Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)
1972-05-16 / 7934. szám
PAGINA 2 FĂCLIA L. BÁNYAI.PI făfiAȘuL TRADIȚIILOR IPAJIȘTI Prin recenta apariție a cărții reputatului istoric prof. univ. dr. docent Ladislau Bányai intitulată „Pe făgașul tradițiilor frățești“, care vede lumina tiparului sub egida Institutului de studii istorice și social practice de pe lângă C.C. al P.C.R. și a Editurii Politice, literatura social-politică din România s-a îmbogățit cu o lucrare valoroasă de sinteză care-și propune — așa cum scrie autorul — „afirmarea realității multiseculare a conviețuirii frățești, înfățișarea procesului de întărire a unității de luptă a oamenilor muncii români, maghiari și de alte naționalități, sub conducerea Partidului Comunist Român, pentru doborîrea dominației burghezo-moșierești și construirea patriei socialiste comune.“ Tema aleasă de autor spre cercetare și prelucrare nu este deloc întîmplătoare, realizarea ei deloc ușoară. Cartea aceasta cu care prof. univ. L. Bányai se prezintă în fața cititorilor este rodul unei asidue, ample și îndelungi cercetări științifice, istorice, filologice, economice și socialculturale, al unei judecăți mature, pline de responsabilitate care rezidă din experiența bogată acumulată de autor de-a lungul unei vieți de zbucium și luptă, începută încă în anii grei ai ilegalității partidului comunist și continuată în anii regimului democrat popular, în rîndul și folosul celor mai înaintate forțe sociale și politice ale țării. Cartea nu reprezintă rodul unei munci depuse pentru rezolvarea unei teme cercetate, ci, mult mai mult, este corolarul unui crez de viață și de luptă pusă în slujba forțelor militante consecvente pentru atingerea țelurilor nobile la care au năzuit generații peste generații timp de multe secole. Cuprinzînd o sferă largă — în timp — de la primele contacte avute de populațiile române și maghiare pe pămîntul țării noastre și pînă în zilele realizărilor socialiste de azi, autorul a urmărit de la bun început problema conviețuirii celor două populații nu numai prin prisma evenimentelor de mare importanță, a faptelor răsunătoare, a așa numitelor zile de sărbătoare din istoria politicii, ci și prin descrierea conviețuirii de toate zilele, simplă, naturală, dar impresionantă prin trăinicia, profunzimea și perenitatea ei aproape milenară. Realitatea istorică ne dovedește că istoria unei țări se caracterizează nu numai prin luptele duse împotriva asupririi sociale și naționale, pentru eliberare, ci și prin munca pașnică de toate zilele a maselor muncitoare, indiferent de naționalitate, munca creatoare care dă sens și conținut vieții, care a dus la făurirea unor civilizații tot mai înalte. Citind cartea prof. univ. I, Bányai cititorului i se întărește convingerea că în multe locuri și părți ale patriei noastre, de-a lungul veacurilor au trăit, au muncit, au suferit împreună sau alături în același sat, oraș sau așezare, români, maghiari și de alte naționalități într-o situație socială, materială, culturală asemănătoare sau chiar identică. Ideea aceasta a raporturilor frățești de zi cu zi a rolului lor de cimentare a conviețuirii multiseculare este subliniată de autor și în cuvîntul înainte unde se arată că aceste raporturi „s-au făurit în decursul veacurilor, au generat fecunde influențe reciproce, bogate tradiții comune in crearea bunurilor materiale și spirituale ale societății, în lupta dusă pentru libertatea socială și națională, pentru neatîrnarea țării în