Flacăra Iaşului, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 2213-2238)

1953-10-01 / nr. 2213

4 r i * Nr. 2213 FI, Ä­C fi F­Ä IASULU! Aprovizionarea populaţiei cu lemne de foc — în disputa sfatului popular raional Hârlau Lucrările celei de a 9-a sesiuni a sfatului popular al raionului Hârlau care au avut loc în ziua de 27 Sep­tembrie a.c. s-au desfăşurat in lumina sarcinilor trasate de Plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului­­Muncitoresc Român privind ridicarea necontenită a nivelului de trai ma­terial şi cultural al oamenilor muncii. Darea de seamă „Asupra mersului transporturilor de lemne de construc­ţii şi de foc de l­a începutul anului şi până în prezent”, în raionul Hârlau, a fost prezentată de tovarăşul Călu­gării Ion, şeful secţiei gospodărie co­munală a sfatului popular al raionu­lui Hârlau. Lucrările sesiunii au scos în evi­denţă sarcinile importante ce le revin sfaturilor populare, care sunt chemate să dezvolte industria locală a bunu­rilor de larg consum şi să asigure o bună aprovizionare a oamenilor mun­cii cu material lemnos pentru foc. Deasemei, lucrările sesiunii au scos la iveală şi lipsurile care mai per­sistă în unele jocuri, indicând măsuri in vederea lichidării lor. Comitetul executiv a dat dovadă că e pătruns de importanta măsurilor indicate de partid, privind grija deo­sebită pentru continua întărire a economiei noastre și satisfacerea ne­voilor oamenilor muncii. In problema aprovizionării cu material lemnos, comitetul executiv al raionului Hârlau, prin comisia raională de transporturi, pe baza cererilor program pri­mite de la beneficiari, a întoc­mit planurile de transport tri­mestriale care au fost defalcate pe comuni și trimise acestora prin mem­brii comisiei raionale de transport Această comisie a dat sprijin efectiv comisiunilor comunale la defalcarea sarcinilor de plan pe cărăuşi. In afa­ră de aceste măsuri organizatorice, comitetele executive ale sfaturilor populare Hârlau, Deleni şi Frumu­şica s’au preocupat îndeaproape de intensificarea acţiunii de transport a materialului lemnos, desfăşurând o muncă politică de lămurire în rân­­­dul ţărănimii muncitoare, mobilizând­­deputaţii şi activul pentru asigurarea atelajelor necesare, controlând acti­vitatea comisiilor de transporturi, realizând frumoase depăşiri de plan. Astfel, în comuna Hârlau s-a reuşit ,printr'o bună organizarea muncii de către comitetul executiv al sfatului popular, în frunte cu tov. Hrib Petru care a antrenat comisiunea comunală de transporturi, să se depășească pla­iul cu 13,6 la sută. Aici s’a organizat 'nerea unei evidente a realizărilor zilnice la transporturi și s’a intensi­ficat totodată munca politică de mas­­­ă prin deputaţi, cămine culturale şi comisiunea permanentă. In fruntea­­nasselor de cărăuşi au fost deputaţii Alestar D. Dumitru şi Tom­a Neculai, care şi-au depăşit sarcinile de plan cu câte 16,3%, exemplul lor fiind ur­mat de cărăuşii Strungarii Vasile, Ursu Dumitru şi alţii­ Rezultate fru­moase au obţinut şi comitetele exe­cutive ale sfaturilor populare comu­nale din Deleni şi Frumuşica. Cu toate acestea planul global a fost îndeplinit pe acest interval, nu­mai în procent de 77,9%. Din planul pentru combustibil s-a realizat tran­sportul a 87,5% din lemnele de foc, 46,5% lemne de foc din planul pen­tru D. R. S., şi 98,7 la sută lem­ne de construcţie pentru D. R. S. Ţinând seama de necesitatea a­­provizionării cu produse lemnoase a oamenilor muncii, planul de desfacere a fost realizat astfel : din aprovizionările pe bază de cartele : 95,7 la sută la instituţii, întreprinderi şi organizaţii, 81,5 la sută aprovi­zionările salariaţilor şi ale oamenilor lipsiţi de mijloace.