Făclia, ianuarie-martie 1973 (Anul 27, nr. 8139-8205)
1973-03-21 / 8196. szám
PAGINA 2 FĂCLIA VIAȚA CULTURALĂ Pentru a doua oară în decurs de un an, Ansamblul folcloric al sindicatului Fabricii de pielărie și încălțăminte din Cluj ne-a reprezentat țara peste hotare în competițiile artistice internaționale. Anul trecut, în vară, a fost oaspete al orașului Agrinion din sud-vestul Greciei, de unde s-a întors cu cele mai mari distincții oferite de oficialitățile și organizatorii festivalului din acest oraș. In prima jumătate a acestei luni, „Fluierașul“ a participat, la invitația Centrului de relații culturale internaționale din Atena, alături de renumite formații artistice din Franța, Polonia, Italia, Suedia, din numeroase localități ale Fracei și Macedoniei, la tradiționalele serbări etnografice și folclorice de primăvară ale orașelor Xanthi și Naoussa din nordul Greciei. Unde a repurtat și de această dată, succese dintre cele mai mari. Artiștii amatori clujeni au constituit, prin varietatea programelor prezentate, prin valoarea artistică a dansurilor și cîntecelor interpretate, prin frumusețile inegalabile al costumelor populare, marea revelație a acestor manifestări culturale. In comparație cu celelalte formații artistice, ansamblul românesc a fost solicitat și a prezentat cel mai mare număr de spectacole. In cursul unei singure săptămîni a susținut aproape 20 de reprezentații și a luat parte la parăzile carnavalești, ale portului popular. Pretutindeni, mesagerii artei noastre populare au fost primiți cu cea mai mare căldură în simpatie de către public, de personalități ale vieții culturale și artistice, de conducători și membri ai celorlalte formații culturale, care au manifestat un mare interes față de folclorul românesc, de preocupările ce există în țara noastră pentru păstrarea și valorificarea creației populare. La spectacolele prezentate în marile săli ale celor două orașe, pe străzi, am putut auzi vorbindu-se cu admirație despre români, publicul exclamînd „Bravo România!“ „Românii ne-au fascinat“, Xanthi și Naoussa nu-i vor uita niciodată pe români“. Nenumărate aplauze și elogii au fost adresate întregului ansamblu și în mod deosebit violonistului Ilie Tetrade, conducătorul orchestrei, coregrafului Octavian Miclăuș, animatorul și instructorul formației de dansuri, soliștilor vocali Ana Gocan, Viorica But, Iosif Gombor, Nicolae Bondoi, soliștilor instrumentiști Nicolae Purcel, Alexandru Stoica, dansatorilor Dan Octavian, Ioan Minteua, care, împreună cu ceilalți membri ai formației, au cucerit din prima zi a apariției pe scenă inimile și simpatia spectatorilor. Festivalurile internaționale de la Xanthi și Naoussa nu au avut un caracter de concurs și, ca atare, nu s-a făcut o clasificare oficială a formațiilor participante, în funcție de care să se acorde anumite premii. Organizatorii acestor manifestări folclorice specifice Greciei au răsplătit insă participarea ansamblurilor cu distincții simbolice. La Xanthi, ansamblului „Fluierașul“ i-a fost conferită „Diploma de onoare a primăriei orașului“ și „Placheta cu efigia lui Democrit", filozof antic grec, orginar din această parte a Thraciei, instituită cu prilejul festivalului. După spectacolele prezentate la Naoussa, primarul orașului,, care a apreciat în mod deosebit nivelul la care au evoluat artiștii români, a dăruit ansamblului bustul lui Aristotel și trei „Coliere de onoare ale primăriei orașului Naoussa“. Exprimînd prin cântece și dansuri reprezentative vitalitatea și frumusețea artei noastre populare, ansamblul „Fluierașul“, așa cum ne-au declarat organizatorii acestor manifestări și numeroși oameni de cultură și artă prezenți la cele două festivaluri, a adus