Făclia, aprilie-iunie 1973 (Anul 27, nr. 8206-8283)
1973-06-08 / 8264. szám
Proletari din toate țârile,uniți va Organ al Comitetului județean Cluj al P.C.R. și al Consiliului popular județean JUDEȚUL CLUJ Anul XXIX — Nr. 8264 Vineri 8 iunie 1973 4 pagini 30 bani PUNUL MUM HUMIC, IA HUI IMUCHIWI ȘI DUPĂ 5 LUNI UNELE ÎNTREPRINDERI SE MAI SFIĂ ȘI RESTANTĂ. PE LINII REDRESAREA ? La scadența primelor cinci luni din acest an consemnam unele rezultate bune obținute de industria județului în îndeplinirea sarcinilor de plan. Prevederile la producția globală — de exemplu — au fost depășite, nivelul realizărilor fiind cu 14,5 la sută mai mare decît cel obținut în perioada corespunzătoare a anului trecut, ritm superior mediei planificate pe întregul an. De asemenea, la producția marfă și prestările de servicii sarcinile au fost depășite, realizările suplimentare cifrîndu-se la 60,4 milioane lei. Depășirile planului valoric s-au materializat în importante cantități de produse date peste plan la oțel, laminate finite pline, izolatori electroceramici, ciment, produse prefabricate din beton, cărămizi și blocuri ceramice, plăci din faianță, mobilier din lemn etc. Îndeplinirea planului de producție la parametri calitativi superiori a facilitat onorarea la termen, de către majoritatea producătorilor, a obligațiilor asumate față de beneficiarii externi, sarcinile de export pe ansamblul județului fiind astfel depășite cu 5,1 milioane lei valută la total și cu 7,1 milioane lei valută la relația de vize libere. Acordînd o atenție sporită măsurilor menite să asigure utilizarea mai bună a capacităților de producție și forței de muncă, multe unități au obținut la productivitatea muncii realizări superioare prevederilor de plan, sporurile de producție sprijinindu-se în principal pe acest factor. Sunt și întreprinderi care au obținut întregul spor de producție pe seama creșterii productivității muncii. Datorită contribuției acestor unități, productivitatea muncii marchează o creștere de 9 la sută față de realizările perioadei ianuarie— mai 1972 și o contribuție de 64 la sută la sporul de producție obținut. La succintul tablou al realizărilor pe cinci luni prezentat mai sus au contribuit în mod deosebit colectivele de la Industria sîrmei Cîmpia Turzii, Carbochim, Electroceramica, U.M.M.R., „9 Mai“, Terapia, întreprinderea de porțelan, I.F.E.T. și altele. Analiza atentă a modului în care a decurs activitatea productivă în perioada încheiată ne îngăduie să afirmăm că rezultatele obținute nu sînt pe măsura posibilităților și a angajamentelor pe care ni le-am asumat. Factorii care au împiedicat obținerea unor rezultate mai bune sînt diverși, ei ținînd de punerea în funcțiune cu întîrziere a unor noi capacități de producție, neatingerea la termen a parametrilor proiectați, funcționarea defectuoasă a unor mașini, utilaje și instalații, neajunsuri în aprovizionarea cu materii prime și materiale, în recrutarea, pregătirea și utilizarea forței de muncă, carențe în organizarea și conducerea producției etc. Un aspect care trebuie reținut și analizat cu toată răspunderea îl constituie înregistrarea unor restanțe apreciabile în realizarea planului de producție în unități fizice, chiar și la întreprinderi care și-au îndeplinit sarcinile la indicatorii valorici. Din prevederile perioadei încheiate nu au fost finisate și deci nu au fost livrate beneficiarilor la termen 260 tone utilaj pentru industria alimentară, 178 tone mașini și utilaje tehnologice pentru industria ușoară, 6 000 tone sodă caustică, 118 000 tricoturi, 1 081 000 mp pînză bitumată, precum și importante cantități de armături din fontă pentru instalații interioare, bujii auto, piese sinterizate, caolin spălat, ipsos etc. Un alt aspect care trebuie să dea de gîndit multor unități este acela al productivității muncii. „Indicele sintetic al eficienței — sublinia în cuvîntul său la Plenara