­Cu 91,2 la suta s’au făcut aprovizionările restului de populaţie şi ale salariaţilor fără cartele care au primit lemne prin sfaturile populare in mod organizat, pe bază de tabel. Prin măsurile luate de către comitetul executiv al raionului, au fost trimişi delegaţii ocolului silvic la sate, care au emis bonuri de vânzare pentru lemne, înlesnind prin aceasta aprovizionarea cu lemne de foc a populaţiei. De,asemeni, gospo­dăriile agricole de stat şi gospo­dăriile agricole colective, precum şi S.M.T.-urile şi alte instituţii şi între­prinderi se aprovizionează cu lemne de foc conform Hotărîrii Consiliului de Miniştri Nr. 2561.1952. Cu toate realizările obţinute, în multe locuri se observă încă lipsuri. Raionul Hârlau este unul din raioane­le regiunii noastre cu o suprafaţă mare de păduri, având posibilităţi mari de comercializare a lemnului de construcţie şi de foc—insă planul de transporturi pe raion a lemnelor de foc şi de construcţie nu a fost înde­plinit. Aceasta se datoreşte faptului că, comitetul executiv raional nu a activizat membrii săi în toate ocaziile când s-au deplasat pe te­ren şi nu a cerut mai insistent co­misiilor comunale ca acestea să impulsioneze organizarea transportu­rilor. La nerealizarea planului a contribuit în mare măsură şi neglijenţa totală de care au dat şi încă mai dau do­vadă, o serie de comitete executive ale sfaturilor populare comunale. De exemplu , comitetul executiv al sfatului popular al comunei N. Băl­­cescu, în trimestrul I, după ce a primit planul de transport şi obliga­ţiile ce trebuiau înmânate cărăuşilor, — dând dovadă de o totală negli­jenţă faţă de aprovizionarea oameni­lor muncii cu lemne de foc şi a şan­tierelor regiunii noastre cu lemne de construcţie, — a înţeles să arunce în dulap aceste imprimate, unde au stat săptămâni în şir, fără a fi com­pletate şi înmânate cărăuşilor. La fel, tov. secretar al comitetului executiv al sfatului popular al comunei Bel­­ceşti, Sânzianu Vasile, care este şi preşedintele comisiei comunale de transporturi, la prezentarea delegatu­lui comisiei raionale pentru a plani­fica atelajele la transporturi, a invocat o serie de motive: ba că e distanţa prea mare, ba că atelajele sunt ocupate in diferite campanii agricole, etc. In acelaş timp, tov. Sânzianu Vasile a insistat — prin telefon — să i se trimită lemne pentru şcoli din depozitele Hârlău.... Cazuri condamnabile de lipsă de in­teres în problema transporturilor s-au mai produs şi la comitetele executive ale sfaturilor populare din comune­le Cotnari şi Flămânzi. . Unităţile beneficiare de transpor­turi ca: Direcţia regională silvică şi Combustibilul prin organele sale raionale, în calitate de membri ai co­­misiunii, nu au dat sprijin efectiv comisiilor comunale de transporturi aşa după cum au avut sarcina, ci s-au mulţumit doar ca această acţiu­ne sâ fie dusă numai de către sfatu­rile populare. Ocolul silvic Deleni în loc să asi­gure din vreme deschiderea gurilor de exploatare, aşa după cum a cerut programarea, nu a instalat la­ timp basculele şi a făcut ca circa 60 atela­je care erau planificate de a transporta lemne din acele parchete, in lunile Februarie—Martie, să se înapoieze cu căruţele goale din parchet. Şeful ocolului silvic Deleni, împre­ună cu inginerul şef, nu au partici­pat la toate şedinţele săptămânale de lucru ale comisiunii raionale, fapt care a făcut ca organele de teren­­ ale ocolului, în repetate rânduri să creeze nemulţumiri în rândul cărău­şilor, forţând cărăuşii să