care și-au construit împreună căminul și viața“. Incercînd să realizeze un tablou succint, dar bine punctat al tradițiilor conviețuirii frățești dintre poporul român și naționalitatea maghiară conlocuitoare, autorul și-a propus și trebuie să recunoaștem că a reușit pe deplin, să prezinte cititorului nu ceea CARTEA POLITICĂ ce a dezbinat de-a lungul secolelor aceste popoare, nu ceea ce a înegurat trecutul lor, ci tocmai ceea ce le-a unit, le-a apropiat, le-a înfrățit, ceea ce le-a luminat zilele de trudă și nevoi. Materialul istoric și faptic privind frăția manifestată de-alungul secolelor — în munca și lupta pentru progres social — de oamenii muncii români, maghiari și de alte naționalități este abundent, ei configurînd de fapt întreg cuprinsul primului capitol intitulat „Veacuri de conviețuire“ care cuprinde mai multe subcapitole denumite semnificativ „Mesajul Bobîlnei“, „Alianțe antiotomane“, „Lupta comună antihabsburgică“, „Revoluția de la 1848“, „Sistemul dualist al asupririi" etc. Capitolul al doilea intitulat „Lupta solidară revoluționară“ este consacrat evenimentelor cruciale în viața maselor muncitoare desfășurate în timpul primului război mondial, lupta antirăzboinică a oamenilor muncii, ecoul Revoluției Socialiste din octombrie și intensificarea mișcării revoluționare în anii 1917 și 1918. Un spațiu adecvat este acordat frămîntărilor și luptelor revoluționare din perioada imediat următoare, în subcapitolul intitulat „Oamenii muncii români, maghiari, germani laolaltă in Transilvania unită cu România“. Care tratează probleme privind prăbușirea imperiului habsburgic și desfășurarea revoluției burghezo-democratice din toamna anului 1918 culminată cu marea unire de la 1 decembrie 1918 și rolul maselor populare. Subcapitolul se încheie cu descrierea evenimentelor anului revoluționar 1919 și a luptei de apărare a Republicii Ungare a Sfaturilor. Făurirea și afirmarea tot mai hotărîtă în viața politică a Partidului Comunist Român a marcat — după cum pe bună dreptate se apreciază în carte — o etapă nouă, calitativ superioară pe calea dezvoltării luptei comune a oamenilor muncii din țara noastră, indiferent de naționalitate. Perioada luptei comune a maselor muncitoare române și maghiare sub conducerea Partidului Comunist Român i se consacră capitolul cel mai dens, mai bine conturat, deosebit de documentat și temeinic realizat, avînd titlul „Sub flamura Partidului Comunist Român“. Construit pe pilonii etapelor principale din istoria luptelor comune duse sub conducerea comuniștilor, acest capitol tratează problema privind cristalizarea vieții politice în perioada postbelică, marcînd în mod deosebit procesul întăririi unității de luptă a oamenilor muncii români, maghiari și de alte naționalități, marcat în chip grăitor de punerea bazelor Uniunii oamenilor muncii maghiari din România, (Madosz) în 1934, etapă căreia îi este consacrat un larg paragraf distinct, numit: „Madoszul în fruntea maselor populare maghiare din România“. Concluzia acestui paragraf este că în lupta împotriva fascismului, Madoszul a acționat cu întreaga energie alături de Partidul Comunist Român, valorificîndu-se astfel din plin potențialul revoluționar al maselor, întărindu-se mai mult unitatea politică a oamenilor muncii români, maghiari și de alte naționalități. Sugestiv intitulat „liberi și egali în drepturi", capitolul final al cărții reușește o evocare convingătoare a eforturilor și a realizărilor obținute de Partidul Comunist Român in