C.C. al P.C.R. din februarie—martie a.c. secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu — este productivitatea muncii“. Conducerea partidului a subliniat în repetate rînduri că realizarea cincinalului înainte de termen nu trebuie să se bazeze pe intensificarea efortului fizic, ci în primul rînd pe promovarea mai rapidă a progresului tehnic în producție, extinderea mecanizării și automatizării, organizarea pe baze științifice a producției și a muncii în fiecare întreprindere. In lumina acestor sarcini s-au făcut multe analize și s-au întocmit numeroase programe de creștere a productivității muncii. Cu toate acestea, în unele unități ritmurile de creștere sunt lente: întreprinderea de produse din ceramică fină, Armătura, Tehnofrig, Unirea din Cluj, întreprinderea de materiale de construcții Turda, Fabrica de produse refractare Dej ș.a. nu au atins nivelul planificat pe cinci luni din acest an. Aceasta demonstrează că programele de măsuri fie că nu au fost adecvate, fie că nu au fost aplicate. Așa stînd lucrurile este necesar să se analizeze cu mult simț de răspundere cauzele care au dus la neîndeplinirea planului productivității muncii, iar programele să fie reconsiderate și completate cu măsuri de certă eficiență și să se asigure aplicarea lor neabătută. Semnalăm și existența unor unități datoare la mai mulți indicatori de plan. Colectivele acestora trebuie să facă totul pentru a-și redresa situația intrînd neîntîrziat în rindul întreprinderilor cu o desfășurare normală a activității productive pentru a-și aduce o așteptată contribuție la îndeplinirea și depășirea angajamentelor pe care ni le-am luat pe acest an. Ca urmare a solicitărilor din partea beneficiarilor externi a unor tricoturi cu greutate mai mică, manoperă complexă și totodată cu preț unitar micșorat, la întreprinderea de tricotaje „Someșul“ s-a creat o necorelare între indicatorii de plan. Necorelări între indicatorii de plan se constată și la alte unități ale M.I.U. La Combinatul de pielărie și încălțăminte din Cluj neconcordanța se manifestă între producția în unități naturale și producția de marfă, în condițiile în care planul fizic pe 1973 se îndeplinește la toate pozițiile, la producția marfă apare o nerealizare de 37 milioane lei. La întreprinderea Metalul roșu planul indicatorilor valorici ai producției prevede o creștere de 31 la sută față de nivelul realizărilor anului trecut. La producția fizică, în schimb, exprimată în tone, creșterea este de 82 la sută. Să-i revină oare unității obligația de a consuma mai mult metal pe fiecare unitate valorică de producție industrială? Evident, Au. Ambele aspecte de necorelare trebuiesc grabnic înlăturate. La întreprinderea de confecții „Flacăra“ se întîlnește alt aspect. Datorită insuficienței sprijinului acordat de centrală și minister, capacitatea de producție rezervată exportului nu a fost acoperită cu 109.000 bucăți confecții pentru adulți, în locul acestora au fost confecționate uniforme școlare pentru intern. Unitatea a rămas din această cauză cu mult sub sarcinile de plan valoric și nici nu a asigurat un aport valutar pe măsura posibilităților sale. Soluționarea corespunzătoare a problemelor prezentate, prin efortul comun al unităților interesate și al forurilor lor tutelare, este de natură să influențeze pozitiv nu numai rezultatele activității , întreprinderilor respective, ci și ale întregii industrii din județ. Mihai ZAHARESCU DISPEIE BULGAR IL CLUJ Ieri, înainte de masa a sosit într-o vizită la Cluj, tovarășul Ivan Valov, lector al C.C. al P.C. Bulgar, prorector al Academiei de științe politice pentru cadre de partid și de stat. La ora prînzului, oaspetele bulgar a fost primit de către tovarășul Ștefan Mocuța, prim-secretar al Comitetului județean de partid; în continuare, tovarășul Ivan Vălov a ținut la Școala interjudețeană de partid expunerea: „Experiența P.C. Bulgar