Federatiunea, decembrie 1873 (Anul 6, nr. 73-80)
1873-12-07 / nr. 74
orfanii proutiloru defuncţi, ceea ce in Gherl’a nu se pote intempla. Si pre langa tote aceste, daca s’ar affla dincoce de hulu Lapusiului vre-unu orasiu ca Bai’a-Mare, romanii ungureni l’ar primi bucurosu ca locu de resiedintia, numai ca se fia salvatu si principiulu Dv., pentru că ei sunt mai drepți si mai loiali facia cu transilvănenii, de câtu sunteti Dv. facia de dinsii. — Dalmintrelea consist, plen, a decisu, că numai acolo va se se strămute scaunulu eposcu, unde guvernulu lu va poté provedé cu tote celle de lipsa, si la acestu casu se va infiintia aici in Gheri’a unu incariatu bine dotatu. Ce se attinge de conchiamarea consiormslui plenariu, voiu sa observu, că convocatoriele s’au speduitu d’odata si in aceeasi forma la toti assessorii consistoriali si inca cu trei septamano inainte de intrunirea consist, plen. Si cum că assortiunea Dv. relativa la maioritatea ungurena e nebasata, ve poteti convinge din protocolulu sied., care vi va dovedi că din partile ungurene au fostu 21, era din partile transil- 33, si din gremiu 6 assessori. Deci nu maioritatea ungurena, ci maioritatea transilvana cu ungurenii a decisu, afara de 5 voturi, că nu Gherl’a e loculu de resiedintia allu acestei diecese si că toti 60 de assesori au decisu, ca episcopi’a se se strămute la Baia-Mare. După aceste trecu la celle ce asserati Dv. cu pucina fidelitate si cu multa cutediare — despre illustrulu capu allu acestei diecese. Ca sa fiu inse bine intielessu, si ca nu cumva publiculu cetitoriu se me judece sinistru, in ante de tote am de a spune, că episcopulu a propusu obiectulu strămutării scaunului eposcu cu aceste cuvinte : „In obiectulu acestua semu asculte nimene nice de mine, nice de altulu, ci numai de consciinti’a sufiletului seu, cercandu a face ceea ce poftesce binele diecesei, allu clerului si poporului.“Acesta dechiaratiune făcută înaintea a 59 assessori e de ajunsu, ca se vi refranga tote argumentatiunile Dvostra. Assemene trebue se vi^spunu, ca sub decursulu desbaterii acestui obiectu episcopulu n’a dîssu: că noi suntemu poporulu, ci a dîssu „că pre nu si noi suntemu representantii poporului ?“ și acest’a a dîssu-o cu atât mai vertosu, fiindu că din partea unoru a se affirma, că aceliu conist, plen, eu 60 de assessori din tote părțile diecesei, n’aru representa d ajunsu nice baremi clerulu. — Cugetați alta-data mai bine. Aici nu potu a nu reffiectă si la acea errore, in care ve afflati candu dîceti „că eppulu de multu nutresce dorinti’a d’a se reintorce ca capu besericescu la loculu seu natalu, spre a continuă una vietia plăcută intre consângeni si amici,“ candu, unde si cui a spusu eppulu acest’a ? Care loculu seu natalu si care patri’a lui? Nu sciţi ? Voiu se vi spunu: Părinţii sei au fostu din Transilvani’a, dinsulu s’a nascutu in comit. Satmarelui, a petrecutu la infiintiarea acestei diecese 4 anii in Gherl’a, apoi a locuitu in Marmatî’a si acum era e aici. Spuneti-midara, care e patri’a lui? Seau spuneti-mi cari sunt consângenii lui? Nu-i sciti? era voiu se vi-i spunu eu: unu frate, preutu