, unde actorii trebuie să interpreteze niște oameni care se joacă de-a vacanța și unde, pînă spre final, piesa se sprijină numai pe poante. In actele doi și trei se calcă mai apăsat, iar interpreții devin personaje pe aproape întreg parcursul lor. In cel mai complex rol, — Zeiss —, Aurel Ștefănescu are dezinvoltură, umor, reușește să fie și flegmaticul fotograf care cîștigă bani pentru a-l întreține pe artistul-pictor, și îndrăgostitul total și refuzat care se sacrifică pentru fericirea iubitei, și dramaturgul de succes care se ascunde în anonimat. Gheorghe Stoian, Alagrec, este adolescentul modest, naiv, curios și romantic, talentat și isteț, îndrăgostit și gata de sacrificiu — un viitor Zeiss —, și păstrează personalitatea eroului fără a cădea în excese comice sau adolescentine. Mai puțin realizat în interpretarea lui Mircea Zabalon, Rembrand n-a devenit pictorul frust, posedat de arta sa și care ia tot ce crede că i se cuvine, fără a ține seama, sau fără a înțelege sentimentele altuia, ci rămîne doar un vis meschin. Luna, Snnara Marcu, în distribuția de premieră, Eugenia Chioreanu-Jiga în spectacole alternative, este, conform datelor piesei, o femeie ambițioasă și, oricît ne-ar spune-o autorul, nici foarte talentată, nici foarte inteligentă, care, venind din lumea stelelor, îl preferă pe pictorul boem, grosier și voluntar, care o respinge ca actriță, fără a înțelege sufletul care se dăruie pentru ea; personajul, însă, nu interpretarea Smarei Marcu riscă să fie doar o femeiașcă, nu o artistă, oarbă socialmente, condusă de pasiunea artei și, ca atare, pură în orice ar face — (ceea ce nu-i reușește nici autorului). Constant ca valoare de-a lungul celor trei acte, Fuiu Neagu, în cel mai comic rol, Hussein, își construiește singur personajul și, în general, fără studidențele goanei după efecte de public. Cu toate defectele lui (scenografia lui Mircea Ivan, pe alocuri parcă naturalistă, iar costumele Emiliei Mîron nu întotdeauna adecvate), spectacolul lui Constantin Leoveanu corespunde intențiilor realizatorilor și poate cîștiga în valoare dacă se vor respecta indicațiile consiliului artistic, care a aprobat premiera cu rezerva unor retușuri ulterioare. Ilie CĂLIN CARNET TEATRAL SURI VIENEZE. Dirijor Mircea Basarab, maestru emerit al artei. filme Ü Kenda tv 17,55 — Deschiderea emisiunii. Microavahpremiera; 18,00 — Buletin de știri; 18,05 — „Universal Sotron" — enciclopedie pentru copii , litera „L“; 18,25 — „Ex Terra ’70“ — emisiune concurs de construcții tehnice pentru pionieri; 18,45 — Satu Mare în aceste zile — reportaj; 19,15 — Anunțuri — publicitate; 19,20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici; 19,30 — Telejurnalul de seară; 20,15 — Seară de teatru „Răzvan și Vidra“ de B.P. Hașdeu; 21,55 — Prim plan: artistul poporului Petre Ștefănescu Goangă; 22,20 — Imagini sonore ... își dau concursul: Mihaela Mihai și Sile Dinicu; 22,45 — Telejurnalul de noapte; 23,10 — închiderea emisiunii radio Programul Studioului Cluj MARȚI, 26 mai; 17,45 — Deschiderea emisiunii. „Actualitatea sonoră“ — informații, corespondențe telefonice, reportaje; 