Făclia, aprilie-iunie 1972 (Anul 26, nr. 7897-7973)

1972-06-28 / 7971. szám

Pentru a­ doua oară în a­­cest an, agitatorii din fabri­ca Clujeana s-au întrunit pentru a-și împărtăși unul al­tuia experiența. Organizat sub directa îndrumare a co­mitetului de partid din în­treprindere, schimbul de experiență s-a dovedit deo­sebit de util pentru nu­meroșii agitatori care au luat parte, putînd fiecare să tragă concluzii folositoare pentru activitatea lor viitoare. Astfel, de la tovarășul Ale­xandru Marton, agitator de la secția ștanță, brigadier, cei prezenți au aflat cum îmbi­nă el munca de conducător tehnic cu munca politică. Ți­­nînd cont de faptul că sec­ția deservește 15 linii tehno­logice de tălpuit, că activita­tea ei influențează întregul proces de confecționare a în­călțămintei, tovarășul Marton și-a fixat ca obiectiv princi­pal în activitatea politică, lă­murirea muncitorilor asupra importanței efectuării unei munci de calitate și folosirii economicoase a materialului din care lucrează. Acest lu­cru este cu atît mai necesar că cu­ 90 la sută din salaria­ții secției sínt tineri. Sunt fo­losite în acest scop și alte m­iijloace ale muncii politice, cum ar fi gazeta de perete, ziarele centrale și locale, lo­zincile­­ mobilizatoare etc. Principala metodă este însă munca de la om la om. — Discul cu fiecare mun­citor în parte — a spus to­varășul Martos — dar în spe­cial cu acei care ne fac greutăți. Caut împreună cu ceilalți agitatori să-l lămuresc să lucreze mai atent, să-și folosească cât mai judicios timpul de lucru, să scoată cât mai multe piese din a­­ceeași suprafață de material. Am organizat și raiduri pe la locurile de muncă pentru a controla instantaneu calitatea muncii. — Și care este rezultatul muncii politice? a fost în­trebat tovarășul Marton.­­ Munca politică desfășu­rată în secția noastră s-a sol­­dat cu rezultate bune. Iată, de pildă, dacă la începutul anului 15 tineri din secție nu reușeau să-și realizeze planul, azi, nu numai că îl realizea­ză, dar îl și depășesc. De a­­semenea, colectivul secției a realizat în acest an o econo­mie de 16 000 kg talpă. Referindu-mă doar la ulti­mele evenimente, urmărite cu viu interes de muncitori, noi, agitatorii, discutăm cu sala­riații anumite probleme asu­pra cărora credem că e cazul să insistăm. Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea pe țară cu inginerii și tehnicienii din întreprinderi, problema dez­bătută zi de zi este cea re­feritoare la îndeplinirea pla­nului cincinal înainte de ter­men. Și în secția noastră s-a creat o atmosferă de entu­ziasm, oamenii fiind dornici să întîmpine cu cele mai fru­moase rezultate cele două mari evenimente din viața partidului și poporului nos­tru, Conferința Națională a P.C.R. și cea de-a 25-a ani­versare a proclamării Repu­blicii. Ținînd seama de greu­tățile pe care le întîmpină întreprinderea în aprovizio­narea cu piei crude, noi, a­­gitatorii, îndrumați de orga­nizația de bază, am stat de vorbă cu spălțuitorii, le-am arătat valoarea fiecărei bu­căți de piele și necesitatea utilizării ei la maximum. Interesante și pline de în­vățăminte au fost cele spuse de tovarășul Kerekeș Ștefan de la etajul II încălțăminte. La linia la care lucrează, au fost confecționate două pa­nouri. Unul oglindește sarci­nile de plan și realizările zilnice ale liniei, iar celălalt este „oglinda" disciplinei în secție. Aici apar cei care în­­tîrzie, își părăsec locul de muncă sau dau produse de calitate necorespunzătoare. E­­fectul celui de-al doilea pa­nou este foarte mare. Dacă în lună mai, cînd a fost con­fecționat, pe panou au a­­părut mai multe nume, în luna aceasta, ca urmare a discuțiilor purtate de noi, a­­gitatorii, „oglinda“ este cu­rată. Actele de indisciplină s-au redus la