Flacăra Iaşului, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 2213-2238)
1953-10-01 / nr. 2213
4 r i * Nr. 2213 FI, ÄC fi FÄ IASULU! Aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc — în disputa sfatului popular raional Hârlau Lucrările celei de a 9-a sesiuni a sfatului popular al raionului Hârlau care au avut loc în ziua de 27 Septembrie a.c. s-au desfăşurat in lumina sarcinilor trasate de Plenara lărgită a Comitetului Central al PartiduluiMuncitoresc Român privind ridicarea necontenită a nivelului de trai material şi cultural al oamenilor muncii. Darea de seamă „Asupra mersului transporturilor de lemne de construcţii şi de foc de la începutul anului şi până în prezent”, în raionul Hârlau, a fost prezentată de tovarăşul Călugării Ion, şeful secţiei gospodărie comunală a sfatului popular al raionului Hârlau. Lucrările sesiunii au scos în evidenţă sarcinile importante ce le revin sfaturilor populare, care sunt chemate să dezvolte industria locală a bunurilor de larg consum şi să asigure o bună aprovizionare a oamenilor muncii cu material lemnos pentru foc. Deasemei, lucrările sesiunii au scos la iveală şi lipsurile care mai persistă în unele jocuri, indicând măsuri in vederea lichidării lor. Comitetul executiv a dat dovadă că e pătruns de importanta măsurilor indicate de partid, privind grija deosebită pentru continua întărire a economiei noastre și satisfacerea nevoilor oamenilor muncii. In problema aprovizionării cu material lemnos, comitetul executiv al raionului Hârlau, prin comisia raională de transporturi, pe baza cererilor program primite de la beneficiari, a întocmit planurile de transport trimestriale care au fost defalcate pe comuni și trimise acestora prin membrii comisiei raionale de transport Această comisie a dat sprijin efectiv comisiunilor comunale la defalcarea sarcinilor de plan pe cărăuşi. In afară de aceste măsuri organizatorice, comitetele executive ale sfaturilor populare Hârlau, Deleni şi Frumuşica s’au preocupat îndeaproape de intensificarea acţiunii de transport a materialului lemnos, desfăşurând o muncă politică de lămurire în rândul ţărănimii muncitoare, mobilizânddeputaţii şi activul pentru asigurarea atelajelor necesare, controlând activitatea comisiilor de transporturi, realizând frumoase depăşiri de plan. Astfel, în comuna Hârlau s-a reuşit ,printr'o bună organizarea muncii de către comitetul executiv al sfatului popular, în frunte cu tov. Hrib Petru care a antrenat comisiunea comunală de transporturi, să se depășească plaiul cu 13,6 la sută. Aici s’a organizat 'nerea unei evidente a realizărilor zilnice la transporturi și s’a intensificat totodată munca politică de masă prin deputaţi, cămine culturale şi comisiunea permanentă. In frunteanasselor de cărăuşi au fost deputaţii Alestar D. Dumitru şi Toma Neculai, care şi-au depăşit sarcinile de plan cu câte 16,3%, exemplul lor fiind urmat de cărăuşii Strungarii Vasile, Ursu Dumitru şi alţii Rezultate frumoase au obţinut şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale din Deleni şi Frumuşica. Cu toate acestea planul global a fost îndeplinit pe acest interval, numai în procent de 77,9%. Din planul pentru combustibil s-a realizat transportul a 87,5% din lemnele de foc, 46,5% lemne de foc din planul pentru D. R. S., şi 98,7 la sută lemne de construcţie pentru D. R. S. Ţinând seama de necesitatea aprovizionării cu produse lemnoase a oamenilor muncii, planul de desfacere a fost realizat astfel : din aprovizionările pe bază de cartele : 95,7 la sută la instituţii, întreprinderi şi organizaţii, 81,5 la sută aprovizionările salariaţilor şi ale oamenilor lipsiţi de mijloace.Cu 91,2 la suta s’au făcut aprovizionările restului de populaţie şi ale salariaţilor fără cartele care au primit lemne prin sfaturile populare in mod organizat, pe bază de tabel. Prin măsurile luate de către comitetul executiv al raionului, au fost trimişi delegaţii ocolului silvic la sate, care au emis bonuri de vânzare pentru lemne, înlesnind prin aceasta aprovizionarea cu lemne de foc a populaţiei. De,asemeni, gospodăriile agricole de stat şi gospodăriile agricole colective, precum şi S.M.T.