o mare contribuție la promovarea legăturilor culturale și a prieteniei dintre cele două țări și popoare. Artiștii clujeni, prin dăruirea, talentul și măiestria cu care s-au prezentat la toate spectacolele, au adăugat succeselor lor de pînă acum noi lauri pentru care merită toate felicitările noastre. Marin OPREA Succesul fluierașului” j in Grecia ECRAN Formula „am văzut pentru dumneavoastră“ este operantă în succintele însemnări despre filme în măsura în care am văzut aceste filme mai demult și le-am meditat. „Joe Hill“, de fapt, „Baladă pentru Joe Hill“ face parte din această categorie. L-am văzut mai demult, după ce îl presimțisem în acea romantică peliculă „Elvira Madigan“. Am precizat „baladă pentru“, convins că „Joe Hill“ este o baladă, atît prin structură, cit și prin frumusețe și prospețime insolită. Urmărind destinul eroic și tragic al „avocatului săracilor“ Joseph Halström, alias Joe Hill, filmul acumulează simboluri ca o parabolă — poate cam didacticiste — și culminează într-un frumos zbor de stindard politic spre legendă. O Sfâșietoare este starea ambiguă de umor și tragism, de realism și poezie; dacă filmul nu este declarat politic, cum s-ar aștepta cei care cunosc viața și sfîrșitul lui Joe Hill, țelurile sale, în sine, ating crezul politic, zugrăvind cu o rară forță artistică viața poetului revoluționar, figura sindicalistului militant, mizeria emigrantului, moartea sa din 19 noiembrie 1915 — precedată de un proces măsluit. A fost Joe Hill un „element periculos" pentru societatea americană? Da, ca trubadur al celor umili, ca ferment în bătălia de clasă, ca organizator sindical, ca acuzator al unei societăți nejuste. Istoria a reținut puține lucruri despre lupta și tragicul sfîrșit al eroului american de origină suedeză, Joe Hill; cinematograful, pritr-un alt suedez, îl redă solidarității inimilor de pretutindeni; atunci, motivația, urmările politice, stigmatul de neșters din obrazul unei societăți delatoare a adevărului — la fel ca în cazul lui Sacco și Vanzzeti — își recuceresc semnificația. Ei justifică, dincolo de morală, solidaritatea lumii și protestul oamenilor cinstiți ai timpului. [„Joe Hill“ — producție suedeză, distinsă cu Premiul Juriului la Festivalul de la Cannes 1971; scenariu și regia — Bo Widerberg; muzi ca — Ștefan Grossman; cu Thommy Berggren, Anja Schmidt, Kelvin Malave, fivért Anderson, Cathy Smith, Hasse Persson, David Moritz, Richard Weber, Joel Miller, Robert Faeder, Michael Logan, Wendy Geier]. Domnului Sidney Postier, eu dragoste O școală în East End. Sidney Postier, „tînăr inginer de culoare“, caută o slujbă. „Temporar“ a „naufragiat“ ca profesor. Mici incidente, subtile pilule pedagogice, participare la viața liceenilor, loialitate și încredere îi aduc profesorului dragostea și stima elevilor, pînă atunci recalcitranți, prădători din propria frumusețe sufletească. La sărbătoarea încheierii anului, absolvenții îi dedică un cîntec: „Domnului profesor, cu dragoste“. Sidney Poitier, adică profesorul, rupe hîrtia care îi aducea vestea că a fost numit inginer: „temporarul“ devenise „vocație“. Și iată cel mai nedidacticist film didactic: cald, inteligent, responsabil, loial, turnat in culori calme și atmosferă emoționantă. Și iată o pledoarie pentru profesor, pentru educator, pentru modelatorul de personalități, cum numai Sidney Poitier o putea susține. Aș vrea să văd în fața ecranului și profesorii și liceenii, pentru a se cunoaște sau recunoaște. [„Domnului profesor, cu dragoste“ — producție S.U.A.; scenariu și regia — James Clavell, după romanul lui E. K. Braithwaite; cu Sidney Poitier, Christian Roberts, Judy Geeson, Suzy Kendall, Barbara Pegg și „The Mindbenders“]. Fantastica urmărire