zero. Un alt rezultat bun al mun­cii politice desfășurate de agitatori este creșterea numă­rului de abonamente la pre­să, în luna martie existau în atelier abia 56 abonamente. In prezent numărul lor a crescut la 156, fiecare salariat fiind abonat la cel puțin un ziar central sau local. Acest fapt se răsfrînge binefăcător și asupra muncii politice. Dis­cuțiile cu oamenii se des­fășoară la un nivel mai înalt. Numeroși vorbitori au sub­liniat în cuvîntul lor ajutorul substanțial pe care-l primesc agitatorii prin instructajele periodice pe care le fac cu ei secretarii organizațiilor de partid, indicindu-le principa­lele obiective pe care să le urmărească, izvorîte din sar­cinile ce revin întreprinderii în diferite etape. Miș­CANDIT Agitatorii își împărtășesc din bogata lor experiență Preludiu radiofonic: Restructurare de program pe 330 metri "Arhiva de corespondența a Studioului de radio și televi­ziune din Cluj păstrează un număr aproape incalculabil de scrisori primite —­ în cei a­­proape 20 de ani de existență — de la ascultătorii progra­melor transmise de postul clujean. Acest impresionant dialog este semnificativ cel puțin în două aspecte ale sa­le: dovedește, în primul rînd, că radioul —­ în ciuda „vete­­ranității" sale între mijloace­le noi de comunicare (jurna­lul cinematografic, televiziu­nea etc.) — beneficiază de atașamentul sufletesc al ma­relui public; în al doilea rînd, este mărturia faptului că Clu­jul­­ radiofonic are un public al său, bine definit din punct de vedere geografic și extrem de divers sub raport etnic și cultural. Intr-adevăr, studioul s-a conturat de la începuturile sa­le ca un post radiofonic al Transilvaniei, faza de cuprin­­dere a­­ emisiunilor vizirul două treimi din această parte a țării. Se emit programe rea­lizate în­ șapte județe: Alba, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj. Pulsul vieții noi de pe aceste meleaguri, realizările oameni­lor muncii conduși de partid, efervescența socială și cultu­rală din nord-vestul țării și­­au găsit și își găsesc o oglindă pe cit posibil fidelă în emi­siunile radiofonice de pe unda de 330 metri. Nu mai puțin important es­te faptul că stu­dioul clujean transmite în două limbi, română și ma­ghiară, ilustrînd frăția de veacuri a oamenilor muncii de orice neam, „români și ne­români, dar patrioți“ din cla­sica Transilvanie. Pentru ascultătorii săi, Studioul de radio și televiziu­ne din Cluj anunță o noutate îmbucurătoare: trecerea, înce­­pind cu 1 iulie, de la un pro­gram radiofonic zilnic de 4 ore, la un program de 6 ore. Evident, extinderea timpu­lui de emitere va aduce după sine schimbări subtanțiale în structura programelor, a emi­siunilor, în esență, va crește numărul emisiunilor economi­ce, sociale și culturale, se vor îmbunătăți mai atît de în­drăgitele emisiuni muzicale. In noua structură, princi­palele emisiuni vorbite în limba română vor fi urmă­toarele: Viața economică — luni, ora 21,30. Știința și producția — joi, ora 20,20. Atlasul Transilvaniei (repor­taj literar) — luni, ora 22,00. Satul românesc contempo­ran — marți și joi, ora 21,30. Tinerețe, visuri împlinite — joi, ora 21,10. Universitaria — duminică, ora 12,30. Antena literară — dumini­că, ora 13,30. Breviar cultura? — vineri, ora 22,10. Incunabulum și File de aur (istorie culturală) — vineri, ora 21,30. Dezbateri juridice —• miercuri, ora 20,20. Se vor difuza zilnic, la deschiderea programului de seară, (ora 20,00) buletine de actualități. De luni pînă sîm­­bătă, zilnic la ora 20,30 pro­grame de muzică populară și ușoară la cererea ascultători­lor. Redacția muzicală iniția­ză, în noua structură, «misiu­ni interesante care își propun să consemneze la zi noutatea muzicală românească și din alte țări.