-urile şi alte instituţii şi întreprinderi se aprovizionează cu lemne de foc conform Hotărîrii Consiliului de Miniştri Nr. 2561.1952. Cu toate realizările obţinute, în multe locuri se observă încă lipsuri. Raionul Hârlau este unul din raioanele regiunii noastre cu o suprafaţă mare de păduri, având posibilităţi mari de comercializare a lemnului de construcţie şi de foc—insă planul de transporturi pe raion a lemnelor de foc şi de construcţie nu a fost îndeplinit. Aceasta se datoreşte faptului că, comitetul executiv raional nu a activizat membrii săi în toate ocaziile când s-au deplasat pe teren şi nu a cerut mai insistent comisiilor comunale ca acestea să impulsioneze organizarea transporturilor. La nerealizarea planului a contribuit în mare măsură şi neglijenţa totală de care au dat şi încă mai dau dovadă, o serie de comitete executive ale sfaturilor populare comunale. De exemplu , comitetul executiv al sfatului popular al comunei N. Bălcescu, în trimestrul I, după ce a primit planul de transport şi obligaţiile ce trebuiau înmânate cărăuşilor, — dând dovadă de o totală neglijenţă faţă de aprovizionarea oamenilor muncii cu lemne de foc şi a şantierelor regiunii noastre cu lemne de construcţie, — a înţeles să arunce în dulap aceste imprimate, unde au stat săptămâni în şir, fără a fi completate şi înmânate cărăuşilor. La fel, tov. secretar al comitetului executiv al sfatului popular al comunei Belceşti, Sânzianu Vasile, care este şi preşedintele comisiei comunale de transporturi, la prezentarea delegatului comisiei raionale pentru a planifica atelajele la transporturi, a invocat o serie de motive: ba că e distanţa prea mare, ba că atelajele sunt ocupate in diferite campanii agricole, etc. In acelaş timp, tov. Sânzianu Vasile a insistat — prin telefon — să i se trimită lemne pentru şcoli din depozitele Hârlău.... Cazuri condamnabile de lipsă de interes în problema transporturilor s-au mai produs şi la comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Cotnari şi Flămânzi. . Unităţile beneficiare de transporturi ca: Direcţia regională silvică şi Combustibilul prin organele sale raionale, în calitate de membri ai comisiunii, nu au dat sprijin efectiv comisiilor comunale de transporturi aşa după cum au avut sarcina, ci s-au mulţumit doar ca această acţiune sâ fie dusă numai de către sfaturile populare. Ocolul silvic Deleni în loc să asigure din vreme deschiderea gurilor de exploatare, aşa după cum a cerut programarea, nu a instalat la timp basculele şi a făcut ca circa 60 atelaje care erau planificate de a transporta lemne din acele parchete, in lunile Februarie—Martie, să se înapoieze cu căruţele goale din parchet. Şeful ocolului silvic Deleni, împreună cu inginerul şef, nu au participat la toate şedinţele săptămânale de lucru ale comisiunii raionale, fapt care a făcut ca organele de teren ale ocolului, în repetate rânduri să creeze nemulţumiri în rândul cărăuşilor, forţând cărăuşii să încarce lemne de foc in joc de lunile de construcţie, şi invers, nerespn. iaiîci nici planificarea pentrucombustibil pe parchete, în special la parchetele „Murat“ şi „ Maxut“. Deasemenea greutăţi mari s’au făcut şi prin neplata la timp a cărăuşilor in cursul trimestrului I, când ocolul silvic Deleni a purtat cărăuşii luni de zile neplătiţi. Pe de altă parte, atât ocolul silvic, cât şi Combustibilul nu au înaintat la timp dovezile de reţinerea de 25% impozit pe cărăuşie. Depozitele prin organele lor pierzând adeverinţele de reţinerea impozitelor, încasau în acest fel impozitul de mai multe ori. O altă lipsă este aceea că Direcţia regională silvică nu a planificat materialul lemnos, cu care secţiunea gospodărie comunală şi industrie locală să poată repara podurile şi podeţele de pe şoseaua Hârlău — Dolhasca. In general se poate spune că nu toate sfaturile populare comunale au dat atenţia cuvenită acţiunii pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizio-, nării oamenilor muncii, decât