încarce lemne de foc in joc de lunile de­ con­strucţie, şi invers, nerespn. iaiîci nici planificarea pentru­­combustibil pe parchete, în special la parchetele „Murat“ şi „ Maxut“. Deasemenea greutăţi mari s’au făcut şi prin neplata la timp a cără­uşilor in cursul trimestrului I, când ocolul silvic Deleni a purtat că­răuşii luni de zile neplăti­ţi. Pe de altă parte, atât ocolul silvic, cât şi Combustibilul nu au înaintat la timp dovezile de reţinerea de 25% impozit pe cărăuşie. Depozitele prin organe­le lor pierzând adeverinţele de reţi­nerea impozitelor, încasau în acest fel impozitul de mai multe ori. O altă lipsă este aceea că Direc­ţia regională silvică nu a planificat materialul lemnos­, cu care secţiunea gospodărie comunală şi industrie locală să poată repara podurile şi podeţele de pe şoseaua Hârlău — Dol­­hasca. In general se poate spune că nu toate sfaturile populare comunale au dat atenţia cuvenită acţiunii pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizio-, nării oamenilor muncii, decât în urma apariţiei Hotărîrilor Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R., când în a­­ceastă ramură au început să se cu­noască simţitoare îmbunătăţiri. Tov. V. Balaban, vice­preşedinte al statului regional a arătat că darea de seamă nu a privit deloc în mod autocritic lipsurile de care s-a dat dovadă în aprovizionarea oamenilor muncii de la oraşe cu lemne de foc pentru iarnă. Deasemeni, darea de seamă nu a scos la iveală lipsa to­tală de interes a comitetului executiv al raionului, care nu s-a îngrijit ca până la această dată multe din insti­tuţiile şi întreprinderile raionului să fie aprovizionate cu lemne. Atât tov. deputat Parfenie Grigore cât şi deputaţii Bârgu Alex. şi Axinte Constantin au scos la iveală dezinteresul de care au dat dovadă multe dintre comitetele executive ale sfaturilor populare în aprovizionarea cu lemne de foc a şcolilor şi internate­lor de pe cuprinsul raionului. Dacă în darea de seamă se arată că „pentru a se asigura condiţiile de învăţământ, s’au distribuit în întregime cotele de lemne de foc, tranşa 11-a şi a lll-a“, din discuţiile purtate a reeşit că mi­mai şcolile din Cepleniţa, Hârlău, Deleni, sunt aprovizionate în între­gime. In acelaş timp ,şcolile din co­munele Coarnei, Caprii, Belceşti, Bă­­deni, N. Bălcescu­ nu au până în pre­zent nici un fel de lemne. In comuna Plugari, comitetul executiv al sfatului popular comunal nici nu ştie dacă are prevăzuţi în buget bani pentru aprovi­zionarea şcolilor şi internatului cu lemne. Deputaţii Bandu­ Ion, Burlacu Con­stantin, Bursuc Anica şi alţii, au ară­tat lipsa de interes a organelor sil­vice pentru repararea drumurilor şi podeţelor din păduri etc. Pentru îmbunătăţirea transportului cu lemne de foc şi de construcţii, cea de a 9-a sesiune a sfatului popular al raionului Hârlău, a luat o serie de h­otăriri care trebuesc traduse în fapt. Astfel deputaţii raionali vor ţine consfătuiri cu alegătorii în cir­cumscripţiile respective pentru mobi­lizarea masselor la îndeplinirea planului la transportul de lemne. Co­mitetul executiv raional şi comitetele executive comunale precum şi comi­siile de transport vor lua toate măsu­rile pentru realizarea planului de transport pe trimestrul 11, III şi IV 100%. Deasemeni secţiunea gospodă­rie locală şi Ocolul silvic Deleni vor lua toate măsurile pentru repararea şi întreţinerea drumurilor şi podețelor din interiorul pădurilor. A. ATANASE c­a lor de zi cu zi,. Sistemul premial cu toate greutăţile şi lipsurile pe care le are în momentul de faţă, a con­stituit şi el un puternic stimulent pen­tru