­­Transmitem pe această cale ascultătorilor noștri din toa­te părțile Transilvaniei, din toată țara, cele mai călduroase salutări, angajîndu-ne să în­­mănunchem în emisiunile ra­diofonice ale noastre acele gînduri și sentimente care îi animă și îi interesează în mod deosebit. In noua structură, orele de emitere ale Clujului în limba română sînt: Programul de dimineață: ■— zilnic între orele 7,00—8,00. Programul de seară: ■— zilnic între orele 20,00— 22,30. Programul de duminică: — între orele 11,00—14,00. Programul emisiunilor în limba maghiară: — zilnic între orele 13,30— 14,30; 18,00—19,30. Programul de duminică: — între orele 7,30—9,00. lT utilizării mijloacelor automate de prelucrare a datelor In condițiile actualului dinamism al economiei românești, apare necesitatea introducerii în toate ramurile economice a sistemelor de prelucrare automată a datelor. Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân din 18 aprilie 1972 privind perfecționarea sitemului informațional economico-social, introducerea sistemelor de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor și dotarea economiei naționale cu tehnică de calcul în pe­rioada 1971—1980, sintetizează preocupările conducerii de partid și de stat privind stabilirea unor baze trainice, știin­țifice, informaticii economiei naționale, cu scopul creării unui sistem informatic național organizat în mod judicios și dotat cu tehnică de calcul cu mare capacitate de înma­­gazinare și prelucrare a datelor. La Centrala minelor de fier și nemetalifere, preocuparea în această direcție este evidentă. Conducerea centralei, sub îndrumarea comitetului de partid, a dat dovadă de ini­țiativă și spirit novator, trecînd la fixarea obiectivelor în domeniul prelucrării automate a datelor și specializării ca­drelor în analiza și programarea pe calculatoare electronice. De asemenea, s-a dat o atenție deosebită sensibilizării ca­drelor de conducere din compartimentele direct vizate de introducerea noilor sisteme de prelucrare — sensibilizare efectuată in cadrul cursurilor organizate de Facultatea de studii economice Cluj. Datorită preocupării permanente a conducerii centralei și a comitetului de partid în formarea cadrelor de analiști de sisteme, programatori pentru calcu­latorul electronic FELIX C — 256 și operatori la mașinile electronice de contabilizat și facturat FC — 15, s-a putut trece încă din 1971 la formarea unui nucleu de calcul care să facă legătură intre centrală și Centrul teritorial de cal­cul, atît la prezentarea datelor cit și în interpretarea re­zultatelor. Acest compartiment, ridicat ulterior la nivel de serviciu de informatică, cu sarcini multiple de cercetare, analiză, elaborare de programe pentru rezolvarea diverselor pro­bleme de gestiune economică, dispune de cadre speciali­­­­za­te atît la CEPECA cit și în cadrul cursurilor de analiză­programare organizate de Institutul central pentru sisteme de conducere cu mijloace de automatizare. S-a creat, de asemenea, un birou de mecanizare dotat cu 8 mașini elec­tronice de facturat și contabilizat FC —15, unde se prelu­crează informațiile primare și se trec pe bandă perforată , — acestea fiind suportul de intrare al informațiilor în cal­culator. Obiectivele prezente de lucru ale serviciului de informa­tică sunt întreținerea sistemelor de exploatare, extinderea acestora de la nivelul subunităților la nivelul întregii cen­trale, dezvoltarea sistemelor existente și trecerea unor noi domenii economice pe sisteme de prelucrare automată. Astfel s-a abordat gestiunea mijloacelor fixe, urmînd ca în etapele viitoare să fie rezolvate problemele privind apro­vizionarea, calculul salariilor și calculul prețului de cost. Contribuțiile aduse de introducerea acestor sisteme de prelucrare automată