Galeria film-starurilor din comedia polițistă „Creierul" ar deruta orice imaginație și satisface pretențiile oricărui cinefil. Evident, îți trebuie multă multă fantezie să concepi o peliculă în așa măsură comică și imitînd labirinte rare pe planul acțiunii. Se pregătesc două, adică trei atacuri asupra trenului care transportă de la Paris la Bruxelles fondurile secrete ale N.A.T.O.: locul, ora, ziua coincid atît pentru „creier" cît și pentru șeful Mafiei și cuplul de evadați francezi Arthur Anatole. De aici încurcăturile piperate cu puțină dragoste și cu ... eșec. [„Creierul“ — coproducție franco-italiană, scenariu și regie — Gérard Oury, cu Jean-Paul Belmondo, Bourvil, David Niven, Ed Wallach, Silvia Monti, Franck Valois, Henri Genes, Tommy Duggan, Jean le Poulain, Robert Dalban, Raymond Gérome, Jacques Balutin]. Poveste despre dragoste și iarăși un film de autor, trist, înțelept, cenușiu și neliniștitor ca multe povești de dragoste din epoca noastră. Margit elevă la o școală de maici. Margit studentă. Margit mamă a doi copii fără tată. Margit așteptînd o declarație de dragoste, o cerere în căsătorie, un tată de la al treilea bărbat, Margit sperînd. Margit încrezătoare în noroc. Trist dar atît de omenesc și neromantic. („Al treilea“ — producție Defa-Berlin, distins cu Premiul Principal al Festivalului de la Karlovy-Vary 1972; scenariu și regie — Egon Günther, după o povestire de Eberhard Panitz; cu Jutta Hoffman, Barbara Dittus, Armin Mueller-Stahl, Rolf Ludwig, Peter Köhncke, Erika Pelikowsky, Christine Schorn, Klaus Manchen, Jaecki Schwarz, Walter Lendrich, Ruth Kommerell, Dorothea Valk, Fred Delmare, Hans- Edgar Stecher, Christoph Beyertz], Ion ARCAȘ Stindard politic m dezbatere, PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCȚIEI DE LOCUINȚE ȘI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 a discutat și supus dezbaterii publice proiectele unor importante acte normative, între care Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe, vînzarea de locuințe din fondul de stat către populație și construirea de case de odihnă proprietate personală și Proiectul Legii privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și chiriași. Noile proiecte de lege reflectă grija partidului și statului față de om și nevoile sale, pentru asigurarea fiecărui om și familiei sale cu locuințe cît mai corespunzătoare — fie din fondul locativ de stat, fie prin acordarea de credite și construirea unei locuințe proprietate personală. In cele ce urmează prezentăm unele opinii referitoare la aceste proiecte de legi. Reglementări stimulatoare Proiectul Legii privind dezvoltarea construcției de locuințe — aprobat de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. — vine să stimuleze o activitate care a cunoscut o mare amploare în urma unei hotărîri a C.C. al P.C.R., și Consiliului de Miniștri din 1966 cu privire la sprijinul statului prin credite și execuție a locuințelor proprietate personală. In urma hotărîrii la care ne-am referit au fost construite prin C.C.L.P.P. în județul Cluj în perioada 1967—1972 peste 6.700 apartamente proprietate personală, din care 5.883 în Cluj, iar restul în Turda, Cîmpia Turzii, Dej, Gherla și Huedin. Pentru acest an — avînd în vedere cererile sporite de locuințe proprietate personală — s-a planificat construirea a 2.500 apartamente. Datorită preocupării susținute a oficiului nostru, pînă ieri — 20 martie 1973 — au fost contractate cu beneficiarii 1.861 apartamente, aflîndu-se în curs de repartiție 444 apartamente în cartieAm luat cunoștință de Proiectul de Lege privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturi lui Grigorescu. De asemenea, sunt în fază de contractare 195 apartamente în municipiul Turda. Numărul tot mai mare de apartamente proprietate personală, care se construiesc de la un an la altul, este o reflectare a creșterii nivelului de trai al oamenilor muncii, dar în același timp exprimă sprijinul material pe care îl acordă statul, în primul rînd prin credite și execuție. In perioada care urmează oficiul nostru se va strădui să satisfacă in cît mai bune condiții cererile sporite și exigențele oamenilor muncii. De fapt, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri de la finele anului trecut, s-au adus noi îmbunătățiri actelor normative în acest domeniu, precizindu-se, între altele, că se aprobă credite și execuție pentru atingerea normelor maximale la locuințele proprietate personală confort I. Ing. Emil GABUDEAN, șeful O.C.L.P.P. Cluj lor dintre proprietar și chiriași și consider că precizările aduse de acesta sînt binevenite, avînd în vedere că, în țara legătură cu Proiectul de Lege privind dezvoltarea construcției de locuințe proprietate personală, s-au reținut unele propuneri pe care le prezentăm, în mod sintetic, mai jos: „ Dobînda anuală care se percepe în condițiile prezentului proiect de lege pentru împrumuturile acordate de C.E.C. în vederea constituirii avansurilor precum și pentru completarea sumei necesare acoperirii costului integral în vederea contractării unei locuințe proprietate personală, să fie stabilită de la 3,5 la sută pînă la 5 la sută. Ratele pentru restituirea avansului să nu depășească 5 ani, dar acestea să înceapă după achitarea integrală a avansului, din momentul în care va începe și plata ratelor pînă la costul integral al locuinței. 9 Prevederea articolului 38, alineatul 2, să fie completată în sensul că „nu se vînd locuințele aflate în administrarea directă a întreprinderilor și organizațiilor economice de stat destinate salariaților acestora pentru închiriere și nici locuințele situate în clădiri declarate monumente culturale sau de artă cît și imobilele în care funcționează magazine de desfacere și depozite ale comerțului local, în cazul în care imobilele respective, la data intrării în vigoare a legii, constituie în întregime fond locativ de stat“. • în cadrul prevederilor articolului 58 ar fi necesar să se formuleze precizarea, într-un alineat separat „pe terenurile construite în vederea creșterii densității locuințelor se vor putea realiza construcții de locuințe de către copiii majori ai proprietarului singuri sau constituțt într-o asociație — cu respectarea normelor și schiței de sistematizare. Pentru a se crea condiții de amplasare a construcțiilor de locuințe în regie proprie, în asociere între cetățeni, să se găsească posibilitatea cumpărării unor terenuri, sub controlul statului; • Să se reactualizeze detaliile de sistematizare și creare a unor zone în intravilanul orașelor pe acele terenuri care nu dau producție agricolă, pomicolă, legumicolă și care nu pot fi folosite pentru construcții de blocuri, cu numeroase nivele, datorită terenului, dar care pot fi folosite pentru construcții individuale. îmbunătățiri binevenite la noastră, chiria reprezintă un cuantum minim din salariul fiecăruia, neinfluențînd nivelul de viață al oamenilor. O îmbunătățire adusă de proiect este și aceea de mărire a spațiului de locuit de la 8 la 10 mp pentru fiecare persoană, îmbunătățire ce oferă un grad de confort sporit, corespunzător nevoilor, preocupărilor și pretențiilor îndreptățite ale oamenilor. Construirea de către stat, nu continuare, de locuințe pentru oamenii muncii cu venituri mai mici este necesară și binevenită, precum și sporirea gradului de confort al acestora fapt ce dovedește grija partidului și statului nostru pentru asigurarea