realizarea sarcinilor de plan. In legătură cu justa aplicare a sistemului premial trebue arătat ca s’au întâmpi­nat unele greutăţi. Aşa de exemplu, unii salariaţi care îndeplinesc func­ţiuni tehnice, ca instructori de mişca­re, tracţiune şi telecomunicaţii nu au fost prevăzuţi în instrucţia de pre­miere, ceea ce a produs nemulţumiri în rândul acestora. Recent au fost lu­ate măsuri pentru lichidarea acestei deficienţe. A fost acordată apoi multă atenţie pentru ca viaţa şi munca ceferiştilor din Direcţia Regională Iaşi să fie tot mai bună, mai frumoasă. Astfel au fost accelerate lucrările de construire de locuinţe şi de îmbunătăţire a con­diţiilor de muncă, din care semnalăm : terminarea atelierului de sudură de la depoul Bacău, precum şi camerele de sudură de la Atelierele de zonă Roman şi Burdujeni; montarea apărătorilor la maşinile cu pericol de accidente in muncă ; executarea reparării conduc­tei de apă potabilă din staţia Bâr­­nova ; construirea unui spălător la depoul Botoşani şi a unei cabine de adăpost la cocoaşa de triaj din staţia Adjud ; asigurarea muncitorilor care lucrează în condiţii vătămătoare cu alimentele de protecţie prevăzute de dispoziţiunile în vigoare. In acţiunea de asigurare a unor tot mai bune, condiţii de viaţă oame­nilor muncii de la căile ferate din ca­drul Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi, mai sunt şi unele deficienţe destul de serioase. Astfel, cu toate că s-au ob­ţinut rezultate satisfăcătoare în pro­blema funcţionării cantinei Grupului şcolar, totuşi nu, am reuşit să asigu­răm numărul corespunzător de calorii la cantinele CFR, care funcţionează in cuprinsul regionalei, la Paşcani sau Adjud, de exemplu. In această direc­ţie va trebui să acordăm o mai mai atenţie, cerând cu mai multă insis­tenţă sprijin de la Sfaturile populare respective pentru a se asigura can­tităţile de alimente necesare. De ase­menea, va trebui să ne îngrijim ca procurarea cantităţilor de alimente necesare să fie făcută şi din alte surse decât acelea de care dispun sfaturile populare. Conducerea Direcţiei Regionale CFR — sprijinită de către organele de partid şi sindicale este hotărîtă să-şi remedieze lipsurile pe care le mai are încă în muncă şi să lupte mai departe pentru traducerea în viaţă a sarcinilor c­e au reuşit cu prilejul con­sfătuirii pe ţară a ceferiştilor, con­tribuind astfel la ridicarea căilor fe­rate la nivelul corespunzător de dez­voltare a economiei noastre naţionale, precum şi la îmbunătăţirea continuă a condiţiilor materiale şi culturale ale ceferiştilor din cadrul­­acestei unităţi. V. CAZIL Director al Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi Ocolul Silvic Dobrovăţ a primit Steagul Roşu de producţie Zilele acestea a avut loc în localul căminului cultural din Dobrovăţ festi­vitatea decernării steagului roşu O­­colului Silvic din această comună. Din darea de seamă a reeşit că lucră­rile efectuate in raza Ocolului Silvic Dobrovăţ au fost efectuate în bune condiţii şi de bună calitate. Astfel, procentul de prindere a plantaţiilor pe o suprafaţă de 12 ha. din Poiana Cerbului, care a fost plantata în primăvara acestui an, a fost de 95 la sută. La pepiniera Dobrovăţ, plantaţia poeţilor de ulm este de 1.000.000 la hectar, iar plantaţia poeţilor de ste­jar este de 400.000. Un deosebit a­­vânt a avut întrecerea socialistă, ri­dicând noi fruntaşi in producţie. Ast­fel, pădurarul Pantelimon Caliniuc, fruntaş în producţie, a realizat o de­păşire de 141 la sută lunar. Nici pă­durarul Boghin Virgil, dela canto-* nul Vama Veche, nu s’a lăsat mai prejos. Prin muncă perseverentă, el a reuşit să obţină titlul „Cantonul de calitate“ — canton fruntaş. După înmânarea steagului, tov. director Retezanu dela Direcţia Regio­nală Silvică, în cuvinte calde a a­­dus salutul său, urând muncitorilor şi tehnicienilor noi succese în muncă. S’a trecut apoi la înmânarea di­plomelor de onoare şi a premiilor fruntaşilor pe regională. Printre cei premiaţi a fost şi muncitorul P. Bal­­taru.