a datelor se reflectă atât în aspectul general al activității economice, cit și în aspectul decizio­nal al activității conducerii centralei. Introducerea sistemelor de prelucrare automată a datelor în domeniile gestiunii economice ale centralei a fost posi­bilă datorită muncii colective a tuturor comuniștilor și sa­lariaților din conducere și servicii. Prin spiritul de iniția­tivă și entuziasmul unor comuniști ca ing. Alexandru Chiria, director economic comercial, ing. Horea Voicu, șef serviciu informatică, Lörinczy Arpad, șef serviciu contabili­tate, precum și a colectivului de analiză-programare din cadrul Centrului teritorial de calcul Cluj s-a reușit ca in­tr-un timp foarte scurt Centrala minelor de fier și neme­­talifere Cluj să devină una dintre primele unități econo­mice din țară și singura în ramura minieră care utilizează sisteme de conducere cu mijloace de prelucrare automată a datelor în activitatea economică. Ing. Ioan TIMBUS, secretarul comitetului de partid de la Centrala minelor de fier și ne­metalifere Cluj Combinatul de celuloză și hîrtie din Dej. „Dirijorul“ secției de fierbere immAmbßtm 1 POSTA REDACȚIEI R © Kalman Iosif, Cluj, str. Pietroasă nr. 7. Condițiile nu permit efectuarea operațiunii la care vă referiți. • Aici Vasile, Cluj str. 3­1 Decembrie nr. 8: Sperăm că sîrnteți mulțumit „cu măsurile luate. • Unui grup de locuitori, u­­nui grup de salariați. Apahi­da: Stabilirea contribuției s-­a făcut respectîndu-se întru to­tul prevederile legale. Vă a­­tragem atenția că nu există (nici în acest sens) similitu­dine intre Cluj și comuna dr.­­ Ștefan Teodor, Făget. Situația s-a rezolvat.­­ Unui grup, Cluj — coop. „Solidaritatea“: La fața locu­lui lucrurile se prezintă cu totul altfel, deci... • Las Minodora, Cacova Ierii. Pe toate le-ați spus, doar unde lucrează soțul, nu. Ori în situația dată acest „a­­mănunt“ este foarte important. Ca să vă putem ajuta, faceți această precizare. • Schuller Martin, Chiț, str. Fr. Liszt nr. 22: între­prinderea ne-a asigurat că, în cel mai scurt timp, defec­țiunile semnalate se vor re­media. ^ Banciu Stere, Turda, Piața Republicii nr. 7. Spe­răm că măsurile luate vor face imposibilă, in viitor, re­petarea unor astfel de feno­mene. • Locatarilor din cart. Dealul Florilor, Dej. Ampla­sarea garajelor s-a făcut cu avizul organelor competente. Comitetele de bloc au fost atenționate ca să urmărească respectarea documentației a­­probate.­­ Chira Vasile, Cluj, str. Clinicilor nr. 31. Pentru a ob­ține ceea ce doriți este nece­sar ca în termen de 10 zile, de la primirea înștiințării, să faceți o contestație (însoțită de o copie nelegalizată după certificatul de naștere al co­pilului), răspunsul de mai sus este valabil (de această dată se alătură contestației o co­pie nelegalizată după decizia de pensionare) și pentru Pri­­cop Costache, Cluj, aleea Băi­­șoara nr. 9. Anonimă, Cluj. Vă infor­măm că drumul Maia—Băbdiu este în curs de reparare. Spe­răm că la o proximă depla­sare, pe traseul cu pricina, nu veți mai avea prilejul să faceți constatări negative. Cel puțin așa susțin organele lo­cale". © Flo­rea Mariana, Boju: Plata abonamentelor nu este obligatorie­­ pentru întreprin­dere. Ea se face în funcție de necesități. • U.I.C.C.-ul răspunde: ce­tățenilor din Săndulești, defi­ciența a­ fost înlăturată. La­­zăr Vasile, Alion, s-au între­prins o serie de acțiuni ce au drept scop asigurarea unei aprovizionări ritmice.­­ Locatarilor de pe str. Fabricii de chibrituri, Cluj, încă în cursul acestui an uni­tatea la care vă referiți își va schimba profilul, devenind un magazin tip „Gospodina“.