procesul istoric de transformare democratică și socialistă a țării, în lupta dusă pentru realizarea deplinei egalități în drepturi a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naționalitate. Conchizînd autorul arată că: „Egalitatea condițiilor politice, economice și social-culturale de viață, identitatea țelurilor și intereselor, conștiința faptului că de progresul țării este legat indisolubil destinul fiecărui cetățean fără deosebire de naționalitate, constituie fundamentul pe care se consolidează prietenia frățească dintre toți cetățenii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — ai patriei socialiste comune.“ Avînd un caracter major și complex, o documentație vastă și numeroasă, poate încă nu îndeajuns de ordonată, tema cărții publicate de prof. univ. L. Bányai se bucură de ,o fericită interpretare, riguros științifică, împletită :,cr.:O captivantă manieră de prezentare stilistică, oferind astfel și o lectură plăcută, împărtășim pe deplin părerea autorului, că această carte constituie un început de drum, o lansare concretă a unor viitoare cercetări științifice ale autorului, dar mai ales a tinerilor istorici care au datoria de a îmbogăți prin munca lor prezentă și viitoare nivelul documentar, de cunoaștere și interpretativ a problematicii importante pe care o prezintă conviețuirea frățească trecută și viitoare a oamenilor muncii români, maghiari și de alte naționalități, pe pămîntul mănos al patriei comune — România socialistă. Gheorghe I. BODEA FESTIVALUL NAȚIONAL AL ARTEI STUDENȚEȘTI Participare remarcabilă a clujenilor Intre 3 și 7 mai a avut loc, la Oradea, Colocviul de folclor, devenit tradițional in cadrul manifestărilor Festivalului Național al Artei Studențești. Reunind — in zona atît de interesantă a Bihorului — studenți din București, Timișoara, Brașov, Iași, Tg. Mureș, Constanța și Cluj, lucrările Colocviului au constituit o recunoaștere a realizărilor științifice studențești în problemele folclorului. A impresionat în mod plăcut bogata informare, interpretare și acuratețea expunerilor. Prezidiul Colocviului, ca for oficial, precum și asistența, s-au convins o dată în plus că prestigiul clujenilor nu este un fapt intimplător. Din partea studenților Facultății de filologie și a Conservatorului „G. Dima“ au fost prezentate șapte lucrări. Studenții filologi — membri ai cercului de specialitate — au prezentat patru din totalul comunicărilor. Lucrarea Contribuții la studiul magiei „de mărit“ din Sălaj (referent — V. Rogoz, anul III) este reușita unei cercetări, de teren, de unde o impresionantă autenticitate și inedit, încadrînduse la tema „obiceiuri ciclice calendaristice“, cea de-a doua comunicare a prezentat „Butea“ — un obicei de pe Valea Secașului (referent — Ilie Moise, anul V). O lucrare de teorie a folclorului, circumscriindu-se cercetărilor de poetică, o temă necesară pentru a încerca o decantare a unei estetici a folclorului în raport cu estetica artei în general, a susținut-o studentul Valentin Marțea din anul V. Asupra specificului imaginii artistice în folclor, Studiul Elemente de gîndire arhaică în snoava populară (referent — T. lanca, anul V) se încadrează între studiile care privesc categoriile folclorice, subliniind elemente puțin atestate în bibliografia prozei populare. Studentele Conservatorului — secția muzicologie, anul III — au susținut comunicări în probleme de muzicologie comparată (Elemente comune în folclorul românesc și cintarea gregoriană — Simonffy Ecaterina), de estetică (O problemă de estetică a folclorului românesc, ritmul acatalectic și geometria artelor temporale — Rodica Popescu) și studiul critic (Concepții privind versul popular cîntat — Cornelia Bătrînea). De la o simplă ședință de comunicări s-a ajuns — și acesta este meritul organizatorilor — la încercarea de familiarizare cu folclorul zonei bihorene, prin deplasarea care a avut loc în comuna Căpîlna, pentru vizionarea unei șezători tradiționale. Pe fundalul obiceiului de pețit, au urmat o serie de alte obiceiuri, ajungîndu-se la descîntece, șezătoarea încununînd acest program de o extraordinară autenticitate. Ajuns deja tradiție, la a V-a ediție, Colocviul de folclor a oferit încă o șansă în interpretarea problematicii pe care o ridică, prin lucrări foarte bine articulate. Radu CHEȚIANU I I soprana cultural-artistică PROGRAM ARTISTIC Cu prilejul zilei de 9 Mai — Ziua independenței de stat a României și a victoriei asupra fascismului, la Gherla a avut loc un frumos și interesant program artistic susținut de elevii Școlii generale nr. 3. Programul a cuprins poezii, cîntece, dansuri populare. SPECTACOL DE JEAN LA GHERLA Echipa de teatru a Casei de cultură din Dej s-a prezentat în fața publicului gherlean în ziua de joi cu piesa „Patima roșie“ de M. Sorbul. O INIȚIATIVA DEMNĂ DE URMAT In cursul săptămînii trecute Teatrul Național din Iași a prezentat două spectacole la Casa municipală de cultură Dej, spectacole ce s-au bucurat de un deosebit succes. Au participat peste șapte sute de elevi, atrași fiind de programul foarte interesant, care cuprindea fragmente din dramaturgia națională românească, piese cuprinse în programa școlară. SIMPOZION Vineri, Comitetul municipal U.T.C. Dej, împreună cu Casa municipală de cultură, a organizat la Clubul tineretului un simpozion însoțit de proiecții de diapozitive cu tema: „Impresii de călătorie din R.D.G.“, susținut de Eugen Alexiu, directorii Centrului de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă a județului Cluj. Acest simpozion marchează începutul unui ciclu de acțiuni asemănătoare. „ARMONII DE PRIMĂVARA“ Aflat la a cincea ediție, concursul de muzică ușoară „Armonii de primăvară“, organizat de Comitetul municipal de cultură și educație socialistă Turda, Comitetul municipal sindical și Comitetul municipal al U.T.C., a chemat și de astă-dată la lumina rampei valoroase formații orchestrale și soliști Vocali amatori. Străduindu-se să dea o interpretare cât mai veridică bucăților înscrise in concurs, atît formațiile orchestrale Cit și soliștii vocali au întrunit sufragiile unanime ale publicului spectator. La sfirșitul concursului, juriul a acordat următoarele premii: * Premiul I — orchestrei de muzică ușoară de la Casa municipală de cultură. La soliști, premiul I a fost obținut de Hoca Gabriel, de la Liceul agricol, premiul II — Olga Ötvös, de la Casa municipală de cultură, iar premiul III a fost cîștigat de eleva Maria Török, tot de la Liceul agricol. In partea a doua a spectacolului, orchestra de estradă „Doina Armatei“ din Cluj, împreună cu soliștii Ileana Duca, Ion Crauș, Marcela Chicău, loan Marian au susținut un program artistic care a fost îndelung aplaudat de spectatori. (i. e.) SPECTACOL LA TURDA In cinstea zilei de 8 mai, aniversarea făuririi Partidului Comunist Român, elevii Școlii generale nr. 4 din Turda și-au exprimat festiv recunoștința față de partidul nostru care-i crește cu dragoste părintească. Pentru a dovedi largile posibilități în