în urma apariţiei Hotărîrilor Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R., când în această ramură au început să se cunoască simţitoare îmbunătăţiri. Tov. V. Balaban, vicepreşedinte al statului regional a arătat că darea de seamă nu a privit deloc în mod autocritic lipsurile de care s-a dat dovadă în aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu lemne de foc pentru iarnă. Deasemeni, darea de seamă nu a scos la iveală lipsa totală de interes a comitetului executiv al raionului, care nu s-a îngrijit ca până la această dată multe din instituţiile şi întreprinderile raionului să fie aprovizionate cu lemne. Atât tov. deputat Parfenie Grigore cât şi deputaţii Bârgu Alex. şi Axinte Constantin au scos la iveală dezinteresul de care au dat dovadă multe dintre comitetele executive ale sfaturilor populare în aprovizionarea cu lemne de foc a şcolilor şi internatelor de pe cuprinsul raionului. Dacă în darea de seamă se arată că „pentru a se asigura condiţiile de învăţământ, s’au distribuit în întregime cotele de lemne de foc, tranşa 11-a şi a lll-a“, din discuţiile purtate a reeşit că mimai şcolile din Cepleniţa, Hârlău, Deleni, sunt aprovizionate în întregime. In acelaş timp ,şcolile din comunele Coarnei, Caprii, Belceşti, Bădeni, N. Bălcescu nu au până în prezent nici un fel de lemne. In comuna Plugari, comitetul executiv al sfatului popular comunal nici nu ştie dacă are prevăzuţi în buget bani pentru aprovizionarea şcolilor şi internatului cu lemne. Deputaţii Bandu Ion, Burlacu Constantin, Bursuc Anica şi alţii, au arătat lipsa de interes a organelor silvice pentru repararea drumurilor şi podeţelor din păduri etc. Pentru îmbunătăţirea transportului cu lemne de foc şi de construcţii, cea de a 9-a sesiune a sfatului popular al raionului Hârlău, a luat o serie de hotăriri care trebuesc traduse în fapt. Astfel deputaţii raionali vor ţine consfătuiri cu alegătorii în circumscripţiile respective pentru mobilizarea masselor la îndeplinirea planului la transportul de lemne. Comitetul executiv raional şi comitetele executive comunale precum şi comisiile de transport vor lua toate măsurile pentru realizarea planului de transport pe trimestrul 11, III şi IV 100%. Deasemeni secţiunea gospodărie locală şi Ocolul silvic Deleni vor lua toate măsurile pentru repararea şi întreţinerea drumurilor şi podețelor din interiorul pădurilor. A. ATANASE ca lor de zi cu zi,. Sistemul premial cu toate greutăţile şi lipsurile pe care le are în momentul de faţă, a constituit şi el un puternic stimulent pentru realizarea sarcinilor de plan. In legătură cu justa aplicare a sistemului premial trebue arătat ca s’au întâmpinat unele greutăţi. Aşa de exemplu, unii salariaţi care îndeplinesc funcţiuni tehnice, ca instructori de mişcare, tracţiune şi telecomunicaţii nu au fost prevăzuţi în instrucţia de premiere, ceea ce a produs nemulţumiri în rândul acestora. Recent au fost luate măsuri pentru lichidarea acestei deficienţe. A fost acordată apoi multă atenţie pentru ca viaţa şi munca ceferiştilor din Direcţia Regională Iaşi să fie tot mai bună, mai frumoasă. Astfel au fost accelerate lucrările de construire de locuinţe şi de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă, din care semnalăm : terminarea atelierului de sudură de la depoul Bacău, precum şi camerele de sudură de la Atelierele de zonă Roman şi Burdujeni; montarea apărătorilor la maşinile cu pericol de accidente in muncă ; executarea reparării conductei de apă potabilă din staţia Bârnova ; construirea unui spălător la depoul Botoşani şi a unei cabine de adăpost la cocoaşa de triaj din staţia Adjud ; asigurarea muncitorilor care lucrează în condiţii vătămătoare cu alimentele de protecţie prevăzute de dispoziţiunile în vigoare. In acţiunea de asigurare a unor tot mai bune, condiţii de viaţă oamenilor muncii de la căile ferate din cadrul Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi, mai sunt şi unele deficienţe destul de serioase. Astfel, cu toate că s-au obţinut rezultate satisfăcătoare în problema funcţionării