condițiilor de muncă și viață din ce in ce mai bune. Găsesc, de asemenea, binevenită posibilitatea ce se oferă cetățenilor de a-și cumpăra apartamentele în care locuiesc sau de a-și construi locuințe cu ajutorul statului, aceasta ducînd la o mai bună conservare a fondului locativ, la administrarea obștească a acestuia prin asociațiile de bloc, precum și la posibilitatea construirii de locuințe în regie proprie, după dorințe. Viorel CANDEA, șef serviciu comercial — I.C.S. Alimentara Cluj Propuneri—Opinii Concertul ansamblului de instrumente de suflat și percuție Intre alte formații ale Conservatorului ,,G. Dima", o viață artistică aparte o are și Ansamblul de suflători și percuție al aceleiași catedre. Din anul 1972, cînd alături de membrii formației (cei mai talentați și merituoși studenți ai catedrei) s-au încadrat și o serie de tinere cadre didactice cu o cunoscută activitate concertistică, formația a primit o nouă dimensiune. Pe lângă activitatea didactică desfășurată la clasă, activitatea de îndrumare a viitorului artist interpret se continuă alături de profesor pe podiumul de concert. In acest caz, profesorul este exemplul viu de atitudine față de opera interpretată, iar studentul devine un factor de răspundere, conștient față de actul interpretării artistice. Repertoriul abordat de ansamblu cuprinde lucrări reprezentative ale muzicii contemporane de această factură specială. Iată numele cîtorva compozitori: Enescu, V. Herman, A. Vieru, A. Stroe, Jolivet, Varese, Strawinsky. Animatorul, îndrumătorul și dirijorul formației este conf. univ. Constantin Arcu, șeful catedrei instrumente de suflat și percuție. Concertul în care vor evolua astăzi, la ora 20, în sala Casei universitarilor, ne propune următorul program: Strawinsky — Octetul pentru suflători, B. Martinii — Concertino pentru violoncel (primă audiție), A. Jolivet — Al II-lea concert pentru flaut și Avancronică percuție (în primă audiție) și V. Herman . Variante. Fiind lucrări mai puțin cunoscute publicului, cîteva cuvinte despre ele. Octetul pentru suflători de Strawinsky este o lucrare de factură neoclasică, preponderent polifonică. Este o piesă spirituală, caracterizată de elemente fugare, varietate ritmică. . Lucrarea lui Bohuslav Martinu, Concertino pentru violoncel, este una dintre lucrările moderne ce au intrat cu succes în repertoriul multor interpreți. Partida solistică deosebită este încredințată tînărului asistent universitar Valentin Arcu. Din creația compozitorului A. Jolivet se prezintă în primă audiție la Cluj originala lucrare Concertul pentru flaut și percuție, care, deși abordează limbajul modern, rămîne în spiritul muzicii franceze. Reputatul artist, lector univ. Gavril Costea, apreciat de public din aparițiile sale remarcabile în cadrul formației Collegium Musicum Academicum sau cu orchestra Filarmonicii, va contribui la succesul acestei lucrări, în încheiere, o apreciată creație a compozitorului V. Herman. Lucrarea intitulată Variante pentru două clarinete, pian și percuție, pe parcursul celor cinci părți, diferite ca scriitură și factură, creează o suită de imagini, de senzații inedite prin ingenioasa combinare a timbrelor, pe intonații de iz popular. Pentek Suzana va susține dificila partitură a pianului. Calitățile interpreților, valoarea deosebită a lucrărilor și, de ce nu, noutatea formației sînt în măsură să îndreptățească interesul crescînd al publicului cel mai divers, față de activitatea viitoare a acestui ansamblu. Rodica FOPESCU (Urmare din pag. la țiune și printr-o atitudine procesuală demnă și sinceră. Situația se poate prezenta și invers, cînd instanța de judecată, luînd act de conduita necorespunzătoare a infractorului dinainte