realizarea unei educații multilaterale, ei au prezentat in fața părinților și elevilor un program artistic în limbile străine studiate în școală, franceză, germană, rusă, engleză. CONSFĂTUIRI DE LUCRU Duminică au avut loc la Dej și Turda consfătuiri de lucru cu instructorii formațiilor artistice de amatori, teatru, brigăzi și dansuri populare. Consfătuirile au cuprins o parte teoretică, urmată de exemplificări, pentru care au fost solicitate formația de teatru din Cîțcău (la Dej) și echipa de dansuri populare de la Urca (la Turda). în planificarea Centrului județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masa figurează încă două asemenea consfătuiri, care urmează să se desfășoare, duminică, la Oluj și Huedin. TURNEU ARTISTIC Corul bărbătesc „Andrei Mureșanu“ din Cluj, sub bagheta dirijorului Marius Cuteanu, a prezentat duminică un reușit concert coral la Zalău. EXPOZIȚII DE GRAFICA ROMANEASCĂ LA DEJ în general, expozițiile de grafică sunt manifestări care se organizează destul de rar, chiar în orașele mari, unde activează un număr important de artiști plastici și există chiar muzee de artă. Poate în această situație găsim explicația faptului că publicul este mai puțin atras de grafică decât de pictură și sculptură. Cu atît mai puține sunt expozițiile reprezentative, care să oglindească bogata colecție pe care o are un muzeu de artă dintr-un mare oraș. Cu toate acestea, expozițiile de grafică sunt necesare, iar din organizarea lor orice muzeu își poate face un titlu de cinste. Subliniam și cu alte prilejuri marea receptivitate a publicului din Dej și participarea sa la toate manifestările de artă organizate în municipiu. In acest fel s-a ajuns în fericita situație ca toate inițiativele organelor culturale să fie apreciate de public. In seria expozițiilor la al căror vernisaj am putut asista în această primăvară se înscrie și expoziția de grafică românească, deschisă la Muzeul de artă din Craiova, în colaborare cu comitetul municipal de cultură și educație socialistă, în pavilionul de expoziții din piața centrală a orașului. Expoziția grupează lucrări ale unui număr de 138 dintre cei mai cunoscuți pictori români, printre care Theodor Aman, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Ion Țuculescu, Carol Popp de Szatmary, Jean Al. Steriadi, Aurel Jiquide, Corneliu Baba, inscriindu-se prin toate aceste calități în rîndul manifestărilor artistice deosebit de importante organizate la Dej. filme „STEAUA SUDULUI“ Iarăși o adaptare, franco—engleză, după Julcs Verne: regia: Sidney Hayers; baletul din Senegal; cu: George Segal, Ursula Andress, Orson Welles, Ian Hendry, Johnny Sekka. Michel Constantin, Georges Geret, Sylvain, Charles Lamb. Guy Delorme, Herry Andrews. Un diamant uriaș: 550 karate. Undeva in Africa lui Jules Verne. O aventură complicată, cu acuzații de furt, cu o fugă palpitantă în junglă, cu răpuneri, cu festivism final care duce la căsătorie. Dan și Erica devin soț și soție. Un film drăguț, cuminte, pacient. Dar cu omenia dozată complezant, nefiresc. Un film pentru preadolescenți sau adolescenți; pentru domnișoare orgolioase ori văduve interzise. Restul e balast, balast trist, cum de mai pot exista asemenea filme, domnule? „PIROSMANI“ O, aș zice, oarecare producție „Gruzia-Film"; scenariul: Errem Ahmlediani și Gheorghi Șenghelaia, ultimul și regizor cu: Avtandil Varazi, David Abașidze, Zurab Kapianidze, Teimuraz Beridze, Boris Țipurin, Șola Daușvili, Maria Gvaranidze, Nino Seturidze. O monografie