Federatiunea, mai 1873 (Anul 6, nr. 34-38)
1873-05-03 / nr. 34
Megale noi nu potemu sei, i-am vechiutu vise tristele urmari. Ascultati, rogu-ve, motivele curiei de atunci in aceasta causa controversa: „A közönség birtokát és legeltetését felperes kereset levelének kitétele szerint csak az 1849-ik évben kötött nyilván haszonbéri szerződésből kelletvén következtetni.“ ictele procentuali au doveditu contrariulu si adeca eh cuiesdenii de 100 anii au folositu locurile de certa, eh estirpatiunile s’au facutu parte in nainte de 1819. era cellea făcute intre annii 1816 si 1848 s’au facutu cu invoirea stapaniloru, — eh contractulu, despre care e vorb’a, l’a inchiriatu in 1849, numai câtiva locuitori de „f r ic’a baionetelor u.“ Nu credu, Die Red., ca aceasta procedura se mai aiba parechia undeva in lume, — n asemenea scandalu in justitia este possibilu numai la noi. A lua de la cineva averea, nu pre bas’a probeloru, nu după, ci in contr’a acteloru, nu pre bas’a convingerei jude*catoresci ci cu deduceri „következtetés“ — nu insemna pre a-ti bate jocu de legi, de umanitate si proprietate ? ! Vaietele poporului in contr’a acestoru fira de legi au strabatutu in fine si in palatulu ministeriului de justitia din Buda Pest’a. Ministrulu, vediendu d’in cellea descrisse, si altelele asemenea acestora cumca justiti’a e greu compromissa, cumca din caus’a neconcederei restitutiunei, averea tierranului nu este secura ci neintreruptu ammenintiata de nesatiulu ciocoiescu, — deciseră a vindecă ranele infipte, respectiva a concede vindecarea loru pre caile legale. Asia in 6. Maiu 1872, pre bass’a înpoternii trei date de cătra camer’a legislativa public’a proedeurâ pentru regularea relatiuniloru de possessiune d’in Transilvani’» si in §. 13, allu acelleia procedure suscepu urmatori’a dispusetiune : „A perorvoslatokra nézve, idop?rtve a® igiuzulást és a perujjitást is a törvénykezesi rendtartás szabályai követendők.“ Acesta dispusetiune, reclamata de dreptulu calcatu in petiore allu miiloru de assupriti, a fostu salutata cu bucuria in patria nostra. Dara dorere, pana asta-di inca neci un’a d’in ranele infipte nu s’a vindecata si faimele venite de la Pest’a voiescu a si sei cumca boierii si Ciocoii au tressutu la intrige in tote directiunile pentru revocarea dispussetiunei mai susu attinse ori pre callea ministeriului, ori prin legislatiune. Nu scimu incatu se fie addeverate aceste faime, dara noi cei loviti de sorte si de bunavointi’a ciocoiesca, ne tememu ch faimele voru deveni adeveru. Facemu deci appellu la toti barbatii nostri de influintia, rogandu-i a fi cu attentiune in cas’a acest’a si a impedeca realisarea flagellului, ce neammenintia. (Va unna.) De la espusetiunea din Vienna, Suntemu pre pamentu turcescu si ne bubucurâmu, ca si cânii Raiailoru tăcu astfelu de lucruri fromose. Intr’addeveru toti, cari, spre redicarea gloriei a nebunului Califu de langa Bosforu, espunu modestele productiuni alle dirigintiei si artei loru, sunt necrednciosi abominabili, adeca judani ispaniseau ortodossi periotici. Innaintea nostra vedemu planulu Boghazului cu Stambululu „stralucitiloru ; ochiulu lumii, in care se reflecta potestatea franta a Chacaniloru, privesce la noi si vervurile de marmure auriti a puternicei metropole a Islamului ; saluta mulţimea caseloru de pre muntele Giauri. La tiermuri, unde valurile marii asiatice se trangu, face Scutari, cetatea de auru, pre a cărei capatîna arbori de vietia eterni inflorescu. Acolo, unde valurile neliniscite sunt mai vinete stralucesce Dolma Bagtse, palatiulu lui Bajan. . . colo misteriosulu castelu tataru „alu tulpeloru,“ mai in colo Bebek si valea sa recorosa, fromos’a Terapi’a cu gradinele salle treptate, Büyakdere, apprope tierra de