Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-10-27 / 7764. szám
PROLETARI DIM TOATE f URILE» UÎȚI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN CARNET DE REPORTER Dăltuitorul in sticlă Mașinile de gravat sticlă, nu fac zgomot. Putem deci discuta în voie. Interlocutor — comunistul Ion Chiorean, omul care a întrunit sufragiile unanime ale colectivului in mijlocul căruia muncește. — Se numără printre cei mai buni gravori... _— Este un foarte bun organizator de grupă sindicală, tovarăș și prieten ... Așadar, numai superlative. Însemne ale unei dezvoltate conștiințe muncitorești, ale unui talent autentic. ... Ion Chiorean a terminat școala profesională în anul 1950. De atunci și pînă acum, muncește cu tenacitate și perseverență în atelierul de gravură al Fabricii de sticlă din Turda. An după an, datorită setei sale nepotolite de a cunoaște cît mai multe din arta dăltuitorilor în sticlă a urcat mereu în ierarhia valorilor Cea mai elocventă dovadă sunt cele șase steluțe rubinii care îi împodobesc pieptul. Este iubit și stimat, cuvîntul său avînd, de fiecare dată, putere de argument. Dar să lăsăm faptele să vorbească, în grupa sindicală, al cărei organizator este, are 57 de sticlari, 57 de caractere diferite, de preocupări și țeluri. — Cum ați reușit să vă descurcați în acest labirint uman? — Prin muncă, prin exemplul personal, prin forța de catalizator a colectivului... Colectivul atelierului de gravură, nu este prea mare. In schimb, meseria — am putea să-i spunem fără să greșim, artă — îi solicită mult. De aceea se și simte orice dare înapoi. Și atunci, opinia intră în acțiune. Vasile Pop este în al treilea an de cînd lucrează în atelier. Intr-o vreme, dădea mai mult pe fotbal, decît pe meserie. Să nu fi știut că meseria e brățară de aur? Grșit de prefilpus. Gravorii nu i-au cerut să se lase de sport. I-au dat însă să înțeleagă că a fi gravor tn sticlă înseamnă a fi artist. Ori arta cere sacrificii. — Mai joacă fotbal? — Nu. Acum își desăvîrșește cunoștințele profesionale. Virgil Munteanu, un an tînăr, oricît se străduia, nu reușea să intre în cadența colectivului. Nu-l ajutau puterile. La un moment dat, și-a făcut hotărîrea publică: — Mă las de meserie! Ion Chiorean, ceilalți comuniști din atelier, au stat de Ion CORDOȘ (Continuare în pag. a aII-a) Comunistul Ion Chiorean la locul său de muncă. I Anul XXVII Nr. 7764; • Miercuri 27 octombrie 1971 , 4 pagini 30 bani CINCINALUL 7977-7975 AMPLU PROGRAM DE EDIFICARE SOCIALISTĂ EDITORIAL Planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale a României socialiste pe perioada 1971—1975, recent adoptat de Marea Adunare Națională, materializează concludent politica științifică marxist-leninistă a P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Sintetizind in ritmuri, proporții și nivele amplul program de prosperitate și progres jalonat de Congresul al X-lea al P.C.R., recentul plan cincinal reflectă intrutotul interesele și năzuințele întregului nostru popor. Caracteristica sa principală este dinamismul accentuat pe care il va cunoaște în următorii ani economia noastră națională. Răspunzfnd unor cerințe obiective ale progresului economic și social, în următorii ani, industria, ramură hotărîtoare a economiei noastre naționale, va cunoaște o dezvoltare susținută. Față de cincinalul precedent, la sfârșitul actualului cincinal, producția globală industrială a țării noastre va fi cu 71—81 la sută mai mare. Comparativ cu anul 1965, creșterea va fi și mai substanțială. Calculele efectuate evidențiază că în 1975 se va realiza o producție de _________ 3 ori mai mare decât în 1965. Deci, numai în zece ani, va avea loc o triplare. Ritmul anual înalt de dezvoltare — 11—12 la sută — nu este singura caracteristică demnă de reținut a procesului dezvoltării industriale a României socialiste in următoarea jumătate de deceniu. Sporurilor însemnate de producții obținute în anii viitori li se vor alătura o îmbunătățire substanțială a structurii industriei, permanenta modernizare a producției materiale, perfecționarea organizării și conducerii activității industriale. Reflectînd cerințele obiective ale progresului tehnic, tendințele dezvoltării științei și tehnicii pe plan mondial, industria constructoare de mașini, chimia, electrotehnica, mecanica fină, precum și ramurile legate de valorificarea superioară a resurselor materiale vor cunoaște în ansamblul dezvoltării industriale o creștere mai accentuată. Orientarea dată dezvoltării industriale poartă, de asemenea, amprenta politicii de repartizare judicioasă a forțelor de producție pe întregul teritoriu al țării, fapt ce va permite dezvoltarea tuturor regiunilor, înflorirea și bunăstarea fiecărei localități. Raționala repartizare teritorială face posibilă folosirea eficientă a resurselor materiale și umane, apropierea marilor edificii industriale de resursele de materii prime. Concomitent cu progresele înregistrate în dezvoltarea i industriei, și agricultura va cunoaște o amplă înflorire. Ca urmare a investițiilor acordate în perioada 1971—1975, duble față de cincinalul anterior, producția agricolă va spori cu 36—49 la sută. Creșterile prevăzute vor fi asigurate prin dezvoltarea multilaterală și intensivă a acestui sector, mecanizarea și chimizarea, folosirea celor mai adecvate și moderne metode agrozootehnice de lucru. Altfel spus, agri-Ion CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a CREȘTEREA producției globale industriale Largă mobilizare, ritm intens de lucru pentru recuperarea restanțelor la semănat și stringerea recoltei In cooperativele agricole de producție din cadrul Consiliului intercooperatist Bonțida se însămințează, în aceste zile, grîul pe ultimele hectare. Pînă marți seara, în cele 5 unități — Bonțida, Jucu, Gădălin, Răscruci și Coasta — au fost însămînțate cu grîu 1.532 hectare din 1.645 planificate. Prin hărnicia mecanizatorilor și a cooperatorilor, prin buna organizare a muncii din partea consiliilor de conducere și a specialiștilor din unități s-a reușit ca lucrările din campania de însămînțări să fie încadrate în epoca optimă în majoritatea unităților. Așa cum am avut ocazia să relatăm, nu cu mult timp în urmă, cooperatorii din Jucu au luat un „demaraj“ bun în cadrul lucrărilor din actuala campanie de toamnă, de însămînțare a griului și de strîngere fără pierderi a recoltei, menținîndu-se în fruntea cooperativelor agricole din raza consiliului intercooperatist pînă la încheierea acestor lucrări. — Marți, 26 octombrie, au fost însămînțate ultimele hectare cu grîu din cele 335 pla V. CALUGARU (Continuare în pag. a ll-a) După ce prin strădania lor, membrii celor 6 cooperative agricole de producție din raza municipiului Dej au reușit ca în majoritatea lor să încheie recoltările, în prezent aceștia fac eforturi susținute pentru a încheia cu succes și campania însămînțărilor de toamnă. Astfel, cu mai multe zile în urmă, la C.A.P. Viile Pe ultimele suprafețe Dejului erau însămînțate toate cele 60 ha planificate cu orz, 30 ha cu secară furajeră și 4 ha cu spanac. Luni, în această unitate s-au executat însămînțările și pe ultimele din cele 260 ha prevăzute cu grîu de toamnă. Pe ultimele suprafețe se fac însămînțări și la cooperativele agricole de producție Cuzdrioara și Mica. I TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZEDUN, PREȘEDINTELE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ Tovarășului CUI EIt-LAI, PREMIERUL CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII POPULARE CHINEZE Dragi tovarăși. Luînd cunoștință cu deosebită satisfacție de rezultatul votului celei de-a 26-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, dorim ca în numele Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, in numele întregului popor român și al nostru personal, să vă adresăm dumneavoastră, Partidului Comunist Chinez, Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze și poporului frate chinez cele mai calde felicitări cu prilejul restabilirii drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite și tn toate organismele sale. Repunerea Republicii