Flacăra Iaşului, mai 1954 (Anul 10, nr. 2392-2416)

1954-05-03 / nr. 2392

Nr. 2392 flacara lAsuLui Pili experienţa P.C.U.S. Aci­vitatea unui instructor al unui comitet raional de partid . Hotărîrea Plenarei C.C. al PCUS «Cu privire la măsurile pentru dez­voltarea continuă a agriculturii U.R.S.S.“, a fost publicată în ziare la 13 septembrie, iar la 20 septembrie eu am şi plecat spre Sovietul sătesc Begunițk în raza căruia se află col­hozurile „Stalinski puti“ şi „Krasnîi maiak“. Biroul comitetului raional de partid mi-a încredinţat răspunderea pentru munca politică de partid în aceste colhozuri. In colhozul „Stalinski puti“ mai fusesem cu un an înainte pentru a pregăti problemele care urmau să fie discutate la şedinţa biroului com­i-­ tetului raional. In colhozul „Krasnîi maiak“ nu mai fusesem niciodată, deşi eu am lucrat în cadrul comitetu­lui raional de partid din Volosovsk mai bine de trei ani. De astă dată am plecat spre aceste Ihozurî nu pentru a aduna diferite late, pentru a mă înapoia apoi la unitetul raional și a scrie un me­moriu sau a întocmi un proiect de "■iărîre, pentru ca după aceea să m­­ai dau pe acolo un an întreg. Nu, ■ drum mă gîndeam că acum trebuie­­ studiez serios cadrele colhoznice, și mă orientez perfect în economia •ţelului agricol, să întăresc organi­­••aţiile de partid, să le ajut să mobili­zeze pe colhoznici la lupta pentru sporirea continuă a producţiei agri­cole. La sosirea mea în colhoz l-am în­­tîlnit pe secretarul comitetului raio­nal. La plecare el mi-a spus : — De îndată ce se va convoca o adunare de partid, telefonează-mi că voi veni și eu. Intr-adevăr, el a venit la adunare, a luat cuvîntul, m-a prezentat mem­brilor de partid și activului fără de partid (era o adunare deschisă) ca reprezentant permanent al comitetului raional în colhoz. Activul a primit cu satisfacţie vestea că potrivit hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.U.S. comitetul raional reorganizează activitatea aparatului de partid : au fost alcătuite trei grupe de instructori conduse de secretari ai comitetului raional — cîte o grupă pentru fiecare S.M.T. şi pentru colho­zurile deservite de acestea. Sosind în colhozul a S Stalinski puţin şi stînd de vorbă cu Strelkova secre­tarul organizaţiei de partid, precum şi cu alţi comunişti, am aflat că aici n­u s-au ţinut de mult timp adunări de partid. Organizaţia de partid nici măcar nu discutase hotărîrea plena­rei comitetului raional cu privire la pregătirea adăposturilor pentru vite, în vederea iernării, deşi situaţia din acest domeniu dădea prilej de neli­nişte , luna septembrie era pe sfîr­­şite, dar repararea şi construirea de adăposturi întrîziau în mod nepermis. Sfătuindu-mă cu comuniştii, am hotărît să discutăm această proble­mă în cadrul unei adunări deschise de partid. Tovarăşii au fost anunţaţi din timp despre data adunării şi or­dinea de zi. înainte de adunare am­­ vizitat brigăzile şi fermele, am stat de vorbă cu oamenii, pentru a sta­bili asupra căror probleme trebuie să-şi com­centreze mai mult atenţia organizaţia de partid.­­ „ La adunare au venit cei şapte membri de partid şi cei 15 membri ai activului fără partid : fruntaşi în creşterea animalelor, brigadieri, zoo­­tehnicianul, agronomul, tehnicianul­­constructor. Mulţi dintre ei partici­paseră activ în ajun la elaborarea măsurilor concrete menite să­­accele­reze reparaţia şi construirea adăpos­turilor pentru vite. Adunarea a hotă­­rît să intensifice munca politico-edu­­cativă în rîndurile tîmplarilor care lucrează în artelul agricol şi să facă apel la colhoznicii mai vîrstnici, să participe la repararea și construirea adăposturilor. Această chemare a a­­vut un viu răsunat în rîndurile col­hoznicilor. Chiar a doua zi colhozni­de M. TIHONOVA instructor al comitetului raio­nal de partid din Volosovsk, cu­ Stikov, Andreev şi alţii s-au pus pe treabă — au început să repare duşumelele şi ieslele, să pună gea­muri etc. Munca s-a desfăşurat şi la construcţia noului grajd pentru vite şi a coteţului pentru păsări. Plenara din septembrie a C.C. al P.C.U.S. a arătat necesitatea de a se îmbunătăţi munca politico-e­duca­­tivă în rîndurile femeilor. Imediat după adunare, am început să pregătim această consfătuire, am stabilit răspunderile fiecăruia. Eu urma să prezint un raport consacrat hotărîrii Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. şi C.C. al P.C.U.S. „Cu pri­vire la măsurile pentru dezvoltarea continuă a creşterii animalelor în ţară şi cu privire la micşorarea nor­melor de produse animale pe care gospodăriