Familia, 1866 (Anul 2, nr. 1-44)

1866-12-04 / nr. 41

482 noue pe acestu terenu alu poesiei poporale,­­ Mercea Giuca e de 75­ de ani, gr. or. veduvu,­­ a avutu 3 fete. — E unulu dintre cei de frunte, seu celu d’antaiu in Trifanulu micu. — Mosiulu ! seu a venitu din Maidanu, alu treile satu de aci. — Baladele si poesiile poporale le-a inve­­tiatu de la preotulu Pavelu Craciunu din Tri­fanulu micu carele a muritu, inca in 1826. — I Sor’a lui Mercea Giuca era după feciorulu preo­tului, si legatur’a familiara i-a datu ocasiune­­ la adese întâlniri, si prin aceste la invetiarea­­ poesiei poporale. Pavelu Craciunu a invetiatu aceste poesii poporale de la Todoru Ciripicu, unu lautariu tîganu carele inca in secululu trecutu era ves­­titu cu cântecele sale. După Mercea Giuca nu remane altulu, ca­rele se scia aceste poesii poporale, si se le mai sustiena in poporu, asie dara oar­a din urma a fostu in carea am datu de acestu cantaretiu, ca poesiile lui se le strapunu in literatura. Mercea Giuca nu e cantaretiu de profesiu­ne, ca in acestu modu se se sustiena ca multi altii, pentru ca elu e in stare buna, si pentru­­ acest’a Mercea Giuca canta numai ca nasiu la­­ ospetie, ca neamu la praznicile familiare, seu , candu are pe cinev’a de oaspe placutu. — Spune, cu caletorindu in Ardealu, s’a produsu in mai multe locuri, si fu admiratu. Mercea Giuca, séu insu­si si-acompanéza canteculu, séu cu laut’a (vioar’a, céter’a) seu lu­­acompanéza unu lautariu. —­ Eu audîi pe acompaniatoriulu Petru Cocu, lautariu romanu din satu, carele — intre asturelu de lautari — se pote numi măiestru bunu. Mercea Giuca, e unu economu desteptu, carele a propasîtu, cu economi’a si stupari’a sa — e evlaviosu, si fiindu 16. ani titoru la bise­rica se falesce multu cu portarea buna in socie­tate, si-lu audîi citandu mai multe duceri din evangelia si cârti sânte, — si e unu romanu nationalistu. După prandiu a venitu aci si preoţii locu-­­ lui si alti fruntaşi ai satului, si Mercea Giuca , a cantatu baladele: ,,Constantinu Brancovanu“ (se diferesce de cele publicate prin Alesandri si mine, „Stefanutiu Voda“ „Voiniculu ranitu“ etc. etc. Numai despre Novacesci scie 14 balade.*) Mosiulu lui, Truia Giuca era colindatoriu vestitu, cu lingur’a batea ciurulu de pele si amblâ câte­ doue septemani la Craciunu prin sate si colindă. .. Tatalu seu nu scia multe, pentru acést’a putine colinde scie. Mercea Giuca mai canta multe hore si doine, si marturisesce, ca in funeti’a sa si densulu a facutu mai multe doine (poesii de amoare) pentru fetele, carora li favorisâ, — si scie unu numeru de povesti po­porale. Are o pricepere sanetoasa, si o memoria mare, si candu erâ mai teneru, spune câ erâ in stare, câ déca i cetea cineva ceva in limbagiulu seu — se reciteze totu, si anume venindu de la biserica sciea se spună toata evangelica. Mercea Giuca cantâ cu mare zelu si pa­siune, si unele parti a baladeloru, lu­ insufletîra forte. — Petco lu­ acompania cu multa arte, era publiculu ascultă in liniște mare, si-lu ad­miră. Mi-veniă a­minte de Virgiliu : „Continuere omnes, intentique ora tenebant.“ Am facutu acea esperintia, ca tóta balad’a are aria (melodia) deosebita, si numai baladele Novacesciloru, tóté au o alta. Ariele balade­loru sunt triste, poate pentru ca si baladele mai tóté au capetu tristu. Deoarece baladele sunt lungi, cantaretiulu canta pana ostenesce, pe urma sta 1—2 minu­te. In acestu restempu lautariulu acompania­­toriu face variatiuni fantastice cu arculu seu asupra temei, — apoi baladistulu continua mai departe. După capetulu baladei, lautariulu trece cu arculu seu totu deuna in o alia voioasa, ca si candu ar calculă ca se scoata pe publicu din melancoli’a, in carea lu­duse balad’a. Cu acést’a ocasiune am facutu si acea espe­rintia, cu music’a asie de cântece, precum si de dantiu, din Trifanulu micu, si pregiurulu Oravi­­tiei, se deosebesce tare de music’a p. e. din pre­giurulu Lugosiului, Lipovei, Aradului si Timi­­siarei, pentru câ music’a aci are asemenare cu acea din Romani’a. Dar si in privinti’a dantiu­­lui e deosebire, pentru ca aci se joaca kofa din Tiér’a Romanesca, pana ce in locurile anumite nu e dantiu poporalu.*) At. M. Marienescu. —•+»**+•­­ *) Speru câ la tempulu seu voiu poté da litera­­turei poporale, epope’a Novacesciloru. M. «AttSUH (După o poveste poporala.) VIII. etrea celu vestitu, Voinicelu cumplitu, Eta trece malulu, Malulu si hotarulu *) Vedi „Albin’a“ Nr. 60. Ceva despre balade. — Aceste sunt alte motive pentru coloniele romane din Tier’a Romanesca in pregiurulu acest’a. ..

Next