­­ Cristea R., Cluj: Odată cu terminarea lucrărilor de extindere aspectul semnalat de dv. nu va mai fi întîlnit. ” Pescaru Florica, Cluj, tn Cluj există numeroase cofetă­rii la care se poate servi si­rop la pahar, tonete special amenajate etc., după informa­țiile ce le deținem, cartea respectivă , va apare într-un timp foarte scurt. ” C.I., Dej: La fiecare școală s-a trimis măcar câte o broșură cu liceele de spe­cialitate.­­ Locuitorilor cart. Gruia, Cluj: Lucrarea ce vă intere­sează este în curs de execu­tare. © Vădan Ioan, Căpușul Mic: Restanțele vor fi lichi­­­date în timp util. © Unui grup, Năsal: Cer­cetările nu confirmă afirma­țiile dv. © O bunică, Cluj: V-am ruga să ne dați cîteva detalii — unde învață fetița, eventual cum se numește, altfel nu putem cerceta, veridicitatea celor ce susțineți. ” Unui cititor. Cluj: Din ancheta inițială nu s-a consta­­tat nici o încălcare a dispo­zițiilor­­ imn vigoare. © Pantilescu D-tru, Some­șul Rece: Unitatea este în­chisă pentru efectuarea unui control al gestiunii. © Roșu Ilie, Cluj: Momen­tan nu putem da curs solici­tării ce ne-o adresați. ” Moldovan Ioan. Cluj, str. Gheorgheni nr. 186. Pro­filul ziarului nostru nu per­mite materializarea propune­rii dv. © Unui grup, Dîm­bul Ro­tund: Conducerea întreprinde­rii se străduiește să elimine defecțiunile la care v-ați re­ferit. © Boroș Matilda, Cluj: Din păcate scrisoarea dv. se referă la acțiuni care au avut loc mai de mult așa că nu-i mai putem da curs. © Tinerilor din Cristorel. Doleanța dv. a fost satisfăcu­tă. Deci succes­ © Anonimă, Turda: Ame­najarea drumului spre băile sărate, este în curs de execu­ție. m nri din pag i­urnări din pag. i*terbări din pag s Constructorii Noi performanțe rea­lui, in condițiile specifice lucrărilor hidroenergetice din țara noastră a determinat creșterea vitezei de escavare prin pușcare și a redus de a­­proximativ zece ori costul pe metrul liniar de înaintare in galerie, ceea ce înseamnă creș­terea substanțială a eficienței investiției pe kilomat-oră. Imaginați-vă că această creș­tere a eficienței investiției pe kiloWat-oră este de-a dreptul spectaculoasă în sistemele hi­­droenergetice fundamentate pe un număr relativ mic de kilometri de galerie, așa cum este aceasta, din Munții Gi­­lăului. Discuția noastră își schimbă decorul. Trecem din biroul șe­fului de șantier în centrala subterană. Mașina înaintează pe galeria de acces. Un mi­ner ne face semn să oprim. Mai jos urmează o „pușcare“ de corecție a profilului. Ne a­­dăpostim, cu mașină cu tot, într-o nișă laterală. Explozia izbucnește asurzitoare, făcîn­­du-ne să încremenim o clipă. Drumul e din nou liber. A­­jungem în centrala subterană. Mai bine zis în zona ei supe­rioară, unde brigada de mi­neri a lui Pavel Oțet desfă­șoară o activitate febrilă atît pe planul­ escavațiilor, cit și pe cel al betonării lamelelor bolții. Directorul tehnic e înaintea tuturor, înarmat cu o lanternă puternică, el face dovada u­­nei sprinteneli uimitoare, în timp ce inginerul șef al șan­tierului ne șoptește discret că ....,e suferind de picioare, in urma unei flebite păcătoase“. Cercetează atent, cu fasciculul de lumină, fiecare metru pă­trat de pămînt escavat, fie­care metru patrat betonat. Ve­rifică dispunerea ancorelor și cintrelor, calitatea prizei și fi­nisării betonării. Vede mici neajunsuri, sesizabile doar pentru ochiul versat al spe­cialistului. Face observații cri­tice. Dă dispoziții operative de îndreptare. Oamenii ascultă cu cel mai mare respect, își cunosc directorul tehnic. Dar și directorul tehnic îi cunoaște pe toți. La încheierea inspec­ției, convoacă factorii de răs­pundere, analizează situația, rezolvă problemele pe loc, notează necesități tehnico-ma­­teriale, nu promite decit lu­cruri esențiale, de strictă ne­cesitate, dar și pe acestea cu mare zgîrcenie, recomandând utilizarea cît mai rațională și mai economicoasă a utilajelor și