­­ IORDACHESCU VICTOR corespondent NE SCRIU CORESPONDENŢI! Const­resc un pod pri­n au­toi in pun­ere ! Ţăranii muncitori din satul Câr­­j­­aia, raionul Hârlău, în frunte cu comuniştii şi deputaţii, lucrează la construirea unui pod care să asigure transporturile de pe ogoare spre ca­sele lor. Distrus cu zeci de ani in urmă, pe timpul regim­ului burghezo-moşieresc, podul nu a mai fost refăcut, cu toate că foştii primari strânseseră bani de la ţăranii muncitori de câteva ori. Acum, în anii puterii populare, grija deosebită ai sfaturilor populare, ca organe locale ale puterii de stat este îndreptată spre binele ţăranilor muncitori. Astfel într’o adunare obştească ini­ţiată de sfatul popular comunal, ţă­ranii muncitori au hotărît ca prin autoimpunere să se construiască po­dul distrus. Odată hotărlrea luată, s’a trecut la lucru. Numeroşi ţărani muncitori au contribuit prin muncă voluntară la transportarea materialu­lui lemnos din pădure şi la diferite lucrări. S-au evidenţiat in mod deose­bit deputaţii comunali Constantin Batincu, Constantin Andronic, comu­nistul Ionel Vasile, precum şi ţăranii muncitori Ion Zaperoi, Petrache Droancă, Gheorghe Glodeanu şi Gheorghe Lingureanu. Un sprijin efectiv i-au avut ţăranii muncitori din acest sat din partea deputatului —mal Mihai Anii, care­ s’a interesat îndeaproape de furni­zarea la timp a materialelor. ION VASILE —O—­ Un nou sat radi­of lcin Satul Valea Mare, din comuna Negreşti, se află aşezat după un deal, dincolo de calea ferată. In în­tuneric şi exploatare au trăit ţăranii muncitori din Valea Mare în anii re­gimului burghezo-moşieresc. Acum, viaţa lor este cu totul alta. In urmă cu câteva zile, lucrătorii centrului de radioficare al raionului Negreşti, cu ajutorul locuitorilor din comună, au instalat peste 120 difuzoare în casele ţăranilor muncitori. Stâlpii necesari instalaţiei au fost aduşi din pădurea învecinată prin muncă voluntară. De acum şi în satul Valea Mare vor răsuna cântece de voie bună, veselie, cântece sovietice şi româneşti. Petru Udrea, Vasile Târlea, Maria Potop, Vasile Zaharia, sau Mihai Năstase, ca şi ceilalţi lo­­cuitori ai satului, vor putea asculta ştiri locale şi vor afla veşti de pe întreg cuprinsul patriei noastre. ---C73—­ C. ALEXA Ţăranii muncitori din corn. Hârşova au început însămânţările­ ­Pentru asigurarea creşterii pro­ducţiei agricole la hectar, spre a da tot mai multe produse, menite să con­­tribue la ridicarea nivelului lor de trai, ţăranii muncitori din comuna Hârşova, raionul Vaslui, mobilizaţi de comitetul executiv al sfatului popular comunal, au început campa­nia însămânţărilor bine pregătiţi, cu uneltele reparate, cu seminţele cură­ţate şi tratate. Printre ţăranii muncitori fruntaşi care au ieşit la muncă în campania de însămânţări au fost Neculai Luca, Aurel Avasiloaiei, Aurel Hupu şi alţii. Deasemeni în cadrul căminului cultu­ral ţăranii muncitori în fiecare du­minică ascultă diferite conferinţe des­pre agrominim cât şi sfaturi menite să contribue la sporirea unei recolte bogate în anul viitor. ECATERINA LAVRIC­­ --------------------------- C73---------------------­ Pag. 3 Toată atenţia însămânțărilor de toamnă In cuvântarea rostită