viduu aici in gremiu, una sora fara prunci in Marmatî'a si nimeni altulu. — Lassati inse unele ca aceste, domniloru, si nu ve vîriti in sanctuariulu animei, dati pace sentaeminteloru animei, că ce astfelu cere loialatea si bun’a-cuviintia. La assertiunea, că strămutarea episcopiei la Bai’a-Mare ar fi numai dorinti’a eppului si a compatriotiloru sei ungureni, am se reflectedin, că pentru acesta strămutare au recursu si Selagianii si Chiorenii . — pre si pre acestia veti numi ungureni ? Miplace a crede, că nu. Si cumca eppulu nu se lassa a fi condussu de vre-o partida seau interessu, o scimu din vieti’a sa trecuta dar a documentatu-o acum nu de multu, candu eră vorb’a se se dee de resiedintia institutulu correctoriu de aci, ceea ce s’a si promissu din partea guvernului, inse in fine promissiunea s’a revocatu. Ve assecurediu, Domniloru, că eppulu, incâtu pentru persona sa, e bucurosu a locui ori si unde in diecesa numai că dieces’a se fia fericita. Provocarea seau appelulu Dv. cătra cleru si poporu, ca se petitionedie pentru remanerea scaunului eposcu la Gherla, noi cu totii am salutatu-o, si credu că si eppulu, pentru că pre acesta caile cestiunea se va mai poté lamuri si se va poté vedé apiiatu, că in care parte înclina dorinti’a majoritătii clerului si a poporului diecesanu. Inse precandu imbarbatati pre alții, pre atunci dați totu-odata insisi semne de frica, ve sfiiți a vi arretă numele, cu tote că unu singuru nume ar fi de ajunsu, pentru ca sa îndemne pre multi la unu lucru bunu si seriosu. In fine, Dv. ve miraţi de tienut’a protopopiloru Branu si Papiriu, si a canoniciloru Coroianu si V. Popu; eu inse nu afflu in acesta tienuta nimicu, ce ar poté sa producă mirare; din contra afflu că procederea loru este demna de tota laud’a, căce dinsii au arretatu că sunt mai drepţi facia de partea cea mare a diecesei, de câtu Dv. cari militaţi penteu Gherl’a si atunci, candu d’intre 60 de assessori din tote părţile diecesei, omeni esperti si intrellepti, nu s’a afflatu nice baremi mulu, care se fia dîssu, că Gherl’a e locu accomodatu pentru resiedinti’a eppulu acestei diecese. De ati milită pre langa Naseudu seau Siomcut’a-Mare, ati mai poté aduce arguminte, asié vise trebue sa vi spunu, că sunteti nedrepţi facia cu mass’a cea mare a diecesei, si că sunteti omenii interesseloru partecularie. Titu JBudu. 291 Coatribuiri la „fombcilui pentru infiintiarea unei scole roti de fetitie in Clusiu“ p Candu ’naltiai la ceriitri santa rogatiune, Se-i ceru indurarea pentru-a mea naţiune, De aceste fiice dinsei i-am doritu. Aste cuvente poetice mi-le revocă memori’a, candu luat condeiulu spre a arretă onorabilului nostru publicu unu nou sîru de pré stimate domne sî domnisiore rom. cari cu anim’a inflaccarata pentru inaintarea sî înflorirea natiunei amate, accursera cu obolulu dd.salle a sprigini intreprinderea nostra romanesca. Naţiunea rom. cunosce demultu din fapte strălucite ardorea sî semtiementele romanesci alle multoru brave fiice alle salle, scie, că in eile possie de pre celle mai promte sî mai neobosite advocatesse alle causeloru salle sânte, patrone alle totororu causeloru salle de interessu publicu. De aceea indresnisse comitetulu fondului prememoratu a se adressă cu appelulu seu la liberalitatea sî anim’a generosa a dulciloru nostre sorori; sî ecca dinsulu e asta di in plăcută pusetiune de a ratîocină, după celle publicata in nnii 45 si 53 ai „Feder.