18,10 — „El Mundial“; 18,13 — „MESAJE PENTRU CEI DE ACASA“. începînd cu această zi, microfoanele Studioului stau la dispoziția copiilor sătmăreni, aflați la Cluj și în alte localități din țară, in grija părintească a omeniei. In fiecare zi, la 18,15, urmăriți emisiunea: „MESAJE PENTRU CEI DE ACASĂ“, care va fi transmisă pe lungimea de undă de 261 de metri; 18,30 — Muzică ușoară cu formația Mondial; 18,45 — Cronică muzicală. Prezintă Michaela Caranica Fulea și Emil Strugaru; 19,10 — Agenda științifică. In sumar: „Există sau nu poliăpă?“ — de vorbă cu prof. univ. dr. doc. Victor Mercea, directorul Institutului de fizică atomică din Cluj. „Din nou în discuție“ — poluarea atmosferei“ — la microfon conf. dr. Nicolae Preda. Popas științific sub Timpa. In vizită la Institutul politehnic din Brașov. Rubrica „Recenzii“ — la microfon criticul Ion Lungu. Mapamond științific. MIERCURI, 27 mai, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzînd un buletin de știri, prognoza vremii, jurnal agrar. Opera Maghiară de Stat (19,30): MAGNAS MILKA. coxherte Filarmonica de Stat Cluj _ Casa universitarilor, ora 19,30. CONCERT de VALOPERAȚIUNEA LEONTINE — Republica. URMĂRIREA, cinemascop, în completare: „Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu in județul Constanța“ (8, IV 13,30; 16; 18,30; 21) — Victoria. PENTRU ȚARĂ ȘI REGE — Arta. FECIOARA CARE-MI PLACE, cinemascop (8,30; 11,30; 14,30; 17.30; 20,30) — 23 August. EXPRESUL COLONELULUI VON RYAN (9, 11; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30) — Tineretului. TAINA LEULUI — Muncitoresc. E3LBS 3Í Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18. Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—13, 17— 19,30. Muzeul de istorie, Secția de istorie a farmaciei. Piața Libertății nr. 28, 9—13, 17—19,30. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21. 11—19. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia — funcționează zilnic de la ora 11 pînă la 19. Luni închis. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai“, strada Republicii nr. 42, 9—20. Serele deschise zilnic, 9—13 și 15—19. — 35 — VASTERAS: IUGOSLAVIA — SCOȚIA 1-1. Au marcat Petakovici, respectiv Mudie; IUGOSLAVIA — FRANȚA 3-2. Petakovici și Veselinovici (2), respectiv Fontaine (2); NORRKOPING: PARAGUAY — SCOȚIA 3-2. Autorii golurilor: Aguero, Re, Paradi, respectiv Mudie și Collins; OREBRO: FRANȚA — SCOȚIA 2-1, Kopa și Fontaine, respectiv Baird —autorii golurilor. ESKILSTUNA: IUGOSLAVIA — PARAGUAY 3-3. Cele șase goluri au fost înscrise de către Ognjanovici, Veselinovici și Rajklov, respectiv Parodi, Aguero și Romero. Calificate în sferturi. FRANȚA și IUGOSLAVIA. GRUPA A III-A: STOCKHOLM: SUEDIA — MEXIC 3-0. O primă opțiune pe drumul spre finală. In poarta echipei mexicane, pentru a treia oară prezent celebrul portar Carbajal. Calitățile lui însă n-au putut împiedica primirea a trei goluri, înscrise de către Simonsson (2) și Liedholm (din penalti); SANDVIKEN: UNGARIA — ȚARA GALILOR 1-1. Ungaria nu mai are echipa de aur din urmă cu patru ani. Doar Grosics, Bossik și Hidegkuti mai fac parte din formație. „Noul