sau după săvîrșirea infracțiunii, trebuie să aprecieze, față de gradul său concret de pericol social pe care îl prezintă, că sancțiunea, pentru a-și atinge scopul, trebuie să aibă un caracter mai ferm, mai exigent. — Ce exemple ne puteți eferi în acest sens? — B. I., angajat la Uzina „Tehnofrig" Cluj, recent judecat pentru săvirșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, constînd în faptul că, într-o seară, circulînd cu autoturismul proprietate personală, a lovit un pieton ce circula pe marginea șoselei, cauzîndu-i leziuni corporale care pentru vindecare au necesitat 30 zile de îngrijiri medicale. Conținutul actelor de cercetare, inclusiv actul eliberat de conducerea uzinei, ce caracteriza persoana inculpatului, a convins în mod just instanța că inculpatul prezintă suficiente garanții pentru ca conduita sa de viitor să se îndrepte și fără executarea unei pedepse cu închisoare Recunoscîndu-i-se circumstanțe atenuante personale, a fost sancționat cu amendă. Este cazul a mă referi aici la posibilitatea înlocuirii răspunderii penale cu răspunderea care atrage fie aplicarea unei forme de influențare obștească, fie o sancțiune cu caracter administrativ în cazul în care faptele ce se impută sunt de un pericol social mai redus, iar făptuitorul prezintă garanții serioase că reeducarea sa s-ar putea realiza cu mijloace de altă natură decât cele penale. — Există și caracterizări care contravin realității? — Caracterizări contrare profilului moral celui supus judecății, după o apreciere personală, nu există. Sunt unele cazuri în care caracterizarea infractorului nu poate fi cunoscută la timp și complet din vina conducerii unor unități care, solicitate în acest sens, nu privesc cu suficientă responsabilitate și seriozitate aceste cerințe ale legii. — Vă rog explicații mai detaliate privitor la aceste cazuri în afara legii și cîteva exemplificări — Unele relații sînt date într-o formă telegrafică, fără a cuprinde comportarea infractorului față de muncă, cum anume și-a îndeplinit obligațiile de serviciu și cele obștești, atitudinea față de colegii săi, modul de viață al acestuia în familie și în afară de familie, bunăoară dacă suferă de alcoolism sau are tendințe de căpătuială. Desigur, nu i se poate cere unui Conducător de unitate a cunoaște direct și sub toate aspectele factura moral-socială a angajaților, însă datoria acestuia este de a cere serviciului de resort a face investigații și a culege toate datele necesare unei informări cît mai complete și reale asupra persoanei vizate, în acest fel contribuind la promovarea ideii de justiție. In cauza lui R. I., angajat ca șef de unitate la I.A.P.L. Cluj, cercetat și apoi condamnat pentru infracțiune la legea circulației, se dau relații privind persoana acestuia în mod foarte succint, ele neconfirmînd conduita morală în serviciu. Se arată în adresă că „comportarea lui R. I. la locul de muncă și față de colectivul de muncă în care lucrează este foarte bună“ ca, din cadrul procesului penal, să rezulte că acesta a dobîndit bunuri și valori în mod ilicit, ceea ce a determinat apoi trimiterea sa în judecată pe baza Legii 18/1968 privind controlul averilor. In alte cazuri se dau informații privitoare la moralitatea infractorului contrare celor ce rezultă din natura și caracterul faptelor săvîrșite. Bunăoară, ilustrez cazul lui Dimitrie Dumitrescu, care, în calitate de tehnician constructor la S.A.S. Cluj, acceptînd în periada 1966—1971 primirea unor sume de bani de la diferite persoane pentru a îndeplini sau a nu îndeplini — în raport de aceștia — îndatoriri de serviciu, cum ar fi amendarea cu întîrziere, nedemolarea construcțiilor făcute fără autorizație sau facilitarea legalizării