“, despre unu nou accrescamentu notabile allu fondului de sub administrarea sa, accrescae mentu provenitoriu in parte sî din marinimosele collecte sî Offerte, a câte va domne sî domni filoromani, carora pentru acesta fratîa reciproca documentata in fapta, romanulu, recunoscutoriu de la fire, lipastredia sentiemente de cea mai adeverata gratitudine. In speciale incursera : 1. Pre list’a pre stimatei domne R os a i’a Popa in G e 1 ă u : d.-sa 2 actie de alle „Transilvaniei,“ solvite câte cu 40 11, la-olalta 80 fl., d.-n’a Fried. Klein 5 fl., d-a Vencesl. Petrătsek 5 fl., d.-n’a comitessa Colomanu Esterházy 5 fl., d. Mari’a Stanu 5 fl., d.-n’a M. Krausz 2 fl., d. Eliseu Barbosu 1 fl Sum’a 103 fl. v. a. 2. Pre list’a pré stimatei d. Francisca Petranu in Clusiu: d.-sa 5 fl., d., Alessiu Dragosiu 5 fl., d. capit. Georgiu Milutinovic 5 fl., d. dr Joane Biró 5 fl. — Sum’a 20 fl. v. a. 3. Pre list’a prea stimatei domnisiare Ele n’a Fülep inMuresi u0 s i o r h e iu p. t. dd.: An’a Bărdosi 2 fl., Georgiu Bărdosi 5 fl., frații Moldovanu 2 fl. Rebec’a Görög, 1 fl., Sofi’a Pepelovits 50 cr., Carla Szmael 1 fl., Juliu Gáspár 1 fl., An’a Szabó 2 fl., Nicolau Csiky 1 fl., Daniele Algya 2 fl., Laur’a Algya 1 fl., Elisabet’a Csat, Mari’a Szebeni 40 cr., Maria Vaida 1 fl., Mariti’a Hosszú 10 cr., Mari’a Hosszú 1 fl., Elen’a Hosszú 30 cr., Josifu Nyulasi 1 fl., d.a Josifu Petrányi 20 cr., Ludovicu Almási 2 fl., Joane Oláh 1 fl., Martinu Petelei 1 fl., Stefanu Zsombory 50 cr., Antoniu Jakabfi 1 fl., Antoniu Patrubány 2 fl., Martinu Istvánfy 1 fl., Eremia Ladosianu 2 fl., Demetriu Manu 2 fl., Vasiliu Popu 1 fl., Josifu Fülep 2 fl. Summ’a 40 fl 10 cr. v. a. 4. Pre list’a pre stimatei domnisiare J u s ti n’a Popoviciu - Barcianu in 0 s i o r h e i u : d.-sa 3 fl., d. Demetriu Fogarasi 5 fl., d. Joane Bardosiu 2 fl., Foranume 1 fi., d. Csergedi 1 fl., d. Piposiu 3 fl., d. Mateu Papp-Grideanu 2 fl. Summ’a 17 fl. v. a. 5. Pre list’a pre stimatei domne Eleonor’a Solomonu in Blasiu; d.-sa 1 fl., escel. d. metrop. Joane Vancea 10 fl., d. Timot. Cipariu 5 fl., d. Cost. Papfalvi 3 fl., d. Joane F. Negrutiu 4 fl., d- Joane Cirila 2 fl, d. Antoniu Vestemianu 2 fl., d. Stefanii Manfi 1 fl., d. Joane Pamfilie 2 fl., d. Joane Antonelli 2 fl., d. Leontina Leonteanu 1 fl., d. Elia Vlassa 2 fl., d. Mari’a Popu 1 fl., d. Cleopatr’a Brendusianu 1 fl., d. Mari’a Tipografu 1 fl., d. Mari’a Turcu 1 fl., d. Mari’a Aranyosi 1 fl., d. Anet’a Stoi’a 1 fl., d. Teresi’a Csáklán 1 fl., d. Lucreti’a Bucsi’a 1 fl., d. An’a Filipu 1 fl., d. Mari’a Ratiu 1 fl., d. dr. Joane Ratiu 1 fl., d. Joane Germanu 1 fl. d. Teresi’a Craciunu 1 fl., d. Ester’a Popu 1 fl., d. Ros’a Solomonu 1 fl. Summ’a 50 fl. v. a. Aceste summe parteculari, laolalta 230 fl. 10 cr., adaugandu-se la cei 331 fl. 91 cr. bani gat’a, publicati in nr. 53 alla „Fed.