Populare Chineze în drepturile sale la O.N.U. constituie un act de dreptate, de o deosebită însemnătate pentru activitatea Organizației Națiunilor Unite, pentru cauza progresului și păcii in lume; ea constituie o victorie a politicii juste de recunoaștere a rolului și importanței deosebite a Republicii Populare Chineze în viața internațională, a faptului că in zilele noastre rezolvarea durabilă și în conformitate cu aspirațiile popoarelor a marilor probleme ale contemporaneității nu poate fi concepută fără participarea, cu drepturi egale, a Chinei Populare, a tuturor statelor — fie ele mari, mijlocii sau mici. Această hotărîre consacră, in mod solemn, realitatea de netăgăduit că în lume există o singură Chină, guvernul Republicii Populare Chineze fiind unicul reprezentant legal al întregului popor chinez. Ne exprimăm profunda încredere că prezența Republicii Populare Chineze în O.N.U. va constitui o contribuție esențială la respectarea normelor dreptului internațional, la Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în promovarea principiilor independenței și suveranității naționale, deplinei egalități în drepturi, neamestecului in treburile interne, avantajului reciproc, ale nerecurgerii la forță și la amenințarea cu folosirea forței, care trebuie să guverneze relațiile dintre state. Folosim acest prilej pentru a ne reafirma convingerea că relațiile de prietenie și colaborare multilaterală dintre partidele și țările noastre, întemeiate trainic pe stimă și respect reciproc, pe principiile marxism—leninismului și internaționalismului socialist, vor cunoaște o dezvoltare continuă, în interesul celor două popoare, al întăririi forțelor antiimperialiste, al cauzei socialismului și păcii in lume. Urăm din toată inima succes deplin in activitatea pe care Republica Populară Chineză o va desfășura In Organizația Națiunilor Unite și in celelalte organisme internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ION GHEORGHE MAURER, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA ACTUALITĂȚI DEJENE ȚINTARE OSTAȘILOR ȚARII" Sîmbătă după-marsă, pe terenul sportiv al Liceului nr. 2 din Dej a avut loc un bogat și apreciat spectacol închinat Zilei Forțelor Armate ale României. Cei aproape 1.000 de părinți, școlari și cadre didactice prezenți aici au apreciat după merit strădania școlarilor-artiști, soliști, recitatori sau membri în formațiile de cor, dans și orchestră. Cu mult interes a fost așteptată evoluția în spectacol a grupului vocal de limbă franceză a Liceului nr. 2, câștigător al premiului I pe țară la Concursul artistic al pionierilor și școlarilor, ediția 1971. Alt spectacol închinat ostașilor apărători ai patriei a avut loc sîmbătă la Casa municipală de cultură. EXPOZIȚIE DE TABLOURI DIN FRUNZE ȘI FLORI De citeva zile în sala Clubului Casei municipale de cultură din Dej se află deschisă o Interesantă expoziție de tablouri create din frunze și flori presate și uscate. Autorul celor peste 40 de lucrări expuse la Dej este clujeanuuL Fülöp Hermann. LA BIBLIOTECA MUNICIPALA Pe lîngâ obișnuita activitate de împrumutare a cărții pentru cititori, personalul Bibliotecii municipale din Dej desfășoară o susținută muncă de spriin metodic pentru bibliotecile afiliate din municipiu și comunele suburbane. Pe linia acestor preocupări se înscrie și recenta editare a celui de-al 69-lea caiet „Biblioteca publică“. Materialul metodic este legat de „Chipul comunistului oglindit în literatură“ și este întocmit de către bibliotecara Valeria Tamaș. Printre recentele realizări ale bibliotecii municipale Dej se numără și cel de al III-lea catalog „Cărți noi“, întocmit de către lucrătorii bibliotecii, între care și Mircea Lechințeanu, directorul instituției. Catalogul nr. 3 cuprinde prezentările a 181 cărți, intrate în bibliotecă în ultima vreme. ȘEDINȚA CONSILIULUI PROFESORAL AL INSTITUTULUI AGRONOMIC „DR. PETRU GROZA’* »* Ieri la prînz a avut loc o ședință a consiliului profesoral al Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj. La ședință au