val" nu a atins valoarea vedetelor din ’54. Golurile au fost înscrise de către Bozsik, respectiv J. Charles; STOCKHOLM: SUEDIA — UNGARIA 2-1. Hamrin. ..diavolul șchiop“, cum i se mai spune în lumea fotbalului, a marcat cele două puncte pentru suedezi, respectiv Tichy pentru unguri: ȚARA GALILOR — MEXIC 1-1. Au înscris AUchurch, respectiv Belmonte, SUEDIA — ȚARA GALILOR 0-0. SANDVIKEN: UNGARIA — MEXIC 4-0. In meciul de baraj disputat la STOCKHOLM: ȚARA GALILOR — UNGARIA 2-1. O dramă de mai mică măsură decît cea din Elveția. Dar tot o dramă, gîndindu-ne că 36 învingătoarea s-a calificat în turneul final grație sorților formidabili „dictați“ de organizatori (meciul cu Israel). Allchurch și Medwin au înscris pentru galeși, respectiv Tichy pentru unguri. Calificate îin sferturi: SUEDIA și ȚARA GALILOR. GRUPA A IV-A: GÖTEBORG: ANGLIA — U.R.S.S. 2-2. Prima apariție în arena „Cupei Mondiale“ a fost de bun augur pentru jucătorii sovietici. Kevan și Finney au marcat pentru englezi, Simonson și Ivanov pentru sovietici. UDDEVALA: BRAZILIA — AUSTRIA 3-0. In această partidă, Vincente Feola, antrenorul Braziliei, încă nu l-a aruncat în luptă pe Pele. L-a preferat pe Maszola. I-a fost teamă lui Feola de cei 17 ani ai lui Pele? S-a păstrat ca armă forte pentru mai tîrziu, cînd l-a introdus in echipă la marele risc? Nici azi nu se poate da un răspuns precis. BORRAS: UNIUNEA SOVIETICA — AUSTRIA 2-0. Ilin și Ivanov sînt autorii celor două puncte: ANGLIA — AUSTRIA 2-2. Haynes și Kevan, respectiv Koller și Körner au înscris cele patru puncte: GÖTEBORG: BRAZILIA — ANGLIA 0-0. Furia latină sud-americană nu s-a dezlănțuit încă. BRAZILIA — UNIUNEA SOVIETICĂ 2-0. Autorul golurilor — Vara, tot la GÖTEBORG meciul de baraj: UNIUNEA SOVIETICA — ANGLIA 1-0, prin golul înscris de Zlin. Calificate în sferturi: BRAZILIA și UNIUNEA SOVIETICĂ. SFERTURILE DE FINALĂ: NORRKOPING: FRANȚA — IRLANDA DE NORD 4-0. Victorie netă, fără drept de apel. Irlandezii au acuzat oboseala celor 120 de minute din meciul de baraj cu Cehoslovacia. Wisnieski, Fontaine (2) și Piantoni au „perforat“ poarta lui Gregg, MALMÖ R.F. a GERMANIEI — IUGOSLAVIA 1-0. Nici echipa lui Sepp Herberger nu mai este cea din 1954. Doar Eckel, Rahn, Fritz Walter și Schäfer mai supraviețuiesc din echipa campioană. Unicul gol al partidei a purtat semnătura veteranului Rahn, care a reușit o dată să-l păcălească pe Krivocucia; STOCKHOLM, SUEDIA —UNIUNEA SOVIETICA 2-0. Hamrin și Simonsson sunt autorii golurilor: GÖTEBORG: BRAZILIA — ȚARA GALILOR 1-0. Victorie la limită. A înscris Pele. Coaliția europeană încă jubilează. Prea devreme, însă... (va urma) fi1 * Ilustrația! V. TOMULEȚ COMBINATUL PENTRU EXPLOATAREA ȘI INDUSTRIALIZAREA LEMNULUI SEBEȘ ALBA strada M. Kogâlniceanu nr. 59 angajează de urgență pentru C.P.L. Sebeș și Cîmpeni, următorul personal: • Ingineri mecanici • Ingineri exploatarea și industrializarea lemnului • Economiști • Tehnicieni industria lemnului • Maiștri produse finite și semifinite Se asigură cazare în bloc. Doritorii se vor adresa la biroul personal al C.E.I.S., din strada Mihail Kogâlniceanu nr. 59, Sebeș. (1999)