“, resulta 562 fl. 1 cr. Din acestia vinu a se sutrage mai antaiu spese de tipariture, corespund intre scl. 10 fl. 89. cr.; după aceea 297 fl. 50 cr, scosi din cass’ade pastrare si dati impromutu cu interesse mai bune prelanga ipoteca solida sî intabulare; in fine 40 fl, ca rate plătite in doue ronduri pre celle 2 actie „transilv.,“ cari actîe derept’aceea făcu acum 120 fl. Remanu dara bani gat’a in cass’a-de pastrare 133 fl. 62 cr. -12 fl. 22 cr. interessu inscrissu in cartecica pre o summa depusa in cassa inainte de finea diumetatei prime a amului curinte, deci cu totulu 135 fl. 84 cr. v. a. Afara de acestia, cum amintiramu. 297 fl. 50 cf. dati impromutu prelanga intabulare (inpreuna cu interessele preste unu annu 350 fl.) 120 fl. in 2 actiuni „transilv.“ 100 fl. intr’una oblegatiune de statu, si 46 fl. in doua oblegatiuni private. Considerandu zelulu invapaiatu allu secsului nostru frumosu, sîrulu asia de insemnatu de atlete si patronesse alle intreprinderei nostre ca si a orice causa natiunale rom., nu pote sé nu ne impla suffletulu precum o anumita mandría, asié si o sperie întemeiata de unu venitoriu mai ferice al lu gintei nostre. Candu o Veturia se intrepuse pentru patri’a sa Rom’a, ast’a fii mântuita; candu bravele fiice romane acuprindu estmodu sant’a nostra causa, ast’a e ca sî castigata. Drept’ce comitetulu ca sî natiunea intrega li rostesce braveloru prelaudate cea mai sincera sî mai fierbinte multiamita, nu numai in sene pentru fapt’a nobile a dd.salle, ci sî pentru esemplulu, ce prin ast’a ca premergatorie dau altor’a. Si acest’a cumpenesce multu in bilancea meritului , pentru că orice affacere sî întreprindere rom. numai atunci se va poté scote la capetâiulu doritu, candu inceputorii voru poté pre basea ataroru fapte affirma cu eroulu strabunu, cum că „longus post nos est ordo idem petentium decus.“ Dr. Silasî c. m. p. profes. de universit., notariu aliu comitetului. b) Obligațiuni de prioritate alle cailei ferrate austriaca de sudu cu 3% in valore nominala de . . 2000 fl. v. a. c) Obligațiuni alle cailei ferrate (Straussberg) in Romania in valore nominale de 2000 taleri. d) Bani gata in val. aust. 363 fl. 26 cr. Totu din acellu ratîocinu s’a potutu vedea, că pana in 31. Decembre 1872, aju-’ toriulu datu Tofaleniloru prin comitetu a fostu: aa) In auru . . . . 4000 franci. bb) In valuta austriaca 2381 fl. v. a. ' * Pentru ca generosii contribuenti si onoratulu publicu se pota tiené in continua evidintia administrarea baniloru si stadiulu socoteloru d’in cestiune, comitetulu espune si cu acesta ocasiune, că fondulu specificatu mai susu sub a) b) si ci se affla neatinsu si se tiene sigilatu la cassierulu comitetului; era la cei ... 363 fl. 26 cr. specificati sub d) mai adauge comitetulu urmatoriele interusurie alle fondului: l) Interusurie primite in 1. Januariu 1873. . . . 247 fl. 2 cr. 2) Interusure primite in 1. Juliu 1873......................... 