despre pictorul naiv Niko Pirosmanașvili. Din tablouri refacem o viață, stîlciită, dar viață, descumpănită, dar viață, reținută, dar viață, lipsită de spirit dens, dar viață. Picarescul vieții te împinge spre limite nebănuite și nefirești. Baladescul nu salvează filmul, ci îl înglodează în pretinse distincții. Soarta pictorului contează. (Adrian ARION) FESTIVALUL „TINEREȚE PE PORTATIV” Pentru a cincea oară acest festival al muzicii ușoare — și mai ales al cîntăreților de muzică ușoară din Cluj — s-a dovedit a fi concursul de artă amatoare poate cel mai gustat de public, îndeosebi de tineri. Cu săli pline, cu toate biletele vindute mult înainte pentru spectacolul de gală, festivalul s-a desfășurat în sala mare a Casei de cultură a studenților după protocolul obișnuit, format în timpul edițiilor precedente: două zile de concurs, una de premiere și gala; in concerte fiecare concurent a interpretat două bucăți: partea a doua a festivalului a aparținut invitaților de onoare, premiaților din edițiile precedente. Astfel „Tinerețe pe portativ“ și anul acesta a devenit un șir de concerte antrenante, deși poate concursul ne-a dat mai puține emoții, fiind fără surprize prea mari, fără debuturi strălucite. Desigur, nici nu se poate aștepta ca fiecare ediție să fie la fel de reușită din acest punct de vedere, ca în fiecare an să avem zeci de interpreți cu aspirații justificate la premii. Dar în afară de concurs —■ — și totuși nedespărțibilă de el — ne-a plăcut mult orchestra festivalului, condusă de Romeo Capus și Pamil Hațeganu, comfirmînd valoarea muncii depuse de cei doi tineri șefi de orchestră în interesul muzicii ușoare din Cluj. Ca și altădată, prezentatorii Gheorghe Boteanu și Paul Prună au fost antrenanți și dezinvolți. Revenind la concurenți, am notat muzicalitatea și buna comportare scenică a Pușei Morariu (premiul I), vocea foarte frumoasă și trăirea intensă a Veronicăi Horja (premiul II) eleganța și siguranța lui Viorel Barbu (premiul TIÎ) (Câștigătorii mențiunilor: Nicoleta Ciotrăuș, Gilda Radu Mircea Zamfir). O ediție, deci, cu concurenți, cu invitați, cu orchestră, cu momente vesele, și mai ales cu public, o ediție care a beneficiat de o organizare bună, de siguranța experienței edițiilor precedente, în sfîrșit, o ediție care, speram, a dat pronosticuri exacte pentru lansarea unor noi cîntăreți, care să pășească cu dreptul în urma cîștigătorilor din edițiile precedente, astăzi laureați ai unor concursuri pe țară. (K. Z.) UZINA ..TRIUMF CLUJ str. Podgoriei nr. 6-8, telefon 3-17-91 Organizează concurs, în ziua de 25 mai 1972, în baza Legii nr. 12/1971, pentru ocuparea următoarelor posturi: ■ 2 MAIȘTRI specialitatea ceramică, pentru secția ceramică din strada Podgoriei ■ UN INGINER TEHNOLOG specialitatea T.C.M., la serviciul tehnolog Șef ■ UN INGINER ELECTRONIST sau TEHNICIAN ELECTRONIST pentru serviciul mecanic șef ■ UN MERCEOLOG sau ACHIZITOR pentru serviciul aprovizionare Salarizarea se asigură conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se dau la Biroul personal uzinei, zilnic între orele 13—15. (2994) ) U.J.C.M.