materialelor. In final, fixea­ză termene precise de execuție pentru fiecare sarcină stabili­tă. Nu cere rapoarte. Va veni să se­ convingă singur asupra executării tuturor dispozițiior date. Istoria se repetă, pas cu pas, și în aducțiunea principală, iar frontul amonte de la Fe­reastra Leșului. Directorul teh­nic controlează cu o riguro­zitate impresionantă calitatea escavării și betonării. Lanter­na lui nu lasă neluminat nici un colțișor. La atacul în rocă, discută cu minerii probleme legate de schema de pușcare, de asigurarea profilului, de duritatea granitului, de utili­zarea cet mai productivă a u­­tilajului de perforat, încărcat și transportat, de luarea tutu­ror măsurilor privind protec­ția și securitatea muncii, de intensificarea ritmului de exe­cuție a betonării, în aducțiunea principală, care are în secțiunea trans­versală o mare suprafață, ne dăm perfect de bine seama ce înseamnă, aplicat în practică, cel mai modern sistem de sprijin subteran. Ne aducem aminte de Argeș, de Rotunda, de Oțel și de Morar, dar ingi­nerul Alexandru Simionescu, directorul tehnic, nu ne dă ră­gaz de reflecții. El crede, bi­­zuindu-se pe cuceririle exacte și generoase ale științei și teh­nologiei, pe conștiința, expe­riența și capacitatea creatoare a oamenilor din subordine, că, în curând, în aducțiunea prin­cipală a hidrocentralei de la Mărișelu și în alte galerii, mi­nerii vor realiza recorduri de viteză de înaintare nemaiîn­­tîlnite în România, învăluiți de o sinceră și călduroasă ad­mirație, n-avem nici un mo­tiv să punem la îndoială cre­zul acestui om, cu adevărat constructor de­ energie și lu­mină. țiat o amplă muncă de cău­tare. Fiecare loc de muncă, fiecare mijloc de producție, fiecare proces tehnologic este supus unui amănunțit studiu, în cadrul acestui vast pro­gram de investigare, în care sunt antrenați tăbăcarii și pantofarii, inginerii și econo­miștii, maiștrii și tehnicienii, se conturează cu fiecare zi ce trece noi posibilități de spo­rire a producției, noi șanse de a da în plus tot mai multe produse. Numai pînă acum pe masa de lucru a consiliului oamenilor muncii au și fost depuse 60 de propuneri. Nu­mărul acestora este însă în continuă creștere. Fapte la fel de trepidante, în fața cărora creionul începe să se simtă depășit, au loc insă pretutindeni. La „Some­șul“, bunăoară, colectivul sec­ției de tricotaje se pregătește să extindă gama de deservire de la o mașină la două. Asta înseamnă că actuala produc­ție se va realiza numai cu jumătate din efectivul de pî­nă acum. Pentru un Recunoscător, faptul poate să nu prezinte prea mare importanță. Cine știe însă" că norma de deser­vire utilizată a fost stabilită pe baza unei cronometrări­­ precise, pînă­­ la secundă, a fiecărei faze, operații, nu poate să nu rămînă stupefiat. Pentru ei trecerea de la o mașină la două reliefează o adevărată revoluție a concep­tului de deservire folosit, practicarea unor noi metode și procedee de lucru. Aceeași semnificație are pentru fabrică și recenta ino­vație a muncitorului Sigis­mund Török — dispozitivul pentru schimbarea culorilor. Folosirea acestuia facilitează creșterea substanțială a pro­ductivității muncii și reduce­rea pierderilor tehnologice cu 6—8 °/o. Deși de la materiali­zarea ideii lui Török nu a trecut prea mult timp, 20 de mașini au și fost deja echipa­te. Întrucît­ separarea culorilor este o operație greoaie, care cere mare efort, colectivul fa­bricii a hotărît să confecțio­neze și pentru celelalte uni­tăți din sector asemenea dis­pozitive. Iată deci cum înalta conștiință muncitorească de­pășește limitele înguste ale intereselor întreprinderii, care, în iureșul întrecerii colabora­rea și întrajutorarea tovără­șească se întărește, cum mun­ca modelează pe om nu nu­mai din