în perfecționarea cadrelor de partid și de stat“. Aceeași expunere va fi prezentată azi la Dej, în fața activiștilor de partid și a cadrelor didactice care predau științele sociale în școli. în cursul vizitei la Cluj, oaspetele bulgar va avea întîlniri cu cadre didactice de la Universitatea „Babeș- Bolyai“, la Comitetul de partid al Centrului universitar, va vizita instituții de cultură și artă ale orașului. PESTE PILII - 700.000 IEI EA PRODUCȚIA GLOBALĂ 1973 va fi anul în care Clujul va avea cantități mult mai mari de bere. Suportul acestei afirmații ni-1 oferă rezultatele înregistrate de colectivul fabricii „Ursus“ din Cluj pe primele 5 luni. Deși numai peste cîteva zile va începe livrarea produselor noilor instalații, pînă la 1 iunie depășirile se cifrează la peste 700.000 lei la producția globală și mai mult de 0,5 milioane lei la producția marfă. în această perioadă au fost expediate beneficiarilor din Cluj și alte județe 1.800 hibere peste prevederile planului. Luna iunie va marca apariția pe piața Clujului a primelor sortimente realizate în noua fabrică. Producția suplimentară ce se va obține pînă la 30 iunie, în afara depășirilor preconizate la vechile instalații, este de circa 10.000 hl bere. Fabrica de porțelan IRIS. Termotehnicianul Grigore Budușan, alături de maistrul principal de la secția de ardere, Emanoil Man, în timpul verificării unor parametri la tabloul de comandă in sprijinul lucrătorilor de pe ogoare Uzina de mașini agricole Semănătoarea a inclus în fabricație o serie de noi produse cu parametrii tehnici și funcționali mult îmbunătățiți față de cele precedente. Astfel, semănătoarea SERO, o noutate în materie, fabricată cu 8, 10 și 12 rînduri, are o viteză de lucru cu 50 la sută mai mare decît modelul anterior, cîntărește cu 100 kg mai puțin și asigură în exploatare, o creștere substanțială a productivității muncii, ca urmare a vitezei și lățimii de lucru sporite, precum și a introducerii acționării hidraulice a marcatorului și a universalizării sistemului de prindere la tractor. Noua mașină dispune de dispozitive pentru încorporat îngrășăminte granulate odată cu însămințatul, element care elimină o operație în plus. Se află în curs de execuție lotul seriei zero de 100 de combine C 12 dotate pentru recoltarea porumbului. A fost realizat, de asemenea, un nou tip de combină, Cora, care prin soluțiile constructive asigură creșterea productivității muncii de la 14 la 17 hectare recoltate pe zi, concomitent cu reducerea greutății cu 200 kg la fiecare mașină. Frontul de lucru al noului tip de combină a crescut cu 38 cm, iar capacitatea buncărului cu 500 litri. ■ (Agerpres) Succese noi în unitățile din Dej Lună de lună, decadă după decadă, ne-am obișnuit să aflăm că unitățile economice din raza municipiului Dej își depășesc prevederile planului de producție, la majoritatea indicatorilor. După a cincea lună a anului, realizările sunt, de asemenea, dintre cele mai semnificative. Astfel, numai în luna mai valoarea producției globale pe ansamblul industriei municipiului a fost depășită cu 6 769 300 lei, iar valoarea producției globale suplimentare cumulate pe primele cinci luni ale lui 1973 se ridică la 29 797 900 lei. Realizări de același nivel s-au obținut și în ceea ce privește producția marfă, producția marfă vîndută și încasată și exportul. Mare parte din succesele obținute se datoresc mai bunei organizări și utilizări a forțelor și mijloacelor de producție, reușindu-se ca prevederile privind productivitatea muncii pe cele 5 luni să fie depășite cu 3346 lei, pe salariat, din care 1029 lei au fost obținuți în ultima lună. Așadar, încă nu s-a încheiat un semestru, iar angajamentele privind depășirea acestui indicator de producție pentru întregul an au fost realizate și depășite cu 1 646 lei pe salariat. E. L. i jirgu-Mureș j IERI AU ÎNCEPUT IN CAPITALĂ Lucrările Conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificații, se înscrie și Conferința națională a Uniunii Artiștilor Plastici, ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineață, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief în evoluția culturii noastre socialiste, conferința va prilejui, în cele trei zile cit vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creației plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă și înnobilare spirituală a oamenilor, în întîmpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate și supuse discuțiilor publice tezele conferinței, teze avînd la bază programul privind îmbunătățirea activității ideologice și de ridicare a nivelului general al cunoașterii și educației socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicațiile și recomandările secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidență problemele principale ale mișcării artelor plastice românești, în lumina cerințelor crescînde ale societății socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiștilor plastici ca organizație obștească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri și sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinței. Lucrările conferinței au fost deschise de pictorul Brăduț Covaliu, președintele Uniunii Artiștilor Plastici. Lucrările primei ședințe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistența a păstrat un moment de reculegere în memoria artiștilor plastici decedați în ultimii ani. După alegerea organelor de lucru ale conferinței a fost adoptată următoarea ordine de zi: Raportul comitetului de conducere al Uniunii artiștilor plastici pe perioada 1968— 1973; Raportul economic financiar și al comisiei de cenzori: modificarea statutului U.A.P.; alegerea noului comitet de conducere și al comisiei de cenzori ale U.A.P.; adoptarea Rezoluției conferinței naționale a Uniunii Artiștilor Plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreședinte al Uniunii artiștilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. (Agerpres). 11 IUNIE 1948 —11 IUNIE 1973 Impresionanta dezvoltare a industriei materialelor de construcții în decursul celor 25 de ani care au trecut de la naționalizare, producția globală industrială pe întreaga economie a prezentat o creștere de 15 ori față de nivelul anului 1948, în timp ce volumul producției materialelor de construcție s-a mărit de peste 40 de ori. Potrivit prevederilor Congresului al X-lea și Conferinței naționale ale Partidului Comunist Român, în actualul cincinal se va asigura o dezvoltare armonioasă și echilibrată a acestei ramuri, în ansamblul general economic. Astfel, producția globală va fi în anul 1975 de 2 ori mai mare decît în anul 1970. Trebuie subliniat, ca o caracteristică a acestei ramuri, că circa 40 la sută din producția anului 1975 se va realiza în noile fabrici și secții principale de producție care vor fi puse în funcțiune în actualul cincinal. Vor intra, astfel, în circuitul economiei naționale 175 de capacități de producție, ceea ce echivalează cu realizarea unui volum de investiții de 12,9 miliarde lei, adică de 2,2 ori mai mult decît în cincinalul trecut. Printre altele, vor fi puse în funcțiune 19 linii tehnologice de ciment în cadrul noilor combinate de la Aleșd, Cîmpulung Muscel, Hoghiz și Mintia, precum și o fabrică de ipsos la Călan. Industria de lianți va produce la finele cincinalului de două ori mai mult decît în 1970, iar cea de fabricate din beton se va îmbogăți cu încă 7 mari fabrici, în ceea ce privește subramura ceramicii brute și fine, pînă în 1975 va fi terminată construcția unui combinat de produse din ceramică fină la Cluj, a unei fabrici de materiale ceramice de finisaj la Medgidia, a două întreprinderi pentru prelucrarea marmurei și pietrei la Tulcea și Vașcău. Exigențele tot mai ridicate în privința calității construcțiilor, cerințele, imperioase ale creșterii