-ORGANIZAȚIA DE APROVIZIONAR ȘI DESFACERE Angajează urgent, prin transfer sau Oficiul serței de muncă și UN ȘEF MAGAZIN, cu vînzări pe valută, cunoscător al limbii germane, engleze sau francez«. Relații suplimentare la sediul întreprinderii Piața Muzeului nr. 6 Cluj, telefon 2-29-04. (3048) j TRIBUNALUL JUDEȚEAN CLUJ Anunță concurs, potrivit Legii nr. 12/1971 pentru ocuparea postului de CONTABIL ȘEF Concursul va avea loc în ziua de de 30 mai 1972, 1 ora 9, camera 83. (3049) — " **—"» * —• mmmm » w mr r ,mmm 0 asmut 1 mmmm 1 mmm 0 mmW 0 mmm 0 mmm 0 mmm i I.R.E.C. CENTRUL DE DISTRIBUIRE URBAN I CLUJ Aduce la cunoștința consumatorilor că în vederea unor lucrări importante de modernizare va întrerupe furnizarea energiei electrice după cum urmează: 13 Str. Fabricii, cuprinsă intre pod. Electro-Metal, str. Fabricii și str. Podgoriei, în data de 15—20 mai [ 1972. ] Str. Mălinului, Alverna, precum și străzile învecinate în zilele de 15-31 mai 1972, întreruperea se va face zilnic între orele 7—16. : (3051) mi ACADEMIA R. S. ROMÂNIA FILIALA CLUJ ANUNIA: CONCURS pe data de 19 mai 1972, ora 8, pentru ocuparea posturilor: 9 TINICHIGIUL ELECTRICIAN Cererile se vor depune la Serviciul personal din str. Republicii nr. 9, pînă în 18 mai a.c. (3050) CONSIDVAIORUL DE MUZICĂ „G. DIMA” ANGAJEAZA: DOI PORTARI. Condiții: B Domiciliul in municipiul Cluj in Vîrsta pînă la 55 ani B Absolvenți ai școlii generale Angajarea se face in conformitate cu Legea nr. 12/1971 și H.C.M. 2841/1968. (3052) CENTRALA MINELOR DE HER ȘI HERRIEERE | | CLUJ 1 strada Horea nr. 78 anunță concurs pentru ocuparea posturilor de: ■ UN INGINER MECANIC — în cadrul atelierului de proiectare I ® 2 REVIZORI CONTABILI PRINCIPALI. Concursul va avea loc la data de 22 § 1 mai a.c., cu respectarea Legii nr. 12/1971. Condiții de vechime și salarizare con 1 Iform H.C.M. 914/1968. Cererile se vor depune la serviciul personal, pînă la data de 20 mai 1972. I (2895) 1 ] * CALENDAR 1 16 MAI ROMÂNIA. 1966 — Congresul al V-lea al Sindicatelor din România, la care s-a constituit Uniunea Generală a Sindicatelor din România . (16—19 mai). II IS________ 119,00 — Deschiderea emisiunii de dimineață. — Telex. 9,05 — Teleșcoală. 10,00 — Curs de limba rusă — secția a 15-a. 10,30 — Căminul. 11,15 — Muzică populară. In jurul orei 11,30 — Posturile noastre de Radio și Televiziune vor transmite direct, de la Porțile de Fier, intilnirea dintre tovarășul Nicolae Ceaușescu — secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito — președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, cu prilejul inaugurării oficiale a Sistemului Hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier. 14,00 — Muzică populară. 14,10 — Telex. 16,30 — 17,00 — Curs de limba franceză — secția a 15-a. 17,30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17,35 — Interpreți și rolurile lor — baritonul David Ohanezian. 18,15 — De la Alfa la Omega — enciclopedie pentru elevi. 18,45 — întrebări și răspunsuri. 19,15 — Publicitate. 19,20 — 1001 de seri „Crăiasa zăpezii“ (III). 19,30 — Telejurnal. 20,10 — Teatru TV. „Piticul din grădina de vară“ de Dumitru Radu Popescu. 22,10 — Vedete ale muzicii ușoare. 22,30 — ,. de ore“. RADIO Programul Studioului Cluj Marți, 16 mai: 17,45 — Deschiderea emisiunii. Actualitatea sonoră — știri, note și interviuri la zi • 18,00 — Program de cîntece • 18,15 Dezbatere juridică • 18,25 Profiluri muzicale transilvane: formația „Ars antiqua" • 18,55 — Planete însemnări de scriitorul Vasile Rebreanu • 19,00 — Radiomagazinul școlarilor • 19,18 Coruri școlare și pionierești • Miercuri, 17 mai, 6,00 — Bună dimineața, oameni ai ogoarelor ! — emisiune pentru sate. Uf TEATRU Teatrul Național Cluj (ora 20,00): FÎNTÎNA BLANDUZIEI. * OPERA Opera Maghiară de Stat (19,30): DUNĂREA ALBASTRA. Uf CONCERTE Filarmonica de Stat Cluj — Casa universitarilor, ora 20. CONCERT