Făclia, octombrie-decembrie 1970 (Anul 24, nr. 7431-7509)
1970-10-18 / 7446. szám
PAGINA 2 FĂCLIA Avancronica editorială rr Lenin in conștiința intelectualilor din România și Editura „DACIA” pregătește pentru o apropiată apariție cartea Lenin în conștiința intelectualilor din România, îngrijită de dr. Augustin Deac. Volum antologic cu semnificație festivă — închinat aniversării a 100 de ani de la nașterea marelui revoluționar — Lenin în conștiința intelectualilor din România este un document al influenței rodnice și formative pe care ideile leniniste, practica revoluționara inițiată și condusă de genialul strateg și tactician, omul care a fost Lenin — „cel mai uman dintre oameni“ cum îe numea Gorki — a avut-o asupra intelectualității românești, reprezentată prin unele dintre personalitățile ei cele mai proeminente, studiile publicate în volum sunt în marea lor majoritate scrise și publicate după eliberarea țării noastre. Dar multe dintre ele — șî în special acelea ale căror autori au fost contemporani cu Lenin și cu faptele lui revoluționare — evocă ecoul și importanța covârșitoare pe care ideile leniniste le-au avut în mișcarea de idei din țara noastră încă înainte de Eliberare, adică din momentul în care cel mai mare discipol al lui Marx a intrat cu toată forța în istorie. Dar poate că cele mai impresionante — ca document teoretic și uman — sunt gîndurile scrise despre Lenin in perioada anilor 1944 —1948, adică în perioada în care „apele se despărțeau de uscat":, timpuri echivoce in sensul că nu toți erau conștienți și convinși de noul destin pe care țara noastră șî-l inaugura. Au existat și acea perioadă — în care P.C.R. era orientat in istorie — intelectuali remarcabili, care au crezut în acest nou destin ce se anunța. Gîndurile lor despre Lenin sunt expresia autentică a acestui crez. într-o expresie a lui Geo Bogza, pătrunderea teoriei leniniste în rîndurile intelectualității românești s-a produs ca o „fisiune nucleară în conștiință”. Dar, scrise și publicate la intervale mari de timp — de-a lungul a 25 de ani — materialele reunite în acest volum sunt și oglinda unei evoluții și maturizări creatoare în asimilarea moștenirii leniniste. Volumul pe care editura „DACIA" îl propune cititorilor este complex prin criteriile care au stat la baza alcătuirii lui. El înregistrează o mare varietate tematică, în care se reflectă însăși bogata și multilaterala contribuție leninistă în toate sectoarele activității teoretice și practice, de la teoria revoluției (Ion Popescu- Puțuri — V. I. Lenin, gînditor și conducător revoluționar) la estetică (Radu Beligan , Estetica leninistă și arta actorului, Perpessicius — Lenin și literatura); de la teoria statului și a democrației (I. Ceterchi — Statul, democrația și libertatea umană in socialism, Ath. Jora — Lenin, apărător al adevăratei democrații) la teoria revoluției culturale (Ov. S. Crohmălniceanu — Lenin și problemele revoluției culturale, Hans Liebhardt — Lenin și revoluția culturală), de la teoria istoriei (Miron Constantinescu — V. 1. Lenin și științele istorice) la filosofia naturii (Șerban Țițeica — Unele probleme ale fizicii contemporane în lumina lucrării „Materialism și empiriocriticism", Henri Wald — Lenin, societatea și gindirea). Și prin aceste spicuiri am redat doar o mică parte din temele cuprinse in volum. Aceeași varietate o prezintă genurile și stilurile de abordare: de la evocarea lirică a omului Ulianov, la exegeza teoretică a textelor, de la portretul psihologic schițat în linii simple și impresionante, la analiza realităților noastre sociale, care, nici la începuturile lor, nici azi, nu pot fi înțelese în afara contribuției leniniste, adică în afara teoriei și politicii revoluționare reprezentate clasic de către Lenin. Unele dintre materiale merg pe urmele celui „dispărut“: cabinetul de lucru care uimește prin modestia lui, sala de congrese în care s-a făcut auzit glasul lui Lenin, strada în care el vorbea maselor orientându-se, pădurea — joc de reculegere și meditație solitară, casa în care a murit, mausoleul vizitat de milioane