cantinei Grupului şcolar, totuşi nu, am reuşit să asigurăm numărul corespunzător de calorii la cantinele CFR, care funcţionează in cuprinsul regionalei, la Paşcani sau Adjud, de exemplu. In această direcţie va trebui să acordăm o mai mai atenţie, cerând cu mai multă insistenţă sprijin de la Sfaturile populare respective pentru a se asigura cantităţile de alimente necesare. De asemenea, va trebui să ne îngrijim ca procurarea cantităţilor de alimente necesare să fie făcută şi din alte surse decât acelea de care dispun sfaturile populare. Conducerea Direcţiei Regionale CFR — sprijinită de către organele de partid şi sindicale este hotărîtă să-şi remedieze lipsurile pe care le mai are încă în muncă şi să lupte mai departe pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce au reuşit cu prilejul consfătuirii pe ţară a ceferiştilor, contribuind astfel la ridicarea căilor ferate la nivelul corespunzător de dezvoltare a economiei noastre naţionale, precum şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor materiale şi culturale ale ceferiştilor din cadrulacestei unităţi. V. CAZIL Director al Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi Ocolul Silvic Dobrovăţ a primit Steagul Roşu de producţie Zilele acestea a avut loc în localul căminului cultural din Dobrovăţ festivitatea decernării steagului roşu Ocolului Silvic din această comună. Din darea de seamă a reeşit că lucrările efectuate in raza Ocolului Silvic Dobrovăţ au fost efectuate în bune condiţii şi de bună calitate. Astfel, procentul de prindere a plantaţiilor pe o suprafaţă de 12 ha. din Poiana Cerbului, care a fost plantata în primăvara acestui an, a fost de 95 la sută. La pepiniera Dobrovăţ, plantaţia poeţilor de ulm este de 1.000.000 la hectar, iar plantaţia poeţilor de stejar este de 400.000. Un deosebit avânt a avut întrecerea socialistă, ridicând noi fruntaşi in producţie. Astfel, pădurarul Pantelimon Caliniuc, fruntaş în producţie, a realizat o depăşire de 141 la sută lunar. Nici pădurarul Boghin Virgil, dela canto-* nul Vama Veche, nu s’a lăsat mai prejos. Prin muncă perseverentă, el a reuşit să obţină titlul „Cantonul de calitate“ — canton fruntaş. După înmânarea steagului, tov. director Retezanu dela Direcţia Regională Silvică, în cuvinte calde a adus salutul său, urând muncitorilor şi tehnicienilor noi succese în muncă. S’a trecut apoi la înmânarea diplomelor de onoare şi a premiilor fruntaşilor pe regională. Printre cei premiaţi a fost şi muncitorul P. Baltaru. IORDACHESCU VICTOR corespondent NE SCRIU CORESPONDENŢI! Constresc un pod prin autoi in punere ! Ţăranii muncitori din satul Cârjaia, raionul Hârlău, în frunte cu comuniştii şi deputaţii, lucrează la construirea unui pod care să asigure transporturile de pe ogoare spre casele lor. Distrus cu zeci de ani in urmă, pe timpul regimului burghezo-moşieresc, podul nu a mai fost refăcut, cu toate că foştii primari strânseseră bani de la ţăranii muncitori de câteva ori. Acum, în anii puterii populare, grija deosebită ai sfaturilor populare, ca organe locale ale puterii de stat este îndreptată spre binele ţăranilor muncitori. Astfel într’o adunare obştească iniţiată de sfatul popular comunal, ţăranii muncitori au hotărît ca prin autoimpunere să se construiască podul distrus. Odată hotărlrea luată, s’a trecut la lucru. Numeroşi ţărani muncitori au contribuit prin muncă voluntară la transportarea materialului lemnos din pădure şi la diferite lucrări. S-au evidenţiat in mod deosebit deputaţii comunali Constantin Batincu, Constantin Andronic, comunistul Ionel Vasile, precum şi ţăranii muncitori Ion Zaperoi, Petrache Droancă, Gheorghe Glodeanu şi Gheorghe Lingureanu. Un sprijin efectiv i-au avut ţăranii muncitori din acest sat din partea deputatului —mal Mihai Anii, care s’a interesat îndeaproape de furnizarea la timp a materialelor. ION VASILE —O— Un nou sat radiof lcin Satul Valea Mare, din comuna Negreşti, se află aşezat după un deal, dincolo de calea ferată. In întuneric şi exploatare au trăit ţăranii muncitori din Valea Mare în