punct de vedere pro­fesional ci și spiritual. Gesturi similare, dovadă a unei înalte conștiințe munci­­­torești, a dăruirii complete, a­ înaltului patriotism ce carac­terizează atmosfera actualei competiții pentru mai mult și mai bine și care depășesc li­mitele obișnuitului, răstur­­nînd pînă și cele mai riguroa­se calcule și preliminări au loc permanent. Bătălia pentru mai mult se dă în secțiile productive și în serviciile funcționale, lingă strung sau raboteză, în timpul prelucrării unei piese sau acasă, în orele tîrzii ale nopții. • Ca barometrul realizărilor să indice cote cît mai mari, la Tehnofrig se lucrează cu ardoare nu numai la turnăto­rie și prelucrări, ci și la con­cepție și tehnic. Mașina de sfărîmat așchii a cărei proiec­tare a fost de-abia încheiată, sau cea de debitat cu abra­ziv, pusă deja în funcțiune, generalizarea sudurii automa­te, creație a inteligenței teh­nice a­­ cadrelor de aici, fac munca oamenilor mai pro­ductivă, permit să se lucreze mai bine și să se producă mai mult. Situîndu-se, prin dimensiu­nea, semnificația și conținutul lor, deasupra a ceea ce nu­mim obișnuit, firesc, oglindă fidelă a unor înalte trăsături morale și politice, a unor mi­nunate caractere, mărturii grăitoare ale unui adevăr ce se impune din ce în ce mai mult, faptele cu care ne în­­tîlnim astăzi la orice pas, pagini glorioase în marea car­te de aur a muncii, sînt une­ori greu, de redat întocmai, chiar și cu ajutorul celor mai reușite metafore. FĂCLIA PAGINA 3 BDSGXE3| m­ăruntă • In localitățile Gilău, Ciu­­cea și Bucea sunt în curs de desfășurare lucrările de con­strucție a unor supermaga­­zine ale cooperației de con­sum. Lucrările respective se află în stadiu de finisare. • I.L.L. Cluj a luat inițiativa schimbării conductelor de în­călzire centrală la blocurile de locuințe de pe străzile Ma­maia și Dragalina. Locatarii au fost anunțați că între 19— 24 iunie nu vor avea apă cal­dă. Ulterior, I.L.L. a hotărît să schimbe și conductele cu apă caldă pentru băi. După cite am aflat, în prezent I.L.L. nu dispune de conductele necesare. Așa stînd lucrurile, locatarii blocurilor amintite au toate... „șansele“ să nu aibă apă caldă cîteva săptămîni. • Am fost sesizați că taxatorii locului de parcare de lingă magazinul auto-moto­rele de pe str. Iașilor din Cluj abu­zează de calitatea lor. Ei im­pun taxe și celor care par­chează doar pentru cîteva mi­nute. Cei în drept au obliga­ția să-i instruiască temeinic pe acești taxatori pentru a nu abuza. • Pavel Pascu de pe str. Arany Janos nr. 21 din Cluj ne-a relatat, că în ziua de 21 Iunie unei femei care trecea prin Piața Libertății, i s-a făcut rău. Trecătorii i-au sărit, în ajutor. Unii au făcut apel la șoferul de pe autotu­rismul I-CJ-3784 să o trans­porte pe bolnavă la spital.. A refuzat pe motiv că nu-i plă­tește,, nimeni, benzina­. Oare cum poate fi­ caracterizata o a­­semenea atitudine?. • Un oa­recare Popescu ne scrie: „Pînă în­ prezent băile Someșeni, n-au fost încă deschise, deși se apropie sfirșitul lunii iunie. Poate că la 1 septembrie aces­te băi vor fi închise“. în în­cheiere, semnatarul scrisorii „felicită“ întreprinderea bal­­neo-climaterică pentru opera­tivitate. • Un număr de șase salariați de la „Terapia“ în­fierează pe această ,cale fap­tele­­— pe care ei le conside­ră huliganice — ale șoferului care a lucrat, în ziua de 17 iunie dimineața, pe autobuzul 31-CJ-457 a I.O.T.C. Cluj. A­­cesta a bătut un tînăr și era, gata să-l... „altoiască", pe în­că un călător. Șoferul respec­tiv trebuie să știe că, în loc de decorații pentru asemenea acte de vitejie, se poate po­meni cu surprize cu totul ne­plăcute. ” Iosif Kelemen, fost salariat la fabrica de confecții „Flacăra“ din Cluj, a încercat să fure un costum de haine de la