cu prilejul celei de a 9-a aniversări a eliberării patriei noastre, tovarăşul Gheorghe Gheorgh­iu-Dej a aratat că trebue în­dreptată toată atenţia spre sporirea producţiei agricole, spre creşterea ce­­realelor-marfă. Realizarea unei producţii sporite la hectar depinde în cea mai mare mă­sura de felul emu au fost executate muncile la insâmânţare. in prezent, în întreaga ţară se desfăşoară cam­pania însămânţărilor de toamnă, campanie de reuşita căreia depinde asigurarea unei recolte îmbelşugate în anul viitor, care să contribue la ridicarea continua a nivelului de trai al celor ce muncesc de la oraşe şi sate. Pentru regiunea noastră, perioada optimă pentru semănatul cerealelor de toamnă, este între 15 Septembrie — 15 Octombrie. Rezultatele obţinute in cursul aces­tui an ne-au dovedit pe deplin că acolo unde semănatul grâului sau al orzului de toamnă s’a făcut în peri­oada optimă, şi producţia la ha. a fost cu mult superioară. Astfel, gos­podăria agricolă de stat Secueni, din raionul Roman, a obţinut o produc­ţie de peste 2.000 kg. grâu la hectar, iar la orzul de toamna s’a obţinut o producţie de peste 3000 kg. la ha. La fel, gospodăria agricolă colectivă „Ilic Pintilie“ din Bălţaţi a obţinut o producţie la grâu de toamnă de peste 2.000 kg. la ha. Deasemeni, nu­meroşi ţărani muncitori cu gospodă­rii individuale au obţinut producţii de peste 2.000 kg. grâu de toamnă la ha. Aceste producţii sporite nu au fost obţinute întâmplător, ci ele sunt re­zultatul aplicării cu stricteţe a regu­lilor agrotehnice şi al respectării în­tocmai a perioadei optime de însă­mânţat. La gospodăria agricolă de stat Se­­cueni, de pildă, anul trecut, până la data de 25 Septembrie se terminase de semănat grâul. Sămânţa de grâu trebue să stea un timp oarecare un pământ, până când încolţeşte şi răsare. Prin în­târzierea semănatului înseamnă că îi scurtăm perioada în care trebue să stea în pământ şi aceasta influen­ţează foarte mult asupra recoltei ob­ţinute. In prezent, în regiunea noastră campania însămânţărilor de toamnă se desfăşoară anevoios. Până la data de 26 Septembrie s-a semănat abia 3,18 la sută din suprafaţa planificată. Cel mai bine se desfăşoară insămân­­ţările în gospodăriile agricole de stat unde până la aceeaşi dată s’a însămânţat 27,48 la sută din supra­faţa planificată, în frunte fiind gos­podăriile de stat Haiduceşti — din raionul Paşcani — şi Laza, din ra­ionul Vaslui, care au semănat peste 50%­din suprafaţa planificată. Dintre raioane, însămânţările se desfăşoară ceva mai bine în raionul Roman, unde până în prezent s’a realizat mai mult decât in cele­lalte raioane. La unele raioane, cum ar fi în raioanele Hârlău şi Târgu Frumos, însămânţările se desfăşoară foarte încet, însămânţându-se abia câte 120 ha. Cu toate că în unele raioane s'au făcut pe suprafeţe mari arături pen­tru însămânţări, însămânţările se desfăşoară într’un ritm extrem de în­cet. In raionul Tg. Frumos, de exem­plu, s‘au făcut arături pe o suprafaţă de peste 8.000 hectare şi s’au însă­mânţat abia vreo 150 hectare. Este de datoria fiecărui inginer şi tehnician agronom de la secţiile agri­cole regională şi raionale, de la S.M.T.