Familia, 1880 (Anul 16, nr. 1-100)
1880-01-24 / nr. 7
42 /WVA/WS Dela Sabesiu. (Alegeri la magistratu, unu concertai si baiu, alte baluri proiectate, fric’a economilor..) — 31 ianuarie. Anul espiratu s’a încheiatu aducendu orasîului nostru bucuria si administrațiunii câstigu vederatu. Representantî’a orasîului forte bine cercetata cu unanimitate a alesu pe dl Pompiliu Isacu de senatoru si pe dl Ionu V. Barcianu de protonotariu, la magistratul de aici. Cu tote că, iern’a, începută aici în medîn locul lui novembre, continua manier’a sa pana acuma c’o simtîta cerbicosia neîntrerupta, asta în cât omenii, mai cu seama cei ce simtu forte lips’a lemnelor, se ieu de gându, totuși usitatele petreceri de iarna nu s’au datu uitării. Infilele trecute music’a gloriosului regimentu nr. 50 mare duce de Baden, dela care unu batalionu se afla aici în garnisona, ne-a suprinsu c’unu concertu reusitu împreunatu cu jocu, la care a luatu parte mai toţi invitaţii. Proiectele pentru unu baiu în folosul bibliotecei şcolei române de aici, altul pentru ajutorirea miserilor de aici, şi a inundaţilor din munţii apuseni, sânt chiar acuma în desbatere. La vremea sa voiu raporta despre ele. Economii de pe aici se temu forte, că neîncetatul geru mare si secu si suprind detarea putînetate de zapada, va fi atacata tare partea cea mai mare a holdelor si vitelor reu sau de locuri îngropate, care economia riscata, durere, în multe parti, chiar între sasi, este usa vechiu înradecinatu. Nici nu-i mirare dara deca preţiul grânelor si a altor virtuale se tîne la pretîurile urcate. Cor.ord. Cronic’a lumei. Diet’a în sredinti’a de sâmbeta a desbatutu petiţiunile. între aceste a fost una a comitatului Biharia, care cere ajutoru pentru 89 de comune ale sale, în cari nu se afla de fel scolo. S’a datu ministeriului de culte. Numiri diplomatice. Gazet’a Vienei publica numirea dini Kálnoki ca ambasadoru la Petersburg, a baronului Frankenstein, ca ministru la Copenhaga, si a comitelui Wolkenstein, ca ministru la Drezda. Independenti’a României. Guvernul regelui Tierilor-de-jos, a stabilitu,dilele aceste, prin nota oficiala, remisa ministrului afacerilor străine al României, relaţiuni normale si permanente cu România, ca statu independents — Regele Greciei a legatu, asemenea, acelaşi relaţiuni cu România, încă de mai multejile, primindu si aderându la numirea dlui C. Esarcu ca ministru românu la curtea regatului elenu. Musulmanii din Dobrogea au tramisu la Bucuresci o deputaţiune, care a fost primita în audienta la palatu, în 15/28 dec. si a presintatu Domnitorului, în numele coreligionarilor lor, o adresa de multîamire si recunoscintîa pentru ajutorul de lemne si bani ce au primitu familiele musulmane, venite din Bulgaria. „Acestu actu de umanitate, dice adress’a, va inspira în animele tuturor locuitorilor Dobrogeni de tote riturile, tari’a de a fi gata la ori ce semnalu va da nou’a si scump’a noastra patria, precum si noi musulmanii, în particular, vom fi gata în ori ce vreme de a regula cu înrolarea copiilor nostri în tiner’a si brav’a armata româna“. Republic’a francesa cauta a se despăgubi pentru perderile teritoriale din Europa prin cuceriri în tierile transatlantice. Deja în decembre trecutu s’a întreprinsu o espediţiune în contra regatului Tonkin în India de dincolo de rími Ganges. Acestu regatu situatu între Annám si China are o suprafasia de 5210 mile patrate si 18 milioane locuitori. Francesii poseda deja în India de peste Ganges Cochinchina, care va servi negreşita de basa pentru espedițiunea în contra regatului Tonkin. Este învederatu, că la ministerul marinei din Francia esista intențiunea de a cuceri încetul cu încetul tutreg’a costa resaritena a Indiei. Fusiunea partidelor republicane francese nu s’a pututu efeptui. Stâng’a a decisu, că se considera fracțiune independenta, la care se putu alatura si alte grupuri, si a respinsu idei’a fusiunii. Stâng’a estrema asemenea declaratu, că voiesce a-si sustíne libertatea acțiunilor si nu cedeaza nimica din program’a sa de pân’acuma. Propunerea lui Louis Blanc relativa la amnesti’a deplina s’a esaminatu de cătra comisiunea camerei deputaților, si aceea s’a pronunciatu în contra propunerii. Guvernul a declaratu asemene, că o va combate. Moștenitorul de tronu al Germaniei se afla în Italia, unde a plecatu incognito la 28 ian. însemnătatea acestei caletorii se pare a fi importanta, căci înainte de plecare densul a avutu o conferinta de doue ore cu cancelarul Bismarck, venitu anume din Varzin la Berlin. Totu în diu’a aceea împeratul Vilelmu a primitu în audientîa solemna pe noul ambasadoru al Rusiei, Saburof, care i-a înmanuatu scrisorile sale de acreditare. Moltke, respundîendu unei scrisori ce i se adresase pentru a-1 îndemna a usâ de înfluintî’a sa pe lângă împeratul Germaniei, pentru a face se se reducă armata germana, a disit : „Suveranii si guvernele dorescu toti a ustura sarcinele militare , dar acesta nu se poate de cât deca toate popoarele vor recunoasce, că fiacare resboiu, chiar victorioșii, este unu desastru naționalu. Puterea împeratului nu poate aduce aceasta convingere, care poate se reesa numai din o educațiune mai buna a popoarelor, ca resultatu al desvoltării istorice a mai multor secole.“ Armata Germaniei, Franciei si Rusiei pe picioru de pace nu areta urmatoarele cifre : Germania, 469 batalioane de infanteria, 465 escadroane de cavaleria, 300 baterii de câmpu, 116 companii de artileria pedestra, etc., 74 companii de geniu ; Francia, 641 batalioane de infanteria, 326 companii de depositu, 392 escadroane de cavaleria, 437 baterii de câmpu, 57 companii de artileria pedestra, 112 companii de geniu ; Rusia, 897 batalioane de infanteria, 406 escadroane de cavaleria, 373 baterii 1/1 de artileria de câmpii, 210 companii de artileria pedestra, etc., 96 companii de geniu. Aceste cifre nu cuprindu trupele locale si neregulate ale Rusiei. Alegerile din Bulgaria au începutu. Prim’a di a fost la 25 ianuarie, înse atunce nici într’unu cercu nu s’a pututu alege deputatu, din caus’a că alegatorii nicairi n’au mersu se voteze. Alegerea a dou’a a fost la 1 febr. Literatura si arti Concertul filantropicii din Bucuresci, în folosul celor suferindi, s’a datu la 22 jan. (2 febr.) de ar- FAMILIA. Anul XVI.