magazinul de prezentare al întreprinderii. Prins asupra faptului a fost trimis în jude­cată și condamnat la un an­­ și șase luni închisoare. • Pen­tru nerespectarea regulilor de prevenire a incendiilor, maga­zionerul Ioan Gligor de la De­poul, C.F.R. din Turda a fost amendat contravențional. El nu folosea corect instalațiile de iluminat. Oameni buni, lasați-ma in pace! Să tot fie vreo 6 ani de cînd­ Thanatos mi-a încheiat so­cotelile pe Geea și m-a transferat in împărăția lui . Hades. Dar ce transfer? Nu cum se obișnuiește la Prefabricate. Azi te duci și mîine sau mai tirziu, vii înapoi. Adio! Ai în­căput în luntrea lui. Charon, întoarcere nu mai există! Tot de atunci credeam că am dispărut în Lethe. Dar nu a fost așa, deși la despărțire, pămintenii mi-au făcut o urare scrisă negru pe... cruțe: „Dormi­­m­ pace“... Aș dormi eu, dar, deocamdată, n-am relații cu Hypnos., Sunt detașat, la alt sector, Și-apoi...pâmîntenii,ăștia...nur mă_. uită,, domnu­­­le! Chiar ieri, cînd a venit Hermes cu corespondența, mi-am­ auzit numele,strigat. Credeam,că e­ mina lui, Eros la mijloc. Dar... era a tovarășilor de la Clinica medicală III din Cluj. Am semnat de primire, că așa e­ la noi: evidență strictă și răspundere! Altfel­ am risca să pățim ca Ioan Deji de la Șantierul 506 Turda. Omul trebuia să primească, conform mandatului poștal, nr. 3939 din 20 XII 1971, 250 lei și apoi cu mandatul 770 din 11 I 1972, 68 lei, sume care nici astăzi nu i-au parvenit! Să fi încurcat Hermes lucru­rile în așa măsură și atunci să vezi cum intra Nemesis pe rol ! Și cum spuneam, mi-am luat cartea poștală și am citit-o. M-a revoltat de-a dreptul, deși, fie vorba între noi, nu-i pot acuza de impolitețe pe tovarășii de la Clinica medicală III. Spre edificare, redau textual, rîndurile care mi le-au adresat: „Stimate tovarășe, vă rugăm să vă prezentați la controlul pentru examenul clinic și analize de laborator la ambulanța Clinicii medicale III, în una din zilele de luni, miercuri și vineri, orele 7—9.­ a lunii iunie 1972“. Ce glumă stupidă ! Să mă prezint. Ușor de zis. Dar cine se încumetă să-i încerce vigilența lui Cerber? Măcar dacă ar fi și el de la paza contractuală. Că la Turda, în plin centru, magazinul de încălțăminte al cooperativei „Unirea“, cu toată paza, a fost devastat. La noi, așa ceva, e impo­sibil. De ciudă că am fost deranjat, era cît pe aici să-i reclam pe cei de la clinică lui Aesculapus. Doar el este șeful lor. M-am răspîndit însă. Dacă și reclamați­a mea va avea soar­ta unor cereri pe care locatarii le adresează I.L.L., pentru te miri ce reparații, atunci... mai bine m-am lăsat păgubaș. Totuși, pînă la urmă, am alcătuit o misivă. Nu în pauza de masă. Că la noi nu ține să mergi la cafea în pauză și în timpul serviciului, să mănînci. Nu! Am făcut-o în tim­pul liber. I-am încredințat-o lui Hermes și abia după ce a plecat el, mi-am dat seama ce misiune grea o să aibe. Nu de asta, dar l-am rugat să se abată puțin de la rută. Să treacă și prin Turda, pe la ai mei. Am uitat de gropile de pe strada Argeșului, de lipsa becurilor de pe strada Eminescu, de podețul care abia se ține pe picioare, de... Mai bine îi trimeteam pe Hecatonbeim­. Cu sutele lor de brațe, în cîteva zile, ar putea pune totul la punct. Că ei nu lucrează în regie. Dar ce să o mai lungesc. Am făcut-o, am făcut-o. Măcar de ar ține pămintenii cont de­ rugămintea mea. Să mă lase o dată în pace. Aici unde sunt nu mai am nevoie nici de pensie, nici de îngrijire medicală, nici de revizii, controale și supercontroale. Am nevoie de liniște. De liniștea pe care mi-au făgăduit-o cînd m-am despărțit de ei. Și cu asta, salutăm­ de la acela care a fost B. V. de pe strada I. C. Frimu, nr. 8 din Turda. Pentru conformitate Ion CORDOȘ

Next