anii regimului burghezo-moşieresc. Acum, viaţa lor este cu totul alta. In urmă cu câteva zile, lucrătorii centrului de radioficare al raionului Negreşti, cu ajutorul locuitorilor din comună, au instalat peste 120 difuzoare în casele ţăranilor muncitori. Stâlpii necesari instalaţiei au fost aduşi din pădurea învecinată prin muncă voluntară. De acum şi în satul Valea Mare vor răsuna cântece de voie bună, veselie, cântece sovietice şi româneşti. Petru Udrea, Vasile Târlea, Maria Potop, Vasile Zaharia, sau Mihai Năstase, ca şi ceilalţi locuitori ai satului, vor putea asculta ştiri locale şi vor afla veşti de pe întreg cuprinsul patriei noastre. ---C73— C. ALEXA Ţăranii muncitori din corn. Hârşova au început însămânţările Pentru asigurarea creşterii producţiei agricole la hectar, spre a da tot mai multe produse, menite să contribue la ridicarea nivelului lor de trai, ţăranii muncitori din comuna Hârşova, raionul Vaslui, mobilizaţi de comitetul executiv al sfatului popular comunal, au început campania însămânţărilor bine pregătiţi, cu uneltele reparate, cu seminţele curăţate şi tratate. Printre ţăranii muncitori fruntaşi care au ieşit la muncă în campania de însămânţări au fost Neculai Luca, Aurel Avasiloaiei, Aurel Hupu şi alţii. Deasemeni în cadrul căminului cultural ţăranii muncitori în fiecare duminică ascultă diferite conferinţe despre agrominim cât şi sfaturi menite să contribue la sporirea unei recolte bogate în anul viitor. ECATERINA LAVRIC --------------------------- C73--------------------- Pag. 3 Toată atenţia însămânțărilor de toamnă In cuvântarea rostită cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a aratat că trebue îndreptată toată atenţia spre sporirea producţiei agricole, spre creşterea cerealelor-marfă. Realizarea unei producţii sporite la hectar depinde în cea mai mare măsura de felul emu au fost executate muncile la insâmânţare. in prezent, în întreaga ţară se desfăşoară campania însămânţărilor de toamnă, campanie de reuşita căreia depinde asigurarea unei recolte îmbelşugate în anul viitor, care să contribue la ridicarea continua a nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Pentru regiunea noastră, perioada optimă pentru semănatul cerealelor de toamnă, este între 15 Septembrie — 15 Octombrie. Rezultatele obţinute in cursul acestui an ne-au dovedit pe deplin că acolo unde semănatul grâului sau al orzului de toamnă s’a făcut în perioada optimă, şi producţia la ha. a fost cu mult superioară. Astfel, gospodăria agricolă de stat Secueni, din raionul Roman, a obţinut o producţie de peste 2.000 kg. grâu la hectar, iar la orzul de toamna s’a obţinut o producţie de peste 3000 kg. la ha. La fel, gospodăria agricolă colectivă „Ilic Pintilie“ din Bălţaţi a obţinut o producţie la grâu de toamnă de peste 2.000 kg. la ha. Deasemeni, numeroşi ţărani muncitori cu gospodării individuale au obţinut producţii de peste 2.000 kg. grâu de toamnă la ha. Aceste producţii sporite nu au fost obţinute întâmplător, ci ele sunt rezultatul aplicării cu stricteţe a regulilor agrotehnice şi al respectării întocmai a perioadei optime de însămânţat. La gospodăria agricolă de stat Secueni, de pildă, anul trecut, până la data de 25 Septembrie se terminase de semănat grâul. Sămânţa de grâu trebue să stea un timp oarecare un pământ, până când încolţeşte şi răsare. Prin întârzierea semănatului înseamnă că îi scurtăm perioada în care trebue să stea în pământ şi aceasta influenţează foarte mult asupra recoltei obţinute. In prezent, în regiunea noastră campania însămânţărilor de toamnă se desfăşoară anevoios. Până la data de 26 Septembrie s-a semănat abia 3,18 la sută din suprafaţa planificată. Cel mai bine se desfăşoară insămânţările în gospodăriile agricole de stat unde până la aceeaşi dată s’a însămânţat 27,48 la sută din suprafaţa planificată, în frunte fiind gospodăriile de stat Haiduceşti — din raionul Paşcani — şi Laza, din raionul Vaslui, care au semănat peste 50%din suprafaţa planificată. Dintre raioane, însămânţările se desfăşoară ceva mai bine în raionul