Făclia, octombrie-decembrie 1971 (Anul 25, nr. 7742-7820)
1971-11-26 / 7790. szám
PROIETARI m TOATE ȚĂRILE, UNIȚIVA ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CLUJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Adunările pentru dări de seamă în organizațiile de partid PRILEJ DE ADÎNCI REFLECT» tn cuprinsul Județului nostru, ca și în întreaga țară, au loc în prezent adunări pentru dări de seamă ale organizațiilor de partid. Ele se înscriu ca un eveniment de mare importanță în ansamblul eforturilor economice și al vastului program de educație comunistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. La Fabrica de pielărie și încălțăminte din Cluj, adunările de dări de seamă sunt pe terminate. Marea majoritate s-au caracterizat printr-un înalt spirit de responsabilitate partinică, generată de documentele din iulie și 3—5 noiembrie a.c. ale conducerii partidului nostru. Cum era și firesc, dările de seamă și dezbaterile au reliefat preocuparea organizațiilor de partid, a comuniștilor, pentru îndeplinirea la un nivel calitativ superior a sarcinilor de producție și de export, a angajamentelor luate pe anul curent. Comuniștii de la Pr’Oiectare, spre exemplu, au analizat atenția ce s-a acordat activității de creație, introducerii noilor modele în fabricația de serie, realizării la timp a colecțiilor și mostrelor pentru export, îmbunătățirii calității produselor executate in cadrul secției. S-a remarcat faptul că în timp de un an de zile s-au creat peste 1.700 de modele noi de încălțăminte pentru bărbați, femei și copii. Colecția de modele prezentată la cel de al V-lea Pavilion de mostre s-a bucurat de o apreciere deosebită, fabricii fiindu-i atribuit premiul I pentru creația de încălțăminte, cantități considerabile fiind contractate de beneficiarii interni și externi. în centrul dezbaterii adunării de partid din secția întreținere s-a aflat modul în care s-a acționat pentru îmbunătățirea calității lucrărilor de întreținere și reparații și reducerea duratei de execuție. S-au menționat eforturile depuse de salariații secției, din îndemnul comuniștilor, cu ocazia opririlor planificate a unor instalații, cînd intr-un termen scurt au fost revizuite și reparate toate utilajele, evitindu-se în felul acesta stagnările ulterioare ale instalațiilor tehnologice. Cert este că toate secțiile și serviciile, organizațiile de partid din cadrul acestora, și-au adus o contribuție de seamă la rezultatele bune pe care fabrica le-a obținut în acest an, concretizate în depășirea planului producției globale cu aproape 30 milioane lei, a producției marfă cu 23.400.000 lei, dindu-se peste plan, 92.500 perechi încălțăminte. Sarcinile pentru export au fost depășite cu 1.700.000 lei valută, iar angajamentele cu aproape 4.000.000 lei. Dările de seamă, ca și participanții la dezbateri nu s-au rezumat numai la evidențierea rezultatelor obținute. In dorința de a afirma și mai puternic rolul de forță politică conducătoare al organizațiilor de partid și a ridica nivelul activității acestora, în adunări au fost criticate cu curaj fenomenele negative din conducerea activității economice, cum ar fi greșelile în executarea unor modele și expedierea cu întîrziere a unor mostre pentru beneficiarii externi, nerealizarea indicatorului croit fețe, returnările de la secția cusut pe rame, slaba calitate a unor lucrări de întreținere și reparații, indisciplina și nerespectarea unor procese tehnologice etc. Nu putem trece cu vederea peste lipsurile din activitatea noastră productivă — se spunea în adunarea organizației de bază Cusut pe rame, schimbul II. Aceasta ar însemna să perseverăm în greșeli și ar constitui o frînă în calea dezvoltării și perfecționării activității fiecăruia dintre noi. în același timp, în adunări s-au căutat soluții de remediere a neajunsurilor, de îmbunătățire continuă a activității productive, insistîndu-se asupra aplicării cu perseverență a metodei controlului în lanț și sporirii responsabilității factorilor de conducere și a tuturor comuniștilor pentru bunul mers al muncii. Adunările ce au avut loc au constituit, totodată, un minunat prilej de abordare a problemelor vieții interne de partid, de analiză a modului în care organizațiile de partid, birourile acestora, s-au preocupat de sporirea spiritului de răspundere, a exigenței și combativității membrilor de partid, de promovarea democrației interne și a principiului muncii și conducerii colective, de asigurarea climatului favorabil exprimării deschise a părerilor și creșterea rolului educativ al adunărilor generale. Peste tot se resimte o îmbunătățire a pregătirii și desfășurării adunărilor de partid. Ele se ocupă cu mai multă competență de problemele majore ale colec- Victor LENȚA (Continuare în pag. a lll-a) V I • • Anul XXVII Nr. 7790 Vineri 26 noiembrie 1971 4 pagini 30 bani Cetatea luminii de la Porțile de Aer Fotografia: I. MICLEA-MIHALE WWVȘ^^VWS/^^WWVWWV//WWW\/WWWWWWVW Cit am cheltuit în acest an pentru o mie lei producție marfă? • Ce parte din economiile realizate sunt rezultatul efortului propriu? • în plan economii, în practică pierderi • Economii, dar de ce nu la nivelul posibilităților? • Legile sunt obligatorii, să nu uităm de elei în complexul măsurilor luate de partidul nostru pentru perfecționarea activității productive, un obiectiv de primă importanță îl constituie creșterea continuă a eficienței activității economice. Concomitent cu introducerea pe scară largă a progresului tehnicoștiințific în toate ramurile producției materiale, are loc și procesul de maximizare a randamentului ce se obține în tot mai multe unități prin utilizarea resurselor de care dispun. Pe această linie, în domeniul producției industriale, un rol crescînd revine reducerii nivelului cheltuielilor la 1 000 lei producție-marfă. Acest indicator răspunde în mare măsură imperativului de caracterizare a eficienței activității productive și oferă posibilitatea aprecierii activității de ansamblu în domeniul reducerii prețului de cost al întregii producții-marfă, comparabilă și necomparabilă. După cum este cunoscut, nivelul cheltuielilor de producție la 1000 lei producție marfă rezultă din raportarea producției marfă evaluată la preț de cost, la totalul producției marfă evaluată la prețul cu ridicata al întreprinderii și ponderarea cu 1000. Prin urmare, cu cit valoarea producției marfă evaluată la preț de cost este mai mică, cu atît eficiența este mai ridicată. .■pin analiza succintă a situației înregistrate pe 9 luni ale anului curent în industria județului nostru, rezultă că față de 870,3 lei cit s-a planificat la 1 000 lei producție-marfă, s-au cheltuit efectiv 868,5 lei. Așadar, cheltuielile de producție au scăzut față de plan cu 1,8 lei la fiecare 1 000 lei producție-marfă. Esențialul ce trebuie reținut din acest rezultat constă în faptul că prin reducerea cheltuielilor de producție cu 1,8 lei, s-a obținut pentru fiecare 1000 lei producție-marfă un beneficiu potențial suplimentar de 1,8 lei. Problema pe care vreau s-o supun atenției este aceea a principalilor factori a căror acțiune se regăsește în nivelul cheltuielilor de producție și, în ultimă analiză, să stabilesc partea ce se datorează efortului propriu. Nu încape îndoială că rezultatul obținut pe ansamblul industriei județului este rodul aplicării măsurilor luate de multe întreprinderi ale căror Deci reducerea cheltuielilor a 1000 lei, care oglindește cortul propriu al întreprindeilor este doar de 0,3 lei și nu colective de salariați, tu dubla lor calitate de proprietari și producători, au acționat cu pricepere și energie , pentru identificarea și utilizarea multor rezerve de ieftinire a activității productive. Am în vedere colectivele de la uzîiv* *'ie <■Triumf', Tehnofrig, Armătura, Fabrica de porțelan din Cluj, Fabrica,9 Mai" și Electroceramica din Turda, Combinatul de celuloză și hîrtie — platforma Dej etc., care au acționat cu rezultate pozitive asupra principalilor factori ce determină nivelul cheltuielilor de producție: creșterea productivității muncii, a volumului producției, reducerea consumurilor specifice, îmbunătățirea indicilor de utilizare a utilajelor, a tehnologiilor de fabricație, reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea tehnico-materială etc. Rezultatele de ansamblu obținute se datoresc însă numai efortului propriu, întrucît mărimea cheltuielilor depinde de influența exercitată concomitent de mai mulți factori: structura producției, prețul cu ridicata și prețul de cost, se poate descompune această influență și se poate măsura exact contribuția fiecărui factor la reducerea cheltuielilor planificate. Procedînd așa ajungem la următoarea situație: de 1,8 lei ci rezultă efectiv în urma acțiunii tuturor factorilor. (Continuare în pag. a III-a) : influența modificării structurii producției -p 4,0 lei _ influența modificării prețului cu ridicata —5,5 lei — influența modificării prețului de cost____—0,3 lei Total —1,8 lei A» noiembrie 1971. t c Tarnița. Decor de iarnă timpurie. Maistrul Petre Toșa, șeful betoniștilor de la baraj, ne spune zîmbind, cu