EXTRAORDINAR. Dirijor: Anatolie Fistoulari — Anglia. Solist: Ștefan Ruha. Program: W. A. Mozart: Uvertura „Flautul fermecat“. W. A. Mozart: Concertul pentru vioară și orchestră în Sol major, KV. 216, Rimski-Korsakov: Sherezada. * FILME STEAUA SUDULUI, cinemascop, film franco-englez, orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — Republica • SILVIA, film ungaro-german, orele 8,30; 11; 13,30; 16; 18,30; 21 — Victoria • ULTIMUL MOHICAN, film franco-englez, cu participarea studiourilor cinematografice românești, orele 9; 11; 13; 15; 17; 19 • PIROSMANI, film sovietic, ora 21 — Arta • CEA MAI FRUMOASA SOȚIE, cinemascop, film italian, orele 9; 11,30,14; 16,30; 19; 21 — 23 August • CURAJOȘII, film albanez, orele 11; 15; 17; 19 — Timpuri noi • VÎNATOAREA, cinemascop, film polonez, orele 11; 15; 17; 19; 21 — Muncitoresc , SENTINȚA, cinemascop, film româno-ungaro-slovac, orele 11; 15; 17; 19; 21 — Steaua roșie. * MUZEEL —-------—— Muzeul de artă, Piața Libertății nr. 30, Miercuri, joi vineri și sîmbătă, orele 11— 18; duminică 11—19. Luni și marți închise Muzeul de istorie, strada Emil Isac nr. 2, 9—14 • Muzeul de istorie, colecția Istoria farmaciei, Piața Libertății nr. 28, 9— 14 • Muzeul memorial „Emil Isac“, strada 1 Mai nr. 23, 11—18 • Muzeul zoologic, strada Clinicilor nr. 5—7, 9—13 • Muzeul etnografic al Transilvaniei, strada 30 Decembrie 21, zilnic între orele 12—19. Secția în aer liber de la pădurea Hoia, deschisă zilnic între orele 11— 19. Luni închise Muzeul botanic și Grădina botanică ale Universității „Babeș- Bolyai“, strada Republicii nr. 42, zilnic între orele 9—19. Serele deschise zilnic între 9—13 și 15—19. «1 [UNK] 'iuMriitiiumtrrtiirittifiiinm/itri/t/iiinii Hulfin/11/imnfmmtmm MICA PUBLICITATE • De vînzare Trabant 601, în stare perfectă. Crișan, strada 30 Decembrie 12, apartament 17, telefon 1-31-47. (3085). « Ofer cameră gratuit unei singure persoane în vîrstă, în schimbul unei camere și bucătărie. Telefon 1-44-92. (3086). • Cedez două camere, cămară, centru. Cer 2 camere confort, bloc. Informații se primesc la telefonul 132-02. (3083). • Schimb 2 apartamente din Mediaș, cu 2 apartamente Cluj. Relații: Mediaș, telefon 21-25, ora 20—21. (3082). • Schimb apartament 2 camere confort, Grigorescu, cer la fel în apropierea autogării I.R.T.A. Informații: strada Tutunului 24. (3080). • Ofer una cameră bucătărie și cămară alimente. Cer 2 camere separate (exclus bloc). Strada Amurg 60 (soneria din stînga). (3037). • Mulțumesc colectivului condus de medicul prim dr. Hagău, pentru excepționala asistență medicală acordată, redîndu-mă familiei. Ghișa. (3079). • S-au scurs doi ani de cumplită durere de cind scumpul nostru coleg și prieten care a fost HIITOS ȘTEFAN (PUIU), ne-a părăsit pentru totdeauna. Pentru cei ce l-au cunoscut, un moment de reculegere. Colegii sectorului II, I.L.I.C. (3033). • Cu adîncă durere anunțăm încetarea subită din viață a colegului nostru KOVÁCS ALEXANDRU, în vîrstă de 46 de ani Șoani dragă, vom păstra vie amintirea ta în inimile noastre. înmormîntarea va avea loc în ziua de 16 mai a.c., ora 16,30, din capela Cimitirului central. Colectivul de muncă al Secției IlI-a, Fabrica de tricotaje „Someșul“. (3084). e Cu adîncă durere anunțăm încetarea din viață, după o lungă suferință, a scumpei noastre mame, mătușă, bunică TEODOSIA SIDOROVICI, în vîrstă de 77 ani, pensionară înmormîntarea va avea loc în ziua de 16 mai 1972, ora 16,30 de la capela Cimitirului central. Familiile îndurerate (3121),