Roman, unde până în prezent s’a realizat mai mult decât in celelalte raioane. La unele raioane, cum ar fi în raioanele Hârlău şi Târgu Frumos, însămânţările se desfăşoară foarte încet, însămânţându-se abia câte 120 ha. Cu toate că în unele raioane s'au făcut pe suprafeţe mari arături pentru însămânţări, însămânţările se desfăşoară într’un ritm extrem de încet. In raionul Tg. Frumos, de exemplu, s‘au făcut arături pe o suprafaţă de peste 8.000 hectare şi s’au însămânţat abia vreo 150 hectare. Este de datoria fiecărui inginer şi tehnician agronom de la secţiile agricole regională şi raionale, de la S.M.T.-uri şi din gospodăriile agricole de stat, de a lămuri şi arăta ţăranilor muncitori că asigurarea linei recolte bogate în anul viitor depinde în cea mai mare măsură de semănatul la timp al culturilor. Organele agricole regionale şi raionale, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale trebue să combată cu tărie practicile învechite care mai dăinue încă printre ţăranii muncitori, care seamănă grâul cu mare întârziere. Producţiile mici obţinute de unele gospodarii individuale sunt cea mai vie mărturie a faptului că întârzierea însămânţărilor este în dauna producătorului. In toată perioada însămânţărilor trebue desfăşurată o intensă activitate culturală de massă, prin căminele culturale şi colţurile roşii din gospodăriile agricole colective. Conferinţele ce se ţin în căminele culturale trebue să fie legate de exemple locale, pentru a convinge ţărănimea muncitoare şi a-i arata practic că prin semănatul la timp al grâului sau orzului se poate asigura o recoltă bogată. Totodată este necesar a se semăna numai seminţe de calitate, care au procent de încolţire de aproape 100 la sută, asigurând creşterea uniformă a plantelor şi deci producţii tot mai mari la hectar. Staţiunile de Maşini şi Tractoare trebue să-şi organizeze temeinic munca şi să aplice pe o scară cât mai largă metoda cuplării mai multor semănători la un tractor, asigurând astfel o productivitate mai mare la semănat. Faptul că în gospodăriile colective s’au făcut araturi în proporţie de 48% din plan, iar semănatul s’a făcut abia in proporţie de 6,05 la sută, ne arată că, nu a fost o preocupare din partea tehnicienilor agronomi din S.M.T.-uri, pentru intensificarea însămânţărilor din timp. Deasemeni, în campania actuală, o atenţie deosebită trebue acordată extinderii metodelor avansate de semănat, cum ar fi semănatul în rânduri încrucişate şi în rânduri dese, lucru de care se ocupă în prea mică măsură inginerii şi tehnicienii agronomi, ei interesându-se mai mult de realizarea cantitativă şi nu şi calitativă a planului de însămânţări. Un exemplu în această privinţă îl constitue faptul că deşi in unele gospodării agricole de stat se seamănă după metode avansate, organele agricole regionale nu ţin evidenţa pentru a se putea cunoaşte şi populariza rezultatele obţinute în urma aplicării acestor metode. Muncitorii din gospodăriile agricole de stat şi S.M.T.-uri, membrii gospodăriilor colective şi ai întovărăşirilor agricole trebue să lupte cu hotărîre pentru a dovedi ţărănimii muncitoare că metodele agrotehnice avansate se pot aplica cu succes mai ales pe tarlalele întinse, însămânţând la timp, luptăm pentru a obţine roade bogate în anul viitor, pentru asigurarea creşterii nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. AL. RADU Pentru îmbunătăţirea muncii echipelor de control obştesc In scopul de a contribui activ la îmbunătăţirea aprovizionării celor ce muncesc, Consiliul Central al Sindicatelor şi Ministerul Comerţului Interior au dat o decizie in care stabilesc normele de organizare şi funcţionare a controlului obştesc asupra tuturor unităţilor de desfacere cu amănuntul ale comerţului socialist din sectorul textil, alimentar, unităţi de alimentaţie publică, combustibil etc. In urma acestei decizii şi în oraşul nostru a luat fiinţă un număr de 50 de echipe, dar din lipsa de preocupare a organelor sindicale locale, acestea au fost defectuos organizate de la început şi nu au dat rezultatele