palme ... si, in fine, unu orizonte perdutu. Ce pecetu !că asupr’a acestui minunatu petecu de pamentu cercula semilun’a! Inse celelalte nu ne mai attragu, deci se mergemu in galleriele laterali d’in stang’a. D’in Fundulu regia. (Bine.) (V.) Dlu Fabritius a disu in discursulu seu multe si minunate, a attacatu si dogenitu Universitatea si pre administratorii averei ei, si inca alte câte tote, inse, dorere, tote aceste le-a dissu prea — sassesce. Ba, Dsa a anunciatu si constatatu chiaru, ch intre fratii d’unu sange si cugetu, intre Sassii d’in Ardealu era a erruptu cu tota vehementi’a vechi’a neintielegere si discordia. Dorerose si stiiatiose sunt astfelu de certe, o scimu si sentîmu; inse scimu ch la Sassii nostri chiaru si certele sunt — sassesci. Nemicu nou, actorii sunt totu vulpile celle betrane. Sassii nu pentru prim’a ora s’au produssu astfelu. Au fostu tempuri, candu Sassii, favoriti de impregiurarile tempului, si abusandu de sinceritatea si cavalerismulu cellorlalte natiuni, le-au ciupitu si instellatu. Aceste nu sunt fantasi’a unui muritoriu, ci sunt addeverul I necontestatu, ce istoria Transilvaniei, Austriei si a natiuniloru ei, ni-lu spune. Dara pre cum ori ce peccatu, ori ce crima d’in lurue, astfelu neci crimele, ce Sassii le-au commissu de 600 auni, asta-di nu mai potu remané nepedepsite, chci ranele, ce fhra de legile loru le-au produsu pre corpul * naţiunii romane, precum si drepturile ei parte violate, parte răpite, striga la ceriu, si dh de resunetu in psptulu fia cărui romanu. In dar nu sunt asta-di tote comediele, si cuvintele ambigue, espoptu raţiunile pline de reserve alle unui F britius seau Wächter, eile nu voru fi mai multu in stare a ametî seau orbi conscienti’a desceptata a Romanului d’in fund. reg. „Kelet“ de la 22 Aprile, de sî saluta cu tota caldur’a pre amentitii de put, sas», si recumenda procedur’a loru si celioru alalti sassi spre urmărire, in fine eeca totusi ce dice despre convicţiunea sassiloru. „Din tienut’a sassiloru observata facia de differitele proiecte, despre organisat. fund. reg. am casei gatu importantea doctrina, ch la Sassi Ce videmu ? Unde re ducemu ? Innaintea nostra este unu pomposu portalu, decorata cu flamure rosiu-galbenu-venetu. La Romani’a ! Privirea nostra se cufunda intr’o perspectiva adanca, pitoresca, care a trassu asupr’a sa si atentiunea Maiestatiloru Salle. Mai câ se pare, ca candu vasalulu n’aru voi se remana in deretrutu Padislabului, domnitoriatulu in deretrulu imperiului. Dieu d’abie amu presupusu, câ Romani’a aru fi facutu astfelu de progresse in desvoltarea industriei salle, Romani’a, pre care, pentru ca face la pragulu resaritului, se considera apprope cu port’a de intrare la barbaria. Inse multi, d’intre cari voru cercetă espositiunea romanésca, voru fi custrinsi a abdice de acestu prejurdiciu allu loru. Intelectualitatea proverbiala a Romanii era in lucrările de mâna, geniulu mecanicii, ce etnografulu C. de Berg a accentuam forte degiu, a datu asta-data importante probe de arte. Se vede, câ poporulu, despre care chiaru si supprimetoriulu seu, turculu, dice, câ e mai superbu, de câtu se cersiesca, scie si pricepe a lucra, numai manele se i se desiege. Acestu poporu areta mai multu gustu, sentiementu, fantasia si intellectualitate, de câtu multe natiuni culturale, si chiaru si in lucrulu cellu mai neinsemnatu se areta una fericita dispusetiune spre creatiune si inventiune propria. Stilulu si ordinarea cutieloru, ce contienu obiectele, intr’addeveru sunt de mai mare gustu, era emblem’a nu presinta unu tablou forte succesu. In medilocu se innaltia unu chioscu fromosu, construitu după stilulu corinticu, la totudeuna prospectele (siantiele) croiescuconvicţiunea loru. Celle 12 puncte au fostu bune prina candu Sassi au speratu, ce voru fi acceptate, inse după ce ministeriulu a compusu projectulu seu, majoritatea deputatiloru sass. au fostu pentru acestua. Acesta esperientia e demna d’a o însemnă pentru ca se scimu apretiui convictiunea Sassiloru.