Femeia, 1976 (Anul 29, nr. 1-12)
1976-02-01 / nr. 2
DIALOG FRUCTUOS Ing. MARIA CORNELIA IVANUŞ, vicepreşedinta Consiliului popular judeţean Vilcea Intrată în practica activităţii consiliilor populare, consultarea maselor de cetăţeni asupra problemelor de larg interes public s-a dovedit o formă eficientă şi pentru judeţul nostru, în abordarea unor decizii realiste şi stimulatorii. Cu atit mai mult cu cit pentru cincinalul 1976—1980 judeţului Vîlcea i-au fost alocate fonduri de investiţii de 17,9 miliarde de lei, iar ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei va asigura, încă din anul 1978, realizarea unei producţii globale de peste 10 miliarde de lei. Cele peste 70 de obiective noi şi extinderi de capacităţi productive vor contribui la schimbarea structurii producţiei şi la diversificarea economiei judeţului cu atit mai mult cu cit amplasarea unor obiective economice şi în alte localităţi, crearea de noi locuri de muncă în industrie (dintre care foarte multe pentru femei) vor produce profunde mutaţii şi în structura populaţiei ocupate, vor ridica gradul de urbanizare, vor schimba deci calitatea de viaţă a oamenilor din judeţul nostru, în perioada premergătoare Congresului consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare au fost formate colective de specialişti din toate domeniile, sub directa îndrumare a Biroului Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului popular judeţean, colective care s-au deplasat în toate localităţile — sate, comune, oraşe, municipiu — şi au analizat la faţa locului posibilităţile de realizare şi depăşire a propunerilor de plan, delimitîndu-se totodată perimetrele construibile şi amplasamentele viitoarelor obiective economice, sociale militare. S-au acut numeroase propuneri pentru construirea mai curind (decît se prevăzuse iniţial) a unor obiective de interes general, locuitorii angajindu-se cu entuziasm să contribuie cu fonduri şi muncă patriotică la înălţarea lor mai grabnică. Conferinţa judeţeană a consiliilor populare, cu atmosfera şi caracterul său de lucru, in care s-au dezbătut problemele concrete ale activităţii economico-sociale, ale valorificării maxime a resurselor materiale şi de forţă de muncă existente in judeţul Vîlcea, va constitui pentru noi un moment de referinţă în activitatea de mai tîrziu a organelor locale ale puterii de stat. Suntem convinşi că hotăririle adoptate cu acest prilej ne vor mobiliza la îndeplinirea exemplară a sarcinilor care revin judeţului nostru în cincinalul in care am păşit, pentru înflorirea continuă a tuturor localităţilor din judeţ, ne vor ajuta in găsirea modalităţilor celor mai potrivite pentru mobilizarea oamenilor muncii la executarea ritmică a sarcinilor de plan pe anul în curs, pentru antrenarea locuitorilor de la sate în vederea efectuării lucrărilor agricole de sezon, pentru realizarea obiectivelor social-edilitare, ca şi pentru soluţionarea oricăror altor probleme ce privesc munca şi viaţa cetăţenilor din judeţul nostru. ÎN PERSPECTIVA ANILOR VIITORI! Ing. KLARA MIKULESIE DOBRE, deputată, vicepreşedintă a Comitetului orăşenesc al femeilor Sfriit Gheorghe ţia actuală a oraşului este de circa 1 miliard, înseamnt că în 1980 vom fi de cinci ori mai bogaţi. Cum se va realiza această creştere? Fiindcă, aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, «egalitatea începe în primul rind in domeniul economic», voi aminti înainte de toate de platforma industrială care se va dezvolta în partea estică a oraşului nostru, dincolo de Olt. Prin valorificarea optimă a terenului, prin folosirea în comun a unor utilități, se redau agriculturii circa 40 de hectare (prevăzute iniţial a intra în circuitul industrial). Platforma va cuprinde în principal întreprinderi aparţinînd industriei constructoare de maşini. Realizarea noilor obiective va duce la o creştere substanţială a producţiei industriale a oraşului Sf. Gheorghe şi implicit a locurilor de muncă nou create, din care circa 40 la sută pentru femei. , Acest ritm accelerat de creştere economică ridică în faţa noastră o problemă cardinală, în perspectiva anilor viitori: pregătirea forţei de muncă in pas cu cerinţele revoluţiei tehnico-ştiinţifice, ca şi ridicarea conştiinţei socialiste a tuturor oamenilor muncii, inclusiv a femeilor care vor intra în circuitul muncii industriale. Şi nu este vorba numai de creşterea numerică a muncitoarelor, ci şi de transformările calitative care vor trebui să se producă în conşoinţa lor, în spiritul unei noi atitudini faţă de muncă, faţă de viaţă în general, faţă de ce înseamnă azi, dar mai ales ce va însemna ea în 1980, 1990! Spunem acest lucru, pentru că, este ştiut, faptul că tînăra a plecat de la sat la oraş şi lucrează în industrie, faptul că şi-a schimbat starea socială nu duc automat şi imediat la schimbarea conştiinţei sale. Ea păstrează, mai mult sau mai puţin, mentalităţi depăşite de noul său statut de muncă şi de viaţă în care s-a încadrat. Tocmai în acest sens, comitetul orăşenesc al femeilor îşi propune să-şi intensifice activitatea politico-educativă şi culturală. Sprijinind sau în colaborare cu ceilalţi factori educaţionali din judeţ, ne-am gîndit să stabilim acţiuni concrete, eficiente, cu un conţinut revoluţionar, acţiuni care să le ajute pe tinere să înţeleagă rolul lor real în societatea socialistă românească, rolul lor concret în acest moment al dezvoltării noastre. Beneficiind în egală măsură cu celelalte judeţe de politica partidului de ridicare economică a întregului teritoriu al ţării, şi judeţul Covasna va avea la sfirşitul cincinalului o producţie industrială de circa 10 miliarde de lei. Din aceştia aproape 5 miliarde vor fi realizate numai in oraşul Sf. Gheorghe. Dacă socotim că produc Ana Păun, primar in comuna Bujoreni, ing. Maria Cornelia Ivănuş, vicepreşedinta Consiliului popular judeţean Vilcea; Lucia Lazanu, deputată in M.A.N., preşedinta comitetului judeţean al femeilor; ing. Petruța Mihaileanu, deputată judeţeană. 3