-uri şi din gospodăriile agri­cole de stat, de a lămuri şi arăta ţăranilor muncitori că asigurarea li­nei recolte bogate în anul viitor de­pinde în cea mai mare măsură de semănatul la timp al culturilor. Organele agricole regionale şi ra­ionale, precum şi comitetele execu­tive ale sfaturilor populare raionale şi comunale trebue să combată cu­ tă­rie practicile învechite care mai dăinue încă printre ţăranii muncitori, care seamănă grâul cu mare întârziere. Producţiile mici obţinute de unele gospodarii individuale sunt cea mai vie mărturie a faptului că întârzierea însămânţărilor este în dauna produ­cătorului. In toată perioada însămânţărilor trebue desfăşurată o intensă activi­tate culturală de massă, prin cămine­le culturale şi colţurile roşii din gos­podăriile agricole colective. Conferin­ţele ce se ţin în căminele culturale trebue să fie legate de exemple lo­cale, pentru a convinge ţărănimea muncitoare şi a-i arata practic că prin semănatul la timp al grâului sau orzului se poate asigura o recoltă bogată. Totodată este necesar a se semăna numai seminţe de calitate, care au procent de încolţire de aproape 100 la sută, asigurând creşterea unifor­mă a plantelor şi deci producţii tot mai mari la hectar. Staţiunile de Maşini şi Tractoare trebue să-şi organizeze temeinic mun­ca şi să aplice pe o scară cât mai largă metoda cuplării mai multor semănători la un tractor, asigurând astfel o productivitate mai mare la se­mănat. Faptul că în gospodăriile colective s’au făcut araturi în pro­porţie de 48% din plan, iar semăna­tul s’a făcut abia in proporţie de 6,05 la sută, ne arată că, nu a fost o preo­cupare din partea tehnicienilor agro­nomi din S.M.T.-uri, pentru intensi­ficarea însămânţărilor din timp. Deasemeni, în campania actuală, o atenţie deosebită trebue acordată extinderii metodelor avansate de se­mănat, cum ar fi semănatul în rân­duri încrucişate şi în rânduri dese, lucru de care se ocupă în prea mică măsură inginerii şi tehnicienii agro­nomi, ei interesându-se mai mult de realizarea cantitativă şi nu şi calita­tivă a planului de însămânţări. Un exemplu în această privinţă îl constitue faptul că deşi in unele gospodării agricole de stat se sea­mănă după metode avansate, orga­nele agricole regionale nu ţin eviden­ţa pentru a se putea cunoaşte şi populariza rezultatele obţinute în ur­m­a aplicării acestor metode. Muncitorii din gospodăriile agrico­le de stat şi S.M.T.-uri, membrii gos­podăriilor colective şi ai întovărăşi­rilor agricole trebue să lupte cu ho­­tărîre pentru a dovedi ţărănimii muncitoare că metodele agrotehnice avansate se pot aplica cu succes mai ales pe tarlalele întinse, însămânţând la timp, luptăm pen­tru a obţine roade bogate în anul viitor, pentru asigurarea creşterii ni­velului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. AL. RADU Pentru îmbunătăţirea muncii echipelor de control obştesc In scopul de a contribui­ activ la îmbunătăţirea aprovizionării celor ce muncesc, Consiliul Central al Sindi­catelor şi Ministerul Comerţului In­terior au dat o decizie in care stabi­lesc normele de organizare şi funcţionare a controlului obştesc a­­supra tuturor unităţilor de desfacere cu amănuntul ale comerţului socialist din sectorul textil, alimentar, unităţi de alimentaţie publică, combustibil etc. In urma acestei decizii şi în oraşul nostru a luat fiinţă un număr de 50 de echipe, dar din lipsa de preocupare a organelor sindicale locale, acestea au fost defectuos organizate de la în­ceput şi nu au dat rezultatele aştep­tate, învăţând din lipsurile constatate pe teren în munca acestor echipe. Consiliul sindical regional Iaşi a tre­cut­ în luna iulie la reorganizarea lor în acest sens au fost reorganizate echipele existente şi încă un număr de peste 30 echipe de control obştesc, compuse din muncitori din întreprin­deri, cât şi din rândul gospodinelor de pe lângă Comisia de femei. Din primele zile după reorganizare, echipele de muncitori, împreună cu inspectorii secţiei comerciale a sfatu­lui popular al oraşului, au început munca