“ Cu tote acestea „Kelet“ in naivitatea sa (?) nu incape in pelesi de bucuria, lauda si tamaradia lui Fabritius, pentru discursulu ce a trenutu. Inse acesta nu este neci una neconsecintia d’in partea lui „Kelet.“ Ba este, dorere, chiaru consecinti’a, care ungurii si sassii d’in Ardealu de secii au totu observatu facia de Natiunea romana d’in Mare-Principatulu Transilvani’a. Representanti’a districtului Trei scaune, d’in Secuime, assemne s’a pronunciatu contra tendentieloru Sassiloru. Cele-lalte comitate si districte nu se scie inca daca s’au pronunciatu seau ba, si cum. Judecandu după miscarile si pasii, ce reuniunea nemtiloru si unguriloru d’in Brasiea a interprinsu, nemtii si Ungurii d’in Ardealu, credemu, inca se voru pronuneiu contra cellora 12 puncte alle sassiloru, ba voru sprijini chiaru projectulu Romaniloru. Provocarea reuniunii brasiovene a publicatu-o si „Pesther Lloyd.“ Subscriptiunile Romaniloru d’in fuindulu reg. pentru proiectulu Adunării romane, in privinti’a organisat. fund. reg. pana acum’a s’a urcatu, după cum este conoscutu, preste 10,000. Subscriptiunile mai numerose sunt d’in scaunulu Sabesiului, Brasieului si Sabliului. Subscriptiunile sunt multe, inse aru poté fi si mai numerose. D’in scaunulu Sabliului nu videmu subscriptiuni d’in unele comunități romane fruntasie, cu câte 4 — 5 — 6 mii locuitori intelligent^ d. e. d’in Resinari, Salisce, etc. Putinele subscriptiuni d’in scaun* Mercurii, d’in saun. CreBtiei sunt prtna acum’a chiaru numai 28 subscriptiuni; tote aceste sunt astfelu de addeveruri, cari trebue se ni le esplicimu. Ce se fia dara pre caus’a? Oierii sau dusu cumva „a munte,“ si astfelu n’au potutu subscrie ?! Despe contrariu ne-a convinsu oierii d’in scaun. Sabesiului. Ce se fia dara caus’a, ch subscriptiunile se tragana si leagana astfelu? Nu este, nu pote fi altu ce caus’a acestei stiri, de câtu numai si numai ridiculos’a cerbicosîa a unoru domni din Sabliu, cari si astadi vreu a se obtrude care, adi, mâne, se voru fi finitu tote lucrările. In intreg’a impartîre a obiecteloru de espusu se vede unu anumitu gustu artoficiale, in care, se dice, ca Dlu comissariu, Emanuilu Cretiulescu escelle. Modulu magulitoriu in care princess’a de Flandri’a, placutu surprinsa, sa sprimatu, candu a ajunsu la emblemele domnitoratului fratelui ei, a escitatu presicare sensatiune in cercurile datatorie de tonu si, se pare, a fi addausu la imultirea zelului, cu care comissiunea a lucratu si până acum’a. Una preamblare in dos partiementele, fromosu decorate, de securu va fi forte recompensata. Se aruncâmu numai de câtu una privire asupra lâdiloru, in cari sunt espusse porturi romane nationale. Aici afflu mai cu seama era acelle costumuri pitoresci, cari, vre-o câtiva anni mai innainte, i-am admiratu asié desu in muntii apuseni ai Ardealului, desi aceste porturi addeveratu romanesci sunt cu multu mai succese in privinti’a broderiei si a coloritului-Preste mesura frumose sunt costumurile femeiloru : „Zavelce,* chindisita cu fire de arginta ; „fota“ (siurttulu) tiesuta cu fire forte colorite, apoi „maram’a* (seau pachetatulu) cusuta cu arabescuri fini de auru si argintu „li’a* d’in aceeasi materia, presurata de cusuturele celle mai deosebite bisantine. Totu aceste frumose cusuturi se vedu si la manecariu, la umerii si sînulu chiamasii, astfelu si la neptariu, cojocelu s. a. „Breulu* este duplice adeca latu de laua si preste ellu altulu inca de „comitetu nationalu.