participat tovarășii Aurel Duca, prim-secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Roman Morar, secretar al Comitetului județean Cluj al P.C.R., Leontin Stoica, secretar al Comitetului municipal Cluj al P.C.R., Grigore Drondoc, secretar al Comitetului de partid pe Centrul universitar Cluj. Ședința a analizat, pe baza unei informări prezentată de prof. univ. Ioan Puia, prorector al Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“, măsurile luate pentru o mai strânsă legare a invățămîntului agricol de practică, precum și pentru creșterea ponderei și îmbunătățirea predării științelor sociale în procesul de învățămînt. Luînd cuvîntul, tovarășul Aurel Duca a subliniat faptul că, pe lingă atenția acordată pregătirii de specialitate a viitorilor ingineri agronomi, este necesar să se insiste în direcția formării unei gindiri economice care să-i ajute pe inginerii agronomi în eforturile depuse pentru valorificarea tuturor posibilităților care există în diferite sectoare de activitate ale cooperativelor agricole de producție. Sub acest aspect învățămîntul agricol trebuie să fie orientat spre cunoașterea realităților concrete ale agriculturii noastre socialiste. Pe de altă parte, a subliniat vorbitorul, inginerul agronom nu trebuie să fie numai un tehnician priceput, ci și un bun activist, om politic și psiholog. Aceasta înseamnă că el trebuie să aibă un nivel politic ridicat, care se obține atît prin însușirea științelor sociale cit și prin munca de educație pe care trebuie să o depună toate cadrele didactice din învățămîntul universitar agricol. In partea a doua a ședinței consiliului profesoral a fost sărbătorit prof. emerit Emil Negruțiu, rectorul Institutului agronomic „Dr. Petru Groza“, cu prilejul împlinirii a 60 de ani. Felicitîndu-l pe cel sărbătorit, tovarășul Aurel Duca i-a urat mulți ani de activitate științifică și didactică, pusă în slujba progresului agriculturii noastre socialiste, a creșterii noilor specialiști, multă sănătate și fericire. iliaiil IlIBLIHER IIIRHail BILIIIII Una din concluziile importante ce se desprind din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politico-educative este necesitatea desfășurării unei munci continue și perseverente, pentru formarea și dezvoltarea la toți membrii de partid a înaltelor trăsături ce trebuie să-i caracterizeze pe comuniști Experiența ne arată că în activitatea de educație comunistă nu este suficient să expui anumite principii și norme, ci trebuie să acționezi, pe multiple planuri, pentru ca aceasta să se transforme în convingeri și comportare, să devină mod de viață, parte componentă a activității oamenilor. De aici și rolul însemnat al organizațiilor de partid de a găsi mijloace adecvate de cultivare a înaltelor trăsături moral-politice și a face din fiecare membru de partid un model pentru ceilalți oameni ai muncii, un luptător activ pentru socialism, pentru echitate socială, pentru realizarea principiilor comuniste de organizare a societății, a principiilor noi de viață. Cum își îndeplinesc organizațiile de partid această importantă sarcină? Aceasta a fost tema unei dezbateri avute zilele trecute cu mai mulți secretari ai comitetelor de partid din cuprinsul județului. REDACȚIA: Ne-ar interesa de la început să aflăm părerea dumneavoastră asupra felului în care comuniștii își înțeleg rolul și menirea în unitățile respective. Eugen MIHUȚ, secretarul comitetului de partid de la Metalul roșu: Este de necontestat faptul că marea majoritate a membrilor noștri de partid sunt pătrunși de sentimentul responsabilității ce le revine in calitatea ce o au și se străduiesc să fie la înălțimea cerințelor. Acest lucru se exprimă prin hotărîrea cu care luptă pentru mobilizarea celor din jur la îndeplinirea sarcinilor de plan, prin curajul cu care scot la iveală lipsurile și neajunsurile, prin poziția fermă ce o adoptă față de rămășițele înapoiate din conștiința oamenilor. Nu o dată comuniștii dau dovadă de abnegație și eroism, de spirit de sacrificiu, de voință și dîrzenie in îndeplinirea sarcinilor ce li se trasează. Principialitatea partinică, combativitatea revoluționară, intransigența față de fenomenele negative, atitudinea înaintată față de muncă, față de averea obștească, comportarea demnă în cadrul colectivului, în societate și familie sunt trăsături definitorii ale multor comuniști. Emil Crișan, secretarul comitetului de partid de la Nodul C.F.R.