pe teren. Astfel s-a constatat la unele unităţi, cum ar fi la bufetele Ceahlău, Răsă­ritul, Trandafirul, Cofetăria Panseluţa (ale T.A.P.L­.ului), la magazinele Nr. 13, 15, 27 şi 30 ale O.C.L. „Alimen­tara”, la unităţile Nr. 1 — 13 şi 39 ale cooperativei „7 Noembrie”, la maga­zinele Nr. 1—2 si 3 ale Comalimentu­­lui etc. numca decurge in condiţii bune, unităţile find intri ţinute în per­­fectă curăţenie, iar deservirea con­sumatorilor efectuându-se aşa cum prevede decizia Nr. 2200 / 1951 a Ministerul Comerţului Interior. Nu acelaş lucru s’a putut însă con­stata la unele unităţi ale T.A.P.L-ului, cum ar fi bufetele „Brateş”, „Mureş”, „Argeş”, „Bistriţa”, ,.Dâmboviţa" şi, restaurantul „Dunărea”, personalul de deservire nu are întodeauna o comportare justă faţă de consumatori. Nu se preocupă suficient de între­ţinerea curăţeniei localului. Echipa Nr. 2, într’un control efec­tuat­ la cofetăria „Amandina*­ din Piaţa Republicii a găsit neglijenţe la laboratorul cofetăriei. Astfel, untul stătea descoperit, materialul pentru fabricarea prăjiturilor era deasemeni pus în vase descoperite. Vasul cu tindelemn era la fel descoperit,­ în timp ce capacul stătea pus alături. Cutiile de zahăr care sunt din ■arton erau aşezate direct pe jos, unde este umezeală, contrar regulilor de igienă etc. La unele unităţi ale O.C.L. Ali­mentara, cum ar fi unitatea Nr. 12 din Iaşi, str. Parhon, pâinea era pusă pe jos, într’un colţ, iar mărfurile din rafturi erau pline de praf. In urma celor arătate mai sus s’a constatat că atât Consiliul Sindical, prin secţia respectivă, cât şi Secţia Comercială a oraşului, nu şi-au dat toată silinţa pentru a sprijini munca echipelor de control obştesc. Deasemeni, preşedintele sindicatu­lui Comerţ-Finanţe, şeful Secţiei Comerciale oraş, cât şi responsabila Comisiei dle femei de pe lângă sfatul popular al oraşului n’au ţinut nicio­­dată o şedinţă in care să analizeze relele inform­ative aduse de echipele de control obştesc. Dis­gur că acest lucru n’a putut duce la rezultate pozi­tive in ceea ce priveşte luarea unor hotărâri sănătoase de îndreptare a si­tuaţiei acolo unde este nevoie. Pentru remedierea deficienţelor de mai sus se impune să se convoace o şedinţă de instructaj la C.S.R., la care să participe toţi cei care fac parte din echipele de control obştesc, atât muncitorii din producţie, cât şi femeile gospodine, spre a se prelucra temei­nic Decizia Nr. 2200/1951 a Ministe­rului Comerţului Interior privitor la regulile generale de comerţ. E nece­sar totodată să se convoace o şedinţă pe unităţi comerciale cu toţi munci­torii din comerţul de stat şi coopera­tist, pentru a le reaminti importanţa sprijinului pe care il pot primi prin echipele de control obştesc, aceasta pentru a-şi schimba atitudinea de ne­păsare şi uneori chiar ostilă pe care o adoptă unii dintre tovarăşii respon­sabili în momentul când echipele se prezintă spre a-i ajuta in muncă. Deasemeni, biroul Înfiinţat pentru studierea notelor informative şi pro­ceselor verbale întocmite de către echipele de control obștesc, trebue să lichideze cu atitudinea de nepăsare și să se întrunească săptămânal, pen­tru a putea lua la timp h­otăriri con­crete, în scopul îndreptării unor even­tuale greșeli sau abateri care ar fi sesizate. Dacă toate cele arătate mai sus vor fi traduse in viaţă, echipele de control obştesc îşi vor putea îndepli­ni menirea lor, iar deservirea consu­matorilor din oraşul nostru se va face in condiţii mult mai bune, pr­­ivindu-se astfel capăt unor nemulţu­miri create. VA­SilV­IU ANDREI Inspector Secţia­­Comercială Oraş Iaşi i

Next