de oameni. Se degajă din toate paginile acestui volum „un elogiu adus creativității umane" — ca să folosim o frumoasă expresie a lui D. Ghișe — reprezentată prin unul dintre cele mai firese exemplare ale ei. Și se mai degajă semnificația profundă a actualității teoriei leniniste în istoria țării noastre. Despre această actualitate tovarășul Nicolae Ceaușescu rostea următoarele cuvinte, alese ca motto al cărții: „Adversar neîmpăcat al închistării dogmatice, Lenin a fost un militant neobosit pentru nou, atît în teorie, cit și în practică. El și-a întemeiat tezele și concluziile teoretice atît pe studiul vieții, cit și pe cunoașterea și generalizarea celor mai noi date ale științei, pe tot ceea ce era mai avansat în cunoașterea umană și practica socială contemporană, întreaga operă leninistă reflectă preocuparea autorului de a-și confrunta necontenit opiniile, părerile cu schimbările care aveau loc în realitate, cu noile descoperiri pe plan mondial, și de a le adapta în permanență dezvoltării societății și cunoașterii științifice". Tudor CATINEANU 0 noua bază piscicola sportiva la Baden! Anul acesta s-au început la halta de la Bădeni lucrările de amenajare a unei noi baze piscicole, care urmează să fie pusă la dispoziția pescarilor sportivi. Lucrările de amenajare întreprinse de Asociația județeană a vînătorilor și pescarilor sportivi cuprind construirea unui baraj, instalarea unei conducte pentru evacuarea apei și alte lucrări, urmând ca la iarnă să înceapă curățirea bălții de resturile vegetale. Balta se va întinde pe o suprafață de 15 hectare. In cursul anului viitor, balta va fi populată cu puiet de crap, caras și alte specii de pește. In fotografie: Instalarea conductei de evacuare a apei la balta de la Bădeni. Copilărie fericită. in ambianța atîtor lucruri minunate pe care le învață florile vieții în orele de grădiniță Fotografia: R. WAGNER Cenaclul „EcHINOX” ș-a reluat activitatea Neuitată a fost seara de vineri, 16 octombrie, efect cenaclul „Echinox“ și-a reluat activitatea, neuitată pentru că această seară a insemnat o redntîlnire cu spiritul și atmosfera, unui cenaclu de mari resurse. Bucuria ne este sporită și de faptul că în intervențiile critice, care au urmat lecturii lui Adrian Popescu, am constatat un plus de luciditate, de maturitate, o anume dorință de a trece peste obișnuitele orgolii de zile mici. Scurta noastră cronică ar mai trebui să consemneze sala plină ca și altădată, amintirea intre noi a celor care au plecat, salutul de „Bun venit!“ adresat de poetul Ion Pop noilor închinători întru poezie. Tuturor acestora cenaclul și revista „Echinox“ le oferă posibilitatea afirmării, cu condiția talentului și a sincerității. Pentru următoarea noastră întîlnire s-a anunțat cu proză Marcel Runeanu. Ședințele noastre au loc în fiecare vineri, la ora 20,30, în sala 5 a Facultății de filologie.. Nicolae DIACONU Pe terenurile destinate însămînțărilor (urmare din pag. scinilor de producție pe care le are cooperativa. Bunăoară, abia a reușit să ne relateze după mult „efort“ de memorie ce suprafață trebuie insămințată in cadrul cooperativei in această toamnă. „Eu m-am ocupat tot timpul de transportul sfeclei de zahăr din cîmp — a Încercat să se scuze tov. Suciu. Cu însămînțatul s-a ocupat mai mult tov. ing. șef...“ Dar după cum am aflat există sfeclă de zahăr care a fost recoltată acum o lună și se găsește tot în cîmp netransportată. Un răspuns la fel de îndoielnic pentru a justifica intîrzierile ce există la însămințatul griului și recoltatul porumbului am primit și din partea tovarășului Dumitru Somlea, președintele C.A.P. Frata. „Dacă ne-ar lăsa timpul (era vorba de ziua de miercuri, efect a plouat — n.n.) noi am fi mult avansați cu aceste lucrări* — ne spunea dînsul. Care timp, tovarășe Somlea? Pînă acum ă existat suficient timp frumos care a permis ca recoltatul porumbului să se găsească într-un stadiu mult mai avansat iar însămînțatul cerealelor păioase de toamnă să fie încheiat în epoca optimă. Realitatea este că timpul favorabil n-a fost folosit din plin pentru urgentarea