eficienței economice a investițiilor se vor face simțite și în privința diversificării producției de materiale de construcție. Astfel, întreprinderile din acest sector vor introduce in fabricație curentă peste 400 noi sortimente a căror pondere va reprezenta, în totalul producției, circa 27 la sută. Totodată, un accent deosebit se va pune pe fabricarea unor materiale cu caracteristici tehnice superioare, mult mai ușoare, cu un grad înalt de prelucrare și finisare, cu calități estetice deosebite, menite să contribuie la înfrumusețarea noilor construcții, la ridicarea gradului de confort. (Agerpres) Cluj. Vedere din cartierul Grigorescu In pagina a lll-a: Sa adunam in timp, cu toata grija „PÎINEA” ANIMALELOR • Fînuri de bună calitate, nutrețuri de siloz și semisiloz, în cantități cît mai mari • i :Td -Ji unul ■ Nm. JEUHSEES La cabana „Arieșu”-Buru, aparținătoare B.T.T. Cluj, n-am mai pus întrebarea tradițională. Nici nu era nevoie. Responsabilul acesteia, Ioan Moldovan, se afla în toiul pregătirilor. — Așteptăm un grup de excursioniști și dorim să-i primim în așa fel încît să se simtă ca acasă ... Am vizitat locurile de cazare (37 paturi), peste tot curățenie, lenjerie proaspătă, ordine, în sala de mese și afară — la fel. Barul curat, încărcat, cu tot ceea ce și-ar dori un excursionist. Bucătăria, în schimb, cel puțin nouă, ni s-a părut prea mică. Bănuielile ne-au fost confirmate de responsabil. — Așa este. Prezentăm doritorilor grătare, miei, la cerere, ciorbă țărănească și alte preparate culinare. Atîta doar că bucătăria e prea mică. Avem în construcție însă o cabană modernă. Am vizitat-o și pe aceasta. Era ridicată pînă la primul nivel, în afară de paznic, n-am mai dat peste nimeni acolo. — Astăzi nu se lucrează? — l-am întrebat pe responsabil. Nu de alta, dar și la data cînd am vizitat cabana mai sus amintită, din cauza spațiului neîndestulător de cazare, un grup de excursioniști din Turcia a trebuit să fie refuzat. Așa că... După un urcuș în plină caniculă, am fi dorit să ne răcorim cu o bere la gheață, prejurimi și mai de departe, își anunțau prezența. De altfel, responsabilul mai avea un necaz: își muta bufetul într-o altă încăpere, cu mult mai mică și din acest motiv era îngrijorat că nu va avea spațiu suficient pentru o deservire corespunzătoare: îl încurcă și vitrina frigorifică, care îi ocupă mult spațiu, observat lipsa cănilor de apă, a lighenelor. Am dat și peste niște dulapuri improprii. — Excursioniștii se spală în pîrîu (dar cînd seacă?), de dulapuri ce să mai zic? Sînt de pe vremea patronului — ne-a răspuns dezolat responsabilul. Nici cu bucătăria situația nu era mai bună. Responsabilul a improvizat o ventilație. Dar cînd se prepară grătare și mici, fumul te înăbușă nu numai în sala de mese, el răzbate pînă sus, în camere. Și cînd te gîndești că excursioniștii vin aici, după ,o săptămînă de muncă, de zgomot, aer poluat, și dau aici de altă ... poluare ! Ne-am aruncat privirea și peste lista de sortimente obligatorii. Băuturi și răcoritoare sînt, dar lipseau preparatele. Lipsea și sortimentul considerat specialitatea unității: șnițel pane cu garnitură de cartofi franțuzești. Explicația pe care ne-a oferit-o responsabilul, după noi, nu avea postament. Neplăcut impresionați de neajunsurile pe care le-am întîlnit aici, am încercat o vizită prin împrejurimi. Deoarece nu stăteam prea bine cu inima, am evitat să ne aventurăm peste podețele de pe Valea Hășdății ce străbat Cheile. Acestea nu prezintă nici măcar un minimum de siguranță. — Noi avem nevoie de spațiu, nu de confort și împrejurimi amenajate — s-a exprimat tov. Ferenczi la plecare. Nu știm dacă O.J.T. Cluj este de acord, noi, în orice caz, nu! Și sîntem siguri că nici excursioniștii. Ion CORDOȘ — Ce o să vă faceți cu un bufet așa mic? — Nu știu. Pe sezon de vară trebuie să am un stoc de apă . . . .. . .. - minerală de 3.000 de stcle. ... Dupa