Familia, 1872 (Anul 8, nr. 1-52)
1872-06-11 / nr. 24
276 ri’a si Banatu, dar la aceste provincie artea teatrala romana se afla inca numai in leganu. O trupa teatrala, macara si ambulanta, noi inca nu avemu. Trei trupe teatrale din Romania, (Fani Tardini, Pascaly si Millo,) cari in anii trecuti veniră a arangia si p’alte represintatiuni teatrale, făcură multu pentru desvoltarea iubirii de artea teatrala. Totu ce potemu aminti in privinti’a represintatiuniloru teatrale, carangiate la noi de Romani de dincace de Carpati, sunt încercările unoru tineri diletanţi de la diferite scoli, cari deja mai de multu incepura a joca piese romanesci. Speramu inse, ca Societatea la a cărei adunare generala participamu acuma, in curendu va poté realisa intentiunile sale salutarie, — innaluandu cu demnitate templulu Thaliei romane. Scen’a romana in genere astadi nu se afla la acelu gradu, la care ar poté se steie. Caus’a acesteia e guvernulu romanu, care — mai alesu in timpulu din urma — ratia de teatrulu nu e la innaltîmea missiunii sale. In locu de a protegia scen’a, incuragiandu prin premie la scriere de piese nogue, garantandu subsistintia artistiloru, elu vine a lovi in teatru, forfecandu-i si din mic’a subventiune de pan’ acuma. Totusi — desi incetu — teatrulu progreséza. La Bucuresci in lrn’a trecuta pe due scene s’a jocatu romanesce, apoi la Iasi si la Craiova teatrulu inca infloresce. In mai multe orasie se edica teatre. Incatu pentru repertoriu, acestea inca se inavutiesce cu incetulu. Alesandri si Millo au scrisu o mulţime de comedii, dintre cari unele au si pretiu literariu. In timpulu mai nou V. A. Urechia, Hasdeu, si alţii au datu teatrului romanu piese de unu meritu escelinte, iar unii, intre cari Pascaly, a tradusu o mulțime de bucâti din repertoriulu teatreloru străine. Se ne rentoarcemu acuma la construirea edificieloru teatrale! Sâ vedemu prin câte fase au trecutu ele pana ce au ajunsu la form’a si perfecțiunea in cari le cunoscemu adi! In secolulu alu XVI scen’a era si schimba arangiamentulu, conformu naturei pieselorurepresintate intr’ins’a. In acestu secolu scenele din Spani’a, Francia, Angli’a si Germania, se edificau mai alesu in curtea ospetarieloru. Ferestile si ambiturile acestora formau totu-odata regele si galerieie. In astu-felu de teatre s’au represintatu pentru prima-ora si piesele lui Shakespeare. Represintatiunile se tieneau numai din’a la lumin’a sóarelui. Numai insasi scen’a era acoperita, spre a fi scutita in contra tempestatiloru. Dar erau si teatre de orna, menite pentru represintatiuni de sera la lumina. Ce instruminte de scene spectaculoase, si alte aparate decoratorie aveau aceste teatre? — nu se scie positiva. Atâta e constatata, ca scenele pentru mysterie aveau decoratiunile necesarie pentru represintatiunile magice. Dar si aceste scene din curtile osperalieloru trebuiau s& aiba cresicari masînarii si decoratiuni teatrale, caci fara aceste nu s’ar fi potutu represinta nesce piese ca „Vigelia“ si „Cymbeline“ de Shakespeare. Scen’a lua mare aventu prin represintarea opereloru musicale in teatrale italiane, cari opere se desvoltara din jocurile pecuraresci. Scen’a spanica se innaltiâ la unu gradu ne mai audîtu alu eucelintiei prin admirabilele piese religiose si lumesci ale lui Lope de Vega. De alce pomp’a teatrala se respandi si in Germania. Totu in directiunea acest’a se desvolta scen’a, pastrandu-se inse conventiunea artistica greca, pana ’n midiloculu secolului XVII. Atunce lucrulu celu mare, pretinsu de opera, crea mari straformari in privinti’a decoratiuniloru. Ferdinandu Bibbiena la an. 1657 introduse pentru prima-óra decoratiunile de culise, si cortin’a dinaintea scenei. Aceasta inventiune formeaza asié dicendu o epoca in istori’a teatrului. Pan’ a nu era culisse, pe scena se puneau inscriptiuni, cari indicau publicului, ce orasiu, satu seu arte-cele se-si intipuesca elu acolo, pan’ a nu fi cortina, ca publiculu sa scia candu se termina pies’a — câci, precum dîseramu, se jocau mai multe un’a după alt’a — unului dintre actori anunciâ publicului, câ pies’a e finita. Ce deosebire intre aceste naivitâti si intre frumosele si petrundietoriele spectacole produse de decoratiunile si instrumintele mechanice din teatrele moderne! Edifiicii teatrale după form’a moderna, mai antâiu se edificară in secolulu alu XVI in Spania, Francia, Anglia, Hollanda si Germania.