aşteptate, învăţând din lipsurile constatate pe teren în munca acestor echipe. Consiliul sindical regional Iaşi a trecut în luna iulie la reorganizarea lor în acest sens au fost reorganizate echipele existente şi încă un număr de peste 30 echipe de control obştesc, compuse din muncitori din întreprinderi, cât şi din rândul gospodinelor de pe lângă Comisia de femei. Din primele zile după reorganizare, echipele de muncitori, împreună cu inspectorii secţiei comerciale a sfatului popular al oraşului, au început munca pe teren. Astfel s-a constatat la unele unităţi, cum ar fi la bufetele Ceahlău, Răsăritul, Trandafirul, Cofetăria Panseluţa (ale T.A.P.L.ului), la magazinele Nr. 13, 15, 27 şi 30 ale O.C.L. „Alimentara”, la unităţile Nr. 1 — 13 şi 39 ale cooperativei „7 Noembrie”, la magazinele Nr. 1—2 si 3 ale Comalimentului etc. numca decurge in condiţii bune, unităţile find intri ţinute în perfectă curăţenie, iar deservirea consumatorilor efectuându-se aşa cum prevede decizia Nr. 2200 / 1951 a Ministerul Comerţului Interior. Nu acelaş lucru s’a putut însă constata la unele unităţi ale T.A.P.L-ului, cum ar fi bufetele „Brateş”, „Mureş”, „Argeş”, „Bistriţa”, ,.Dâmboviţa" şi, restaurantul „Dunărea”, personalul de deservire nu are întodeauna o comportare justă faţă de consumatori. Nu se preocupă suficient de întreţinerea curăţeniei localului. Echipa Nr. 2, într’un control efectuat la cofetăria „Amandina* din Piaţa Republicii a găsit neglijenţe la laboratorul cofetăriei. Astfel, untul stătea descoperit, materialul pentru fabricarea prăjiturilor era deasemeni pus în vase descoperite. Vasul cu tindelemn era la fel descoperit, în timp ce capacul stătea pus alături. Cutiile de zahăr care sunt din ■arton erau aşezate direct pe jos, unde este umezeală, contrar regulilor de igienă etc. La unele unităţi ale O.C.L. Alimentara, cum ar fi unitatea Nr. 12 din Iaşi, str. Parhon, pâinea era pusă pe jos, într’un colţ, iar mărfurile din rafturi erau pline de praf. In urma celor arătate mai sus s’a constatat că atât Consiliul Sindical, prin secţia respectivă, cât şi Secţia Comercială a oraşului, nu şi-au dat toată silinţa pentru a sprijini munca echipelor de control obştesc. Deasemeni, preşedintele sindicatului Comerţ-Finanţe, şeful Secţiei Comerciale oraş, cât şi responsabila Comisiei dle femei de pe lângă sfatul popular al oraşului n’au ţinut niciodată o şedinţă in care să analizeze relele informative aduse de echipele de control obştesc. Disgur că acest lucru n’a putut duce la rezultate pozitive in ceea ce priveşte luarea unor hotărâri sănătoase de îndreptare a situaţiei acolo unde este nevoie. Pentru remedierea deficienţelor de mai sus se impune să se convoace o şedinţă de instructaj la C.S.R., la care să participe toţi cei care fac parte din echipele de control obştesc, atât muncitorii din producţie, cât şi femeile gospodine, spre a se prelucra temeinic Decizia Nr. 2200/1951 a Ministerului Comerţului Interior privitor la regulile generale de comerţ. E necesar totodată să se convoace o şedinţă pe unităţi comerciale cu toţi muncitorii din comerţul de stat şi cooperatist, pentru a le reaminti importanţa sprijinului pe care il pot primi prin echipele de control obştesc, aceasta pentru a-şi schimba atitudinea de nepăsare şi uneori chiar ostilă pe care o adoptă unii dintre tovarăşii responsabili în momentul când echipele se prezintă spre a-i ajuta in muncă. Deasemeni, biroul Înfiinţat pentru studierea notelor informative şi proceselor verbale întocmite de către echipele de control obștesc, trebue să lichideze cu atitudinea de nepăsare și să se întrunească săptămânal, pentru a putea lua la timp hotăriri concrete, în scopul îndreptării unor eventuale greșeli sau abateri care ar fi sesizate. Dacă toate cele arătate mai sus vor fi traduse in viaţă, echipele de control obştesc îşi vor putea îndeplini menirea lor, iar deservirea consumatorilor din oraşul nostru se va face in condiţii mult mai bune, privindu-se astfel capăt unor nemulţumiri create. VASilVIU ANDREI Inspector SecţiaComercială Oraş Iaşi i