șiretenie izvorită din experiență și înțelepciune, cu bucurie dată de faptă împlinită: — Gata, am prins cele mai grele ploturi, adică 10, 11 și 12. Duminica trecută, când am lucrat la 11, a fost o zi de mare încordare pentru noi toți, dar a trecut cu bine. — Fiți bun și explicați cititorilor ce sunt ploturile și cum le-ați prins. — Să încerc a lămuri problema. Văzut în secțiune longitudinală, adică de la un versant la altul, barajul apare, la cota inițială, ca un profil de vale, mai bine zis de fundație concavă, deschisă în sus. Ei, bine, această fundație este împărțită in sectoare, nemijlocit legate între ele, numite ploturi. Turnarea betonului se face pe ploturi. Este o operație extrem de pretențioasă și delicată din punct de vedere tehnologic, mai ales cînd afectează zona centrală, așa cum a fost cazul cu ploturile 10, 11 și 12. Spunînd că le-am prins, am vrut să afirm că turnarea primelor lamele de beton a decurs în condiții optime și am scăpat de un dușman de temut: infiltrația apelor. — Ce dificultăți ați avut cu 11? — Au fost condiții de lucru foarte neprielnice. Turnarea primei lamele, înaltă de 1 metru, s-a făcut pe frig și ninsoare, însă sub egida unei complexe aparaturi de măsură și control (temperatură, umiditate, presiune, rezistență și altele). Peste aceasta lamelă se vor turna altele de 2 metri grosime. — La celelalte ploturi cum stați? — 12 a ajuns deja la o înălțime de 9 metri, fiind cel mai avansat ca volum de turnare. La 10 turnăm 5 lamele de 1 metru, apoi va veni rîndul uneia de 2 metri. Va sosi astfel și momentul cină vom preda temporar plotul 10 celor de la energomontaj pentru a instala conducta forțată (blindaj de oțel) prin care apa din lac va cădea în agregatele hidrocentralei, care va fi construită în aval, chiar la piciorul barajului. După instalarea conductei forțate, vom continua turnarea betonului în plotul 10. De altfel turnarea betonului este o operație care, o dată începută, se desfășoară continuu, extinzîndu-se în toate Lucian SÂMBOAN (Continuare în pag. a lll-a) Interviul zilei Gala, am prins cele mai grele ploturi" Tarnița. Continuă excavațiile pentru Centrala hidroelectrică COMUNICAT COMUN La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România în zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej Municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria Linii“ și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno—iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Genial Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Tepavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Isa Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrduneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Milos Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Giura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, în cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială, de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei in opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție (Continuare în pag. a IV-a) ia [UNK]•■ [UNK] [UNK] ȘEDINȚĂ FESTIVĂ A SENATULUI INSTITUTULUI POLITEHNIC ieri la prînz a avut loc ședința festivă a Senatului Institutului politehnic, cu ocazia trecerii prof. dr. docent ing. Alexandru Domșa, profesor emerit, în rîndul profesorilor consultanți ai institutului, în cei 35 de ani de activitate didactică, în calitate de director al Institutului de mecanică, apoi rector al Institutului politehnic — ctitor al primei școli tehnice superioare din Transilvania — inginerul Alexandru Domșa a desfășurat o activitate perseverentă, multiplă și fructuoasă, pe plan organizatoric, didactic și științific. Cu experiența conducerii fostei școli de subingineri electromecanici, D-sa a îmbinat, în activitatea didactică, aspectul instructiv cu cel educativ, legînd organic ,cunoștințele, teoretice de cele practice, fiind părintele spiritual al multor generații de studenți, din care mulți sunt astăzi personalități în știință și producție. Creator al școlii clujene de metalurgia pulberilor, izvorîtă din necesitățile producției metalurgice și constructoare de mașini, omul de știință Alexandru Domșa a reprezentat cu cinste știința clujeană în țară și peste hotare, fiind ales membru în două importante institute de cercetare de metalurgia pulberilor. Tot D-sale i s-a încredințat, la înființare, conducerea Centrului de cercetări în metalurgia pulberilor, calitate în care depune o rodnică activitate organizatorică și științifică, contribuind la soluționarea unor importante probleme ale