unor astfel de construcții, a fost condamnat pentru luare de mită și trafic de influență la 6 ani închisoare. Cu toate că faptele imputate sunt de un pericol social deosebit și de natură a știrbi prestigiul funcționarilor, unitatea îi caracterizează ca „un element apreciat, cu o conduită moral-cetățenească exemplară, bucurîndu-se de stima și respectul conducerii și ale tuturor salariaților instituției“. Sunt și situații în care relațiile suplimentare cerute de organul de urmărire penală în instanță infirmă în întregime sau în parte comunicările inițiale și uneori nu numai cu privire la persoană, dar și la faptă, minimalizîndu-se pericolul social al acestora. O asemenea atitudine, evident, întârzie stabilirea adevărului prin efectuarea unor cercetări în completarea celor existente. In cazul lui B. L., pădurar în raza Ocolului silvic Huedin, condamnat la 1 an și 8 luni închisoare pentru infracțiunea de delapidare, constînd în sustragerea în scop de valorificare a 6 camioane de material lemnos. Inspectoratul silvic Cluj, în faza judecății cauzei, prin actele depuse, a căutat a minimaliza pericolul social al faptelor, susținînd că acestea nu constituie decit în cea mai extremă interpretare un abuz în serviciu, „nefiind prezente elementele intenției de sustragere“. — Ce concluzie trebuie să desprindem din această discuție? " — Este necesar a se cunoaște că, potrivit legii, în cadrul procesului penal trebuiesc analizate ca pe un întreg, atît fapta cît și persoana făptuitorului, apoi împrejurările în care el a acționat, pentru că numai în acest fel se va putea stabili gradul de pericol social și apoi, condiționat de acesta, tratamentul penal. Studiul persoanei infractorului trebuie să constituie în fiecare caz o preocupare principială și temeinică atît a organelor de urmărire penală cît și a instanței de judecată. Dar înfăptuirea acestei îndatoriri judiciare în promovarea ideii de adevăr și dreptate nu poate fi realizată decit printr-o informare corectă și completă a acelora care sunt în măsură și competenți a i cunoaște conduita infractorului înainte și după săvirșirea faptelor. Conținutul actelor „ce caracterizează“ angajează și trebuie să angajeze responsabilitatea civică și profesională, cinstea și demnitatea factorilor de conducere care le eliberează. CARACTERIZAREA FĂPTUITORULUI TOȚI CA UNUI ÎN APĂRAREA AVUTULUI OBȘTESC! într-o scrisoare — sosită cu întîrziere la redacție — tovarășul Romeo Brișcaru, secretarul comisiei tehnice P.C.I. a Șantierului 2 Mărișelu, ne relatează o impresionantă acțiune cetățenească, o dramatică luptă cu focul. Este vorba de localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit pe versantul sting al Someșului Cald, în pădurea dintre șantierele hidroenergetice Tarnița și Mărișelu. Era zi de duminică, de repaos legal săptămînal, dar de regim de lucru industrial normal pe cele două șantiere. In pădurea amintită, un cetățean — dînd dovadă de o fatală neglijență — a aprins un foc. Fiind vînt, frunza uscată de pe jos s-a aprins și ea, declanșîndu-se curînd un incendiu de mari proporții care înainta pe o fîșie cu lățimea medie de 100—150 de metri, de-a lungul versantului, înclinat la 30 °—45 °. La ora 13,30 pădurarul zonei respective, dîndu-și seama că e nevoie de un ajutor masiv pentru stingerea incendiului, a venit în grabă la barajul Tarnița, apelînd la schimbul de muncitori, care efectua lucrările programate. A fost anunțată imediat conducerea tehnică a grupului de șantiere care a dat prompt dispoziții să intre în acțiune muncitorii mecanici de la baraj, formația civilă de pompieri din colonia Tarnița și salariații Șantierului 2 Mărișelu. Un mare incendiu silvic localizat și stins în 4 ore