este am văzut eu - Cu plăcere, dar mea nu Unde Q să le depozitez? și nu se lucreaza de 0--6 zile! mi,a sosit — ne-a informat gîndiți-vă că vara pîrîul sea- N-am mai reușit să mai gmersc perenezi, responsabilul că și trebuie să aducem apa legătură cu constructorul potabilă de la circa 500 metri. (I.L.L. Turda), dar daca se ca Danei S nene i urzii, aparvid aduceți? lucrează in acest ritm, nu venătoare O.J.T. Cluj. „ 'dem cum se va termina aceasa că era sîmbăta în Cu -Ce ?vem dotarea cu tă cabană pînă la 23 August. . Notam ca era, simbata’ in sacaua și magarul!? Și nevoia ei se face tot mai jurul orei lo, și grupuri . Vizitînd și camerele de camult simțită de la o zi la alta. grupuri de vizitatori, din îmzare (capacitate 37 locuri) am CABARELE LA ORA MARILOR SOLICITĂRI. CUM LE SATISFAC? iptoce municipali SCRISOARE TATĂLUI MEU Scrisul, această mare invenție a minții omenești, a fost, încă de la începuturi, un principal mijloc de comunicare între oameni aflați la distanțe, o cale sigură de păstrare și rememorare a culturii și artei vechi, a istoriei societății umane. Nu ne propunem însă un studiu despre binefacerile sau neplăcerile provocate de scris. Mobilul ce ne-a îndemnat a pune și noi pe hîrtie aceste rînduri a fost provocat de o adresă a colegilor de la ziarul județean „Ecoul“ din Bistrița, prin care ne rugau să dăm curs, în ziarul de Cluj, unei scrisori a unui copil, absolvent de școală generală (de anul acesta) din Ilva Mică, către tatăl său, plecat din familie și așezat în Turda, împlinim dorința colegilor noștri bistrițeni și dam curs scrisorii copilului părăsit, așa cum a fost compusă de el. „Subsemnatul Olaru Ioan din localitatea Ilva Mică (județul Bistrița-Năsăud), binevoiți a căuta în Turda, strada Republicii nr. 36, pe tovarășul Ion Olaru, care-mi este tată și să-l întrebați în numele fiului său de ce de un timp nu-mi mai trimite banii cuveniți pentru pensie alimentară, mai ales că pînă în prezent restanțele se ridică la suma de 2000 lei. Bine ar fi să-i aduceți aminte că eu termin acum școala generală și aș vrea să încerc undeva la o școală profesională, lucru pentru care îmi sunt necesari niște bani de cheltuială, nu de alta dar mama este bolnavă și nu are posibilități să mă ajute suficient. Rămîn în așteptarea gestului patern pe care tatăl meu să-l facă repede și să-și continue la timp îndatoririle ce-i revin dintr-o hotărîre judecătorească“. Iată un mesaj atît de cuminte și îndreptățit al unui copil de nici paisprezece ani către tatăl său, om matur, care și-a uitat de răspunderea ce-i revine față de propriul său urmaș. Ar fi multe comentarii de făcut pe marginea acestui fenomen. Considerăm însă că nu-i încă tîrziu ca omul să-și aducă aminte și să-și facă datoria față de copilul ce-a rămas departe, cu o mamă bolnavă, neputincioasă a-i da ajutorul material spre a-și împlini bunele sale intenții de a face școală mai departe, în folosul țării. ‘Oameni buni din Turda, care-i cunoașteți, care-i sînteți colegi de muncă lui Ion Olaru, dați-i un sfat bun, lămuriți-i că-i o mare aberație de la normele de etică și echitate ceea ce face, nevrînd să știe de copilul său, care, nu se știe în ce împrejurări, și nu peste mult timp, îi va putea fi de mare ajutor". Nu cunoaștem împrejurările în care copilul a rămas fără tată, dar bănuim că din moment ce trebuia să-i plătească pensie alimentară, a fost la mijloc o hotărîre a justiției noastre. De aceea te sfătuim, cetățene ,Ion Olaru, t’a ți datoria aceasta, mică, de părinte, și nu-ți chinui copilul, mai ales acum la anii de cumpănă ai vieții lui! Sau îți convine o urmărire și nouă obligare pe calea legii? Un dram de conștiință trebuie să fie în orice om. Credem că nici dumneata n-ai rămas pe dinafară. Am fi bucuroși ca în scurt timp, tot coloanele noastre, să găzduiască, de la dumneata, o „Scrisoare fiului meu Ioan din Ilva Mică“. Toți s-ar bucura. N. LUPȘANU