lucrărilor din campania de însămințări. E necesar ca în zilele următoare consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, cadrele de specialiști, sub îndrumarea organizațiilor de partid, să acorde o atenție deosebită folosirii la întreaga capacitate a tractoarelor și să fie mobilizate toate brațele de muncă existente în C.A.P. la recoltatul porumbului. Timpul înaintat nu permite nici un fel de tărăgănare a acestor lucrări, mai ales că se anunță înghețuri frecvente și zăpadă timpurie, în fiecare unitate trebuie să se acționeze energic și cu spirit de răspundere pentru a se recupera rămînerile în urmă și a se încheia lucrările agricole de toamnă cit mai grabnic. Cadran politic (Urmare din pag. l-a) sugera să întreprindem o anchetă largă în sistemul de audiențe șî să le stabilim gradul de eficiență. El preciza că nu este vorba de plîngeri și nici de oameni care au devenit „reclamații“ de profesie, ci de bunul mers al producției, de dinamismul vieții sociale, de folosirea unui larg drept democratic în societatea socialistă. Vom întreprinde această anchetă, șî vom nominaliza — firește —, dar șî acest semnal poate fi de bun augur. „Omul contemporan și tehnica modernă” (Urmare din pag. la)ma unei consfătuiri organizată la Complexul de prelucrare a lemnului din Gherla. La întreprinderea de transporturi auto Cluj, a fost organizat un simpozt în ergonomie, consacrat discutării unor aspecte concrete legate de folosirea capacității de muncă a salariaților din transportul rutier. Remarcabile sunt manifestările tehnico-științifice pentru tineret. De altfel, tematica acțiunii „Omul contemporan și tehnica modernă" răspunde intr-o mare măsură preocupărilor pentru împlinirea profilului profesional al tinerilor din întreprinderi. Cu mai mulți tineri muncitori, maiștri, tehnicieni, ingineri, din unele unități clujene, Comitetul județean U.T.C. a organizat o apreciabilă masă rotundă unde s-a pus în dezbatere rolul acestora în pregătirea lor profesională, contribuția pe care tineretul poate s-o aducă la îmbunătățirea conducerii și organizării producției și a muncii. De mare interes s-au bucurat conferințele și simpozioanele pe probleme de actualitate științifică și tehnică, de promovare a unor procedee tehnice avansate in domeniile turnării și prelucrării metalelor, asimilării unor produse noi, reducerii consumului de materii prime și materiale. Planul de manifestări difuzat în unitățile din județ cuprinde în continuare organizarea unor simpozioane •e la C.F.R. Dej, Fabrica de ciment, Centrala minelor de fier și nemetalifere, I.A.S.; dezbateri tehnice la Uzina mecanică de reparat material rulant, Fabrica de medicamente Terapia, IPROFIL Dej, Industria sîrmei, Carbochim, Unirea; o sesiune de comunicări despre calitatea produselor la Combinatul textil și tot cu aceeași temă o masă rotundă la C.C.H. Dej; conferințe, informări tehnico-științifice, consfătuiri la Combinatul industriei alimentare, Uzina chimică Turda, Triumf Cluj, Uzina de reparații auto etc. La susținerea lor sunt antrenați cei mai competenți ingineri și economiști din întreprinderi, numeroși specialiști din unitățile de cercetare și din învățământul superior. Nu putem să nu relevăm faptul că in unele întreprinderi o parte din acțiunile programate nu au fost încă organizate. Și aceasta, credem noi, datorită ignorării, lipsei de preocupare pentru desfășurarea acestor acțiuni de către comitetele sindicatelor, comitetele U.T.C. și conducerile întreprinderilor, care se pare că au uitat de ceea ce și-au propus să inițieze pe planul propagandei tehnice și economice. Nu trebuie să se uite faptul că nu este suficient numai să-ți propui o temă interesantă, ci e nevoie ca, pentru reușita fiecărei manifestări, să se acționeze cu toată hotărîrea de către factorii organizatorici, că aceștia au datoria să asigure o cît mai largă participare a salariaților la audierea și dezbaterea noutăților tehnico-științifice, întreținerea unui climat activ pe domeniul propagandei tehnice, de reciclare a cunoștințelor profesionale și de specialitate, de activare și