în timp ce muncitorii mecanici de la baraj, conduși de maistrul Iosif Pășcălău, și formația civilă de pompieri din colonia Tarnița, comandată de Ioan Salanța, se îndreptau spre locul incendiului, în diverse puncte ale Șantierului 2 Mărișelu abia se dăduse alarma. Cu toate acestea, în numai 20 de minute de la alarmare, a sosit la locul incendiului un prim grup de oameni înarmați cu stingătoare, topoare și lopeți, conduși de maistrul Ioan Beșu, șeful lotului 2 Galeria de fugă-debușare. Erau salariați abia ieșiți din subteran sau zmulși din liniștea căminelor familiale. împreună cu cei de la Tarnița, ei au început primii lupta cu flăcările distrugătoare ale incendiului. Curînd după aceea au mai sosit la fața locului formația civilă de pompieri din colonia , Mărișelu, muncitorii săpători-betoniști din cadrul lotului de construcții de suprafață, conduși de Vasile Enache și Dumitru Abăloaie, muncitorii de la centrala subterană, conduși de maistrul Gheorghe Manoliu și un grup de la lotul 5 Fereastra Leșului. In total, din diverse puncte ale Șantierului 2 Marișelu veniseră să stingă incendiul, deplasîndu-se cu autocamioanele, 115 salariați. Cu toții dispuneau de mijloacele necesare în asemenea împrejurări. Lupta cu focul a durat patru ore și a fost deosebit de grea, atît din pricina înclinării mari ,a versantului, care le-a cerut oamenilor eforturi fizice deosebite în acțiunea de mișcare și mînuire a materialelor de stingere, cît și din cauza vitezei relativ accelerate cu care înaintau flăcările influențate de vînt, cuprinzând noi și noi zone de arbori. Toți participanții au acționat însă organizat, prompt și eficient, cu un admirabil spirit de abnegație, reușind mai întîi să localizeze focul, să împiedice extinderea lui, iar apoi să-l stingă pas cu pas prin spargerea cioatelor aprinse și doborîrea copacilor transformați în torțe; disciplina, rapiditatea, atenția și priceperea și-au spus cuvîntul întreaga acțiune de stingere a fost condusă în mod dinamic de maistrul Ioan Beșu, care a repartizat tuturor formațiilor și grupurilor misiuni precise, în funcție de evoluția situației create. Deși în asemenea acțiuni de avânt general, de contribuție colectivă efectivă, e dificil să faci evidențieri, se cuvin totuși menționați, pentru energia și iscusința cu care au lucrat, tovarășii Mihai Luzinschi, locțiitorul comandantului formației civile de pompieri Galeria de fugă — debușare, Mihai Andrei, comandantul formației civile de pompieri colonia Mărișelu, Dorel Rusu, Ion Asanache, Ion Andrei, Ioan Berbece, Nicolae Neculiță, Constantin Neagu, loan Moldovanu, Mircea Herțanu, Gheorghe Munteanu, loan Morărescu. S-a dovedit astfel încă o dată, dacă mai era nevoie, ca salariații Grupului de șantiere Someș știu să-și facă plenar datoria de cetățeni ai patriei socialiste nu numai construind de succes centrale hidroelectrice, ci și apărînd — toți ca unul — avutul obștesc. (I. s.) brigada întîi Da, este vorba de brigada întîi de la C.A.P. Mihai Viteazu, care și la propriu, dar și pe linia rezultatelor obținute în cultura plantelor, se situează în frunte. Emulați de plata în acord global, harnicii cooperatori din brigadă s-au depășit pe ei înșiși, obținînd din pămîntul cultivat anul trecut producții cu mult mai mari decit prevederile planului. Arătăm cîtva cifre: la grîu au recoltat de pe fiecare hectar 3.690 kg (plan ă.209), la sfeclă de zahăr 42.242 kg (plan 34.000), la porumb — 4.837 kg boabe (plan 3.900). Cifrele sínt concludente și demonstrează dăruirea cu care muncesc cooperatorii din Mihai Viteazu pentru a da țării producții tot mai mari. După cite am aflat, brigada I este hotărîtă, și s-a angajat, ca nici anul acesta să nu-î scape fruntășia.