-Cluj: Intr-adevăr, cei mai mulți membri de partid întrunesc majoritatea calităților moral-politice și profesionale ce se cer unui comunist. Nu e mai puțin adevărat însă că se mai găsesc și dintre aceia care se rezumă doar la îndeplinirea sarcinilor profesionale și nu participă la activitățile politico-educative, nu constituie un exemplu de conduită în viața personală. Unii membri de partid, în dorința de a nu „supăra" pe nimeni, trec nepăsători pe lângă fenomenele negative sau se mulțumesc doar să le sesizeze fără a lua poziție pentru curmarea acestora. Mai avem și dintre aceia care ignoră legile echității sociale, pun interesele personale mai presus de cele generale, socot că lor li se cuvine mai mult decit altora, că își pot permite să ducă o viață neconformă principiilor eticii socialiste. Tocmai de aceea consider ca deosebit de important programul adoptat de conducerea partidului și concretizat în planurile noastre de măsuri, în care accentul se pune pe promovarea cu insistență a înaltelor valori morale în rândul tuturor comuniștilor. REDACȚIA: Care sunt mijloacele prin care se asigură realizarea obiectivelor stabilite? Floarea GAVRIȘ, secretarul comitetului de partid de la „Terapia" Cluj. Forme și mijloace sunt foarte multe și ele diferă de la o organizație la alta. Dar, după cum a subliniat și tovarășul Nicolae Ceaușescu, rolul principal în organizarea activității membrilor de partid și educarea comuniștilor trebuie să-i joace adunările de partid. Ceea ce ne preocupă este ca toate adunările să devină, intr-adevăr, nu numai un mijloc de dezbatere colectivă a problemelor, ci și o școală de educație comunistă, de confruntare a părerilor, de răspindire a ideilor și concepțiilor partidului, de criticare a neajunsurilor, de găsire a soluțiilor adecvate în munca cu oamenii. Nemeti ANDREI, secretarul comitetului comunal de partid Chinteni: Ceea ce lipsește din multe adunări ale organizațiilor noastre de partid este analizarea de pe poziție partinică a fenomenelor. Chiar și atunci cînd se dezvăluie lipsuri, se uită că de apariția și existența lor se fac vinovați în primul rînd comuniștii, că în asemenea cazuri ei nu și-au îndeplinit întocmai obligațiile statutare și că, deci, trebuie să se intervină cu fermitate la această direcție, trăgîndu-i cu severitate la răspundere pe linie de partid. Trebuie să recunoaștem că la ultimul timp, cu unele excepții, organizațiile de partid n-au fost suficient de intransigente față de asemenea fenomene, combativitatea și exigența partinică au fost înlocuite pe alocuri cu o atmosferă căldură, de „înțelegere" reciprocă. Grigore MARCUȘ, secretarul comitetului comunal de partid Panticeu: Să nu uităm că, de cele mai multe ori, conținutul adunărilor, rolul lor educativ depinde de modul în care sunt pregătite de către birourile organizațiilor de bază. Și nu puține sînt cazurile cind formalismul și superficialitatea se manifestă direct, înlocuind munca educativă cu șabloane și tipare neconvingătoare. La C.A.P. Cubleș, bunăoară, adunările de partid au avut pînă de curind un pronunțat caracter șablonard, ascultînd de regulă informări schematice asupra mersului lucrărilor agricole. Ca urmare, atît prezența și participarea membrilor de partid la discuții, cît și influența asupra conștiinței lor lăsa întotdeauna de dorit. Intre cei peste 50 de membri de partid se găsesc și oameni care nu s-au evidențiat a avea înalte calități, al căror exemplu bun să fie urmat de toți cooperatorii. Așa se explică întârzierile în efectuarea lucrărilor agri- Dezbatere consemnată de Victor LENȚA (Continuare in pag. a III-a) O sarcină de mare răspundere: mm a mmm whim UE CMHCKH 3