valorificare a inteligenței umane, a potențialului de creație de care dispune fiecare unitate, este astăzi o îndatorire de primă necesitate a tuturor factorilor de conducere din întreprinderei. în tîrg la Negreni Tlrgul de toamnă de la Negreni — manifestare anuală, cu caracter economic, în primul rînd — este o veche datină românească, atît de veche incit începuturile ei timide și firave se pierd treptat și discret în negura trecutului. Moș Rusalim Jurea și moș Rusalii« Mihance, oameni trecuți de 70 de ani, vorbind de la prima lor venire la acest tîrg, își amintesc — gîndindu-se la o plăcintă caldă — că erau copii și că părinții îi trecuseră în spinare peste apa Crișului, spre a-i feri de înec. — Pe vremea aceea spun ei — tîrgul nu era așa de mare și de fain ca astăzi, iar oamenii vindeau sau cumpărau doar vite, oi, purcei, sumane, țundre, încălțîe, cele trebuincioase gurii găsindu-se doar la două-trei șetre. Traian Ilea, primarul comunei Cîucea, continuînd șirul gindurilor celor doi venerabili bătrîni din Negreni, ține să adauge: — Tîrgul e vechi, din moșistrămoși. Documentele de epocă, atestînd existența lui, sunt însă abia de 70—80 de ani. Aceste documente arată că, intr-o anumită perioadă, tîrgul a început să înglobeze, în afara animalelor și a produselor țărănești tradiționale, în special hăinărie de lună, o seamă de produse realizate de meșteșugari și tot mai multe mărfuri industriale desfăcute de comercianți. Astăzi tîrgul tău mai seamănă cu edițiile lui din trecut, are un caracter complex din punct de vedere economic și se bucură de o largă participare de masă, exprimind noile relații sociale. Un extraordinar de bogat sortiment, de mărfuri industriale și de produse alimentare, în special mîncăruri specifice, de mare notorietate, pun la dispoziția populației din jur și din vecinătățile mai depărtate atît comerțul de stat, cît mai ales cooperația de consum, cooperația meșteșugărească, fără a lipsi nici producătorii sau meseriașii individuali. Este demn de remarcat faptul că anul acesta, sunt prezenți la tîrg reprezentanții comerțului socialist și ai cooperației meșteșugărești din județele Cluj, Mureș, Bihor, Sălaj, Maramureș, Satu Mare, Harghita, Arad și Hunedoara. Ponderea cea mai mare în organizarea tîrgului și în volumul de mărfuri pus în desfacere o are cooperația de consum din județul Cluj. Iată ce ne declară in acest sens Alexandru Soporan, președintele U.J.C.C. Cluj, prezent la inaugurare. — Cooperația de consum din județul Cluj participă la ediția din acest an a tradiționalului tîrg de toamnă de la Negreni cu zeci șî zeci de tarabe special amenajate (34 comerciale șî 19 de alimentație publică) șî oferă populației mărfuri industriale de sezon (textile, încălțăminte, confecții, tricotaje, articole de uz casnic etc.), precum și o listă impresionantă de mîncări specifice: grătare, mititei, friptură â la Turda, tocăniță de carne de oaie, cirnăciori, pastramă, sarmale, crenvurști, pești la proțap, plăcinte, cozonaci, dulciuri, prăjituri și alte produse alimentare, precum și băuturi ca țuică, rachiu, vin, must, limonadă etc. Anul trecut am făcut aici, la tîrgul de la Negreni, o vînzare de peste un milion și jumătate de lei. Anul acesta ne prezentăm mult mai bine, avînd în plus numeroase tarabe. Poate ar fi interesant să știți că numai pentru amenajarea gheretelor cooperației de consum din județul Cluj s-au utilizat peste 60 metri cubi de scândură. Sortimentul mărfurilor pe care le oferim cumpărătorilor este extrem de variat și sperăm să facem vînzări care să ne depășească așteptările. Producătorii și meseriașii individuali, prezenți în număr relativ mare la tîrg, nu pot concura, desigur, industria și comerțul, dar oferă și ei vizitatorilor bunuri tradiționale, care reflectă autenticitatea și originalitatea meșteșugului popular: țoale de lină, șube din piele de oaie, cojoace, ciubere, coveți, căldări de aramă, coșuri și poșete de papură împletită, cuțite, sfredele, vechituri, cununi de ceapă și de usturoi și multe altele. La tîrgul de la Negreni, lumea vinde și cumpără, gustă din