370 fl. 12 cr. Asia incâtu d’impreuna cu banii specificati sub d) (restulu de cassa din 1872.) comitetulu a avutu in annulu curgatoriu la dispusetiune in bani gat’a summa de 980 fl. 38 cr. Din acesta summa s’au datu in urm’a decisiunei comitetului in siedinti’a de la 23 februariu 1873.: a) Ajutorie la Tofaleni 544 fl. b) Pentru reînnoirea processului Tofaleniloru cu consemtarea acestora a Dlui advocetu dr. J. Ratiu . . 100 fl. c) Pentru calletori’a unui membru la Tofaleu, telegramu si porto .... 9 fl. 50 cr. Erogatiunile amului currinte făcu dara . . . . 653 fl. 50 cr. Acesta summa (adeca 653 fl. 50 cr.) subtragandu-o din sum’a de 980 fl. 38 cr. * . . 4 remanu in cass a comitetului , — afara de fondulu mai susu arietatu, — in bani gat’a................................ 326 fl. 88 cr. Asie data, combinandu ratrocinului datu de la inceputu pana la finea annulu 1872 cu presentulu ratrociniu, se va vede, că ajutoriele date Tofaleniloru (d’inpreuna cu 173 fl. 62 cr. spese făcute in favorulu loru) făcu pana in dîus a de asta di 4000 franci in auru si 2925 floreni in val austriaca ; — se va vede mai departe, că summ’a aceea de 11343 fl. 70 cr. v. a. neimpartita intre Tofaleni (in carea se cuprindu si cei 18,689 franci veniţi din Romani’a si schimbaţi cu 8974 floreni val. austr.) s’au investitu in obligaţiunile specificate mai susu sub a) b) si c) in valore nominale de 10,100 fl. v. a. si 2000 taleri; — se va vede in fine, că acestu fondu allu Tofaleniloru a produsu pana asta di unu interusuriu de 1995 fl. 19 cr. val. aust. Cu atât’a comitetulu si-ar fi implinitu detorinti’a facia de onoratulu publicu. Cu tote acestea comitetulu nu voiesce se ignoreze, că s’au ivitu unele voci cari, fara de a esamina lucrulu cu tota scrupulositatea, nu se sfiescu prin invective si defăimări nelasate a trage la indoiela procedura conscientioasa a comitetului, care condussu numai de sentiulu carității si altu filantropiei, porta de atâta tempu una sarcina pre câtu de grea pre atâtu de delicata. Este adeveratu, că in urma crisei intrevenite, cursulu obligatiuniloru fondului totalé nu este in presentu mai josu decâtu in 1870.; dar’ astadi a affirma că comitetulu a lucratu reu, cumparendu obligaţiuni de prioritate (nu acţiuni) de drumuri de ferru, obligaţiuni pre cari (celle de sudu si reseritene-unguresci) chiaru si statulu le primesce de cauţiuni, — si adice că era mai bine daca banii adunaţi se depuneau in vre-una cassa de păstrare, — acestea însemna a-si arroga cineva chiaru infalibilitatea; — căci cine a potutu prevede in 1870 evenementulu unei crise devastatore, * *) Celle alalte dinarie romane sunt cu onore rogate, se nu pregete a suscepe in pretiuitele loru columne acestu ratrociniu, Ref. Ratrociniu publicu. Subscrissulu comitetu, infiintiatu in Muresiu-Ostorheiu pentru primirea si administrarea contribuiriloru incurse in favorulu dapossedatiloru Tofaleni, fidelu deforintiei salle, a publicatu in lun’a lui ianuariu 1873, in mai multe diuamie romane ratiocimiulu seu generalu inchiatu cu fima annului 1872. Din acellu ratrociniu s’a potutu vedé, că in 31. Decembre 1872, fondulu Tofaleniloru a constatu din: «) Obligațiuni de prioritate alle cailei ferrate resaritene unguresci, cu 5°/0 in valore nominale de . . . 8100 fl. v. a.