economiei naționale. în cadrul ședinței festive a Senatului, prof. dr. docent ing. Alexandru Domșa, profesor emerit, a fost felicitat, pentru succesele activității D-sale, de către prof. dr. ing. Bazil Popa, rectorul Institutului politehnic, prof. ing. Gheorghe Petriceanu, decanul Facultății de mecanică, conf. ing. Horia Colan, din partea catedrei de Tehnologia metalelor, studentul Viorel Galiș, Remus Bucșa, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Cluj, primarul Clujului, Roman Morar, secretar al Comitetului județean de partid. Mulțumind pentru aprecierile elogioase, pentru felicitări și urările de sănătate și activitate îndelungată, alături de cadrele didactice ale institutului, prof. Alexandru Domșa a subliniat meritele colectivului de cercetare pe care l-a condus, sprijinul primit din partea organelor locale de partid și de stat, al întreprinderilor județului, în realizarea obiectivelor didactice și științifice ale Institutului și a promis pentru viitor sprijinul său, în final a urat activitate prodigioasă cadrelor didactice și studenților Institutului politehnic clujean. Aspect din secția montaj a uzinei constructoare de mașini — Unirea Cluj t mozaic arbean • La cele 24 de adunări generale ale salariaților, ținute recent, au luat cuvîntul 154 de oameni ai muncii care au făcut 288 de propuneri eficiente cu caracter economic-social și de protecție a muncii. • în următorii doi ani, la Stațiunea experimentală agricolă se va construi, din fonduri de investiții, un bloc cu 12 apartamente și o centrală termică. • Prin lucrări de reamenajare, în anul viitor, rețeaua de desfacere a I.C.S. Produse Industriale, se va îmbogăți cu un magazin cu produse pentru noii născuți și un altul pentru expunerea mobilei. • Din cele peste 2 milioane lei afectate pentru investiții la cooperativa „Deservirea“, începînd din anul viitor, în cadrul atelierului mixt, se vor mai introduce și activitățile lăcătușerie, tîmplărie, reparații obiecte de uz casnic, rebobinări și reparații auto. • Numai într-un an de zile, atelierul de preparate din carne al Industriei cărnii, și-a triplat activitatea. Datorită preocupării conducerii întreprinderii, suitei bogate de sortimente, recent i s-au mai alăturat și altele. Este vorba de introducerea în fabricație a salamului „Victoria“, „Turist“, a șuncii presate, tobei cu șoric, cîrnațului „Dobrogea“ și a caltaboșului „Mănăștur“. • Pentru a se acomoda ci mai repede la condițiile specifice producției industriale, tinerii absolvenți de facultăți de la Electroceramica au fost repartizați să lucreze în colective formate din specialiști cu o îndelungată practică. Muncind împreună, ei au reușit să contribuie, prin aplicarea unor studii, la modernizarea a 70 la sută din produsele întreprinderii și la asimilarea a 50 de produse noi cu înalți parametri tehnici. Peste 2300 de cadre tehnice din întreprinderile republicane, numai în acest an au studiat și consultat cu regularitate documentația tehnică pe care au avut-o în dotare. • Cadrele tehnice de specialitate de la Fabrica de sticlărie au rezolvat, în decurs de un an, cîte una sau două teme cuprinse în planul M.T.O. Astfel și-au găsit soluționarea fabricarea sticlei colorate, determinarea cantitativă a tensiunilor interne, aplicarea industrială a laserului, îmbunătățirea proprietăților fizico-mecanice ale klingerelor de 40 atmosfere și altele. • Aplicarea studiilor privind eficiența economică a exploatării calcarului, în două trepte de exploatare, trecerea în autogestionarea sectoarelor mari etc., vor aduce Fabricii de ciment o economie anuală de 2 milioane lei. Ion CORDOȘ Peste prevederile planului anual de export obiectele de porțelan fabricate la Cluj au început să fie tot mai mult cunoscute peste hotare, atît pentru calitatea lor cît și pentru promptitudinea cu care cei care le produc își onorează obligațiile asumate. Dovezi în această direcție sînt destule. Nu ne vom opri însă decît asupra uneia — îndeplinirea încă din 20 noiembrie a planului de export pe anul 1971. îndeplinire e însă prea puțin spus. Calculele făcute la data respectivă dovedesc că Fabrica de porțelan reușise să livreze cu H,1 0/« mai mult decit prevederile planului anual de export. Așadar, pe lîngă faptul că obligațiile asumate au fost onorate cu aproape o lună și jumătate mai devreme, clienților le-a fost livrată în plus o cantitate de 41.400 obiecte de porțelan. Prin urmare, nu e de mirare că în anul viitor va lua drumul diverselor țări o cantitate de porțelan cu 2500/h mai mare față de acest an. tV