bunătăți, asistă la spectacole artistice, ,se distrează, se bucură de viață, nu, lumina blîndă a toamnei, în penumbra munților care încep să-și pună cușme albe. Dacă vreți să mergeți la Negreni, o mai puteți face azi și mine și rău că nu veți avea ce regreta! L. SANDULESCU repti<diCTIei CINE SE ASEAMĂNĂ SE ADUNA în noaptea de 9 octombrie, Kuruc Janos din Cluj mergea liniștit spre locuința, pe str. Arieșului. Oprindu-se puțin pe o bancă s-a pomenit că e lovit, peste cap cu pumnii, ținut de gură să nu strige, timp in care i-au fost luați cu forța 35 de lei. Autorii: Cristof Petru Gheorghe de 19 ani, din str. Siretului nr. 22, și prietena lui, de aceeași virstă și de aceeași, „profesie” — adică fără —, pe nume Czanka Olga, str. Paza nr. 190. Dimineața la ora 4,30, datorită operativității organelor de miliție, cei doi infractori au fost prinși și trimiși spre judecare sub stare de arest pentru fapta lor care se numește tîlhîrie. PRUNCUCIDERE La sfîrșitul lunii septembrie, în casa de gunoi din apropierea blocului C, str. Bartók Bela, a fost găsit cadavrul unui făt de sex masculin. Din primele cercetări a rezultat că fătul s-a născut viu, apoi a decedat ca urmare a asfixierii și aplicării unor lovituri in cap. Organele Miliției municipiului Cluj au prins pe mama criminală. Este Rad Elena, cu domiciliul stabil în comuna Juc, satul Gădălin, care locuia fără forme legale în strada Bartók Bela, blocul II, ap 28, fiind angajată la întreprinderea libertatea. Cercetarea ei continuă în stare de arest. CONTROL PE LINIE DE CIRCULAȚIE în ziua de 10 octombrie organele de miliție ale municipiului au organizat un control pe linie de circulație, constatînd un număr de 57 contravenții la regulile de circulație. Astfel, au fost găsite 16 autoturisme cu defecțiuni tehnice, 7 autovehicule circuited cu viteză excesivă, 10 transporturi de mărfuri și persoane fără forme legale și 19 alte contravenții. Pentru fiecare abatere de la regulile de circulație au fost luate măsuri de sancționare, conform legilor în vigoare. Q FISRa calendar 1* OCTOMBRIE (soarele răsare 6,34, apune 17,27). ROMÂNIA. 1886 — A murit medicul Gh. Polîzu, membru de onoare al Academiei Române, care a contribuit la dezvoltarea literaturii medicale (n. 1819). 1907 — S-a născut scriitorul Mihail Sebastian (m. 1945); 1920 — începe greva muncitorilor de la C.F.R., semnalul grevei generale care a cuprins întreaga țară (50 de ani). GRECIA: 1944 - Eliberarea Greciei de sub ocupația Germaniei naziste. R.5.F IUGOSLAVIA: 1941 — A apărut, în ilegalitate, primul număr al ziarului „Borba“„ organ al Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia. 19 OCTOMBRIE (soarele răsare 6,35, apune 17,25). ROMÂNIA: 1869 — A fost inaugurată linia ferată București — Giurgiu; 1875 — S-a născut scriitorul și publicistul român George Ranetti (m. 1928); 1926 — A murit Victor Babeș (n. 1854); 1929 — A murit Alexandru Davîlla, dramaturg și om de teatru (n. 1862); 1935 — A murit scriitorul Gib Mihăiescu (n. 1894); 1961 — A murit scriitorul Mihail Sadoveanu (n. 1880); 1964 — A murit George Niculescu-Basu, cântăreț de apera poporului (n. r., artist 1882). tv Programul de azi: 9,00 — Deschiderea emisiunii. — Matineu duminical pentru copii și școlari. 10,00 — Viața satului. 11,30 — Matineu simfonic. — In program — Simfonia a III-a Scoțiană de Felix Mendelsohn Bartholdy. 12,00 -- De strajă patriei. 12,30 — Fotbal: Rapid — Universitatea Craiova. 14,15 — Publicitate și muzică. 14,30 — Emisiune in limba maghiară. 16,00 — Muzici de promenadă. Cîntă fanfara fabricii de conserve Tecuci. 16,15 — Hipism: Marele premiu de curse cu obstacole de la Pardubice (înregistrare). 17,00 — Avanpremieră la Campionatul mondial de gimnastică — Ljubljana 1970. Reportaj filmat: „Două zile la București cu echipa Japoniei*, 17,30 —Patinaj artistic: — Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ultimelor mari competiții. 19,20 — Film de desene animate: „Autostop* — o producție a studiourilor poloneze. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Reportaj TV: „întoarcerea bărbaților*. 20,20 — Film artistic: „Inspectorul general* — comedie muzicală cu Danny Kaye —• premieră pe țară. 22,00 — Interpreți preferați de muzică populară. 22,30 — Telejurnalul de noapte. — Sport. 23,00 — închiderea emisiunii. Programul de mniine. In jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvintării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 18,00 — Deschiderea emisiunii. — Microavanpremiera. 18,05 — Student la politehnica. 18,35 — Panoramic științific. 19,00 — Actualitatea în economie. 19,15 — Anunțuri — publicitate. 19,20 — „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19,30 — Telejurnalul de seară. 20,00 — Roman foileton: „Punct și contrapunct” — sfârșitul serialului. 20,45 — Steaua fără nume. — Prefață la o nouă ediție a acesei emisiuni. — Program susținut de laureați ai etapelor precedente ale concursurilor „Steaua fără nume”. 21,35 — Teleglob. — Itinerar polonez, Cracovia, Poronin, Zakopane. 22,00 — Telejurnalul de noapte, 22,15 Muzică populară. La vioară Victor Predescu. 22,30 -- Rampa. 23,00 — închiderea emisiunii. Programul Studioului Cluj DUMINICĂ, 18 octombrie: 7,30 — în sat la noi. Radiomontaj: Cules de vii pe plaiuri bistrițene. 7,50 — Unda preferințelor. Ediție specială, cu formația „Mondial”, dedicată participanților la tradiționalul Tîrg de toamnă de la Negreni-Ciucea; 11—14 — Transmisie directă din sala de concerte a Studioului. Acusticonstudio, spectacol experimental audio-vizual, despre „Spiritualitatea artei negre". Spectacolul fiind radiodifuzat, ușile se închid la ora 10,50. LUNI, 19 octombrie, 6,00 — Buletin de știri, sport, muzică, 17,45 — Deschiderea emisiunii de dupăamiază, „Actualitatea sonoră: știri, comentarii și reportaje la zi. 17,55 — La rubrica „Cum întâmpinați aniversarea partidului?" răspunde ing. Victor Tătaru, directorul Stațiunii experimentale din Turda; 18,00 — Unda preferințelor — muzică populară la cererea ascultătorilor; 18,20 — Radioreportaj: „Tîrgul internațional — București ’70”. Standurile clujene în atenția specialiștilor: Tehnofrig, Centrala minieri, Metalul roșu. Secvențe la Grupul de uzine Satu Mare și în fața a... 100 de televizoare. Instantanee la standurile U.C.M. Reșița. Popasuri la pavilioanele naționale ale Cubei, Franței, U.R.S.S., S.U.A., Albaniei, Argentinei, I. F. a Germaniei, Italiei. Interviu cu Victor Ionescu, președintele Camerei de comerț a Republicii Socialiste România; 18,35 — Glose lirice. Versuri de Appollinaire, Vergiliu, Schiller, Lundquist, Edgar Allan Poe; 18,45 — Cintă orchestra Ray Coniff; 19,15 - Sport. MARȚI. 20 octombrie, 6,00 — Bună dimineața — program matinal cuprinzând rubrica „Stop", informații utile, muzică populară și ușoară, teatru. Teatrul Național Cluj: CAPCANA PENTRU UNUL SINGUR (ora 10,00) — valabil abonamentul J; și ora 19,30 — valabil abonamentul D. Teatrul Maghiar de Stat (2000): ȘAPTE CAN BASME: H cLgyu— Opera Maghiară de Stat (15,30): HARI JANOS. filme Programul de miine: IN ARȘIȚA NOPȚII (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Republica; JANDARMUL SE ÎNSOARĂ, cinemascop — Victoria; MIREASA ERA UN NEGRU (8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21) — Arta: IUBIRI TĂCUTE — 23 August; FILME PENTRU COPII (ora 11); CASTELUL CONDAMNAȚILOR — Tineretului; ACȚIUNEA „VULTURUL” — Muncitoresc; CEI 1 000 DE OCHI AI DR. MABULE — Steaua roșie. EBESA Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, 11—18, (Luni și marți muzeul este închis). Expoziția „Arta populară din Renania" — în localul Muzeului de artă (orele 10—13 si 16—19). Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14. Muzeul de istorie, secția de istorie a farmaciei, Piața Libertății nr. 28, este închis pentru renovare. Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie nr. 21, este închis pentru lucrări de reorganizare. Muzeul etnografic al Transilvaniei, secția în aer liber din Hoia, 11—19. Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13. Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș-Bolyai", strada Republicii nr. 42, zilnic între 9—19. Serele deschise zilnic între orele