* Acestua este motivulu, ch Romanii mercurieni, prestieni etc. nepotendu crede unui corpu cu dupe fecie, una cea addeverata, alt’a cea amagitoria, nu potu primi cu brade deschise neci lucrarea acestui corpu. Pentru ch, s’o spunemu incodata acelor domni, in fund. reg. romanii sunt numerosi, cari nu voieacu se calce in peciore Autonomi’a Ardealului, si nu se joca, cu copii fara cugetare, cu sortea unei naţiuni pentru care venitoriulu a destinatu alte tempuri. Inse in rendulu trecutu am spusu celle de disu in acesta privintia, remanu la acele. Dara semperamu, ch va veni tempulu candu ei insisi, convingandu se despre svereolirea loru redicola, voru ride de ea. Inse si pana atunci, fiindu ch n’avemu tempu de perdutu seau de fantasare, se subscriemu cu totii: Proiectulu Adunarii Romaniloru d’in fund. reg. cu privire la organisatiunea fund. reg. Acestu proiectii contiene celle mai juste, legale si sicere dorinite si pretensiuni alle romaniloru d’in fund. reg. in privinti’a organisatiunii acestuia, de la cari nici uneltirile Sassiloru, neci metecnele guvernului ungurescu nu ne voru mai poté abate. Numai împlinirea tuturoru acestoru pretensiuni juste ne pote îndestuli, numai esecutarea perfectei egale indreptatîri pote restabili bun’a intrellegere si da prosperare locuitoriloru d’in fund. reg. orice ciungarire a acestui proiectu, facutu in detrimentulu Romaniloru, va fi sorgintele luptei inversiunate, ce vomu portă cu ori ce pretiu plina atunci, paina candu vomu fi caseigatu celle, la ce avemu dreptu si dreptate! 136 Camer’a representantiloru Ungariei. Siediuti’a de la 12. Maiu, 1873. Presiedintele Bittó deschide siediuti’a la 10 ore din dî. losifu Madarász, presiata unu proiecta de resolutiune, după care camer’a ar’ avé sé insarcinedie pre guvernu, ca acestia la concessionarea bancei ung. de escompti si commerciu, se adduca la valore si urmatoriele conditiuni: 1. Diumetate d’in numeralul introgu allu actiuniloru este d’a espune pentru subscriere publica d’in partea cetatieniloru si instituteloru tierrei, inse la casa candu aru mai remane acțiuni nesubscrisse, aceste se se inapoedie bancei si ea se dispună apoi liberu de eile; 2. Subscrierea are d’a se face cu 200 fi., valorea nominale a actiunii, afara de augusta cu fire lunguretie de lana rosia, numite ,bete‘. Nu mai pucinu pitorescu este costumulu barbatiloru: „Manteau“-ele albe, infrumsetiate cu arabescuri negre si colorite si cu flori deosebite. »Cojoculu“ si „Peptariulu“ sunt si mai incarcate cu infromsetiuri. Costumulu d’in panura romanesca alba, fina, cusuta cu flori de metasa multe cum porta feciorii cei avuti d’in districtulu Romanatiu, este forte batatoriu la ochi. Acuarelle nimerite si tablouri seau figurine de cu câte 4 tierrani si tienane, de pictorulu Satmari voru represinta publicului fromosele porturi alle Romaniloru. Alangearea chioscului mediu va fi tare gratiosa. Flori si plante tropice lu voru straforma in templu de gradina farmecatoriu, unde scaune, imbracate cu pei scumpe, fine, albe ca neau’a, ne voru invita la repausare. Draperie pretiose se estindu in giuru si pre o mesa, accoperita cu covore grele, grauntie de auru stralucescu in unu vasu de sticla cristalina ; auru curata, scosu prin spalare d’in fluviele României ,mai cu seama d’in Oltu si Lotru. In drept’a de la pavilionulu de odihna prim’a conditoria Bucuresceana a fratiloru Capsia si espune intr’uuu dulapu mare de sticla multimea producteloru salle dulci, cari in unele privintie întrecu productele firmeloru parisiane Maison si Marquis. Cunnoscatorii Orientului si voru adduce cu plăcere aminte de dîilele ce le-au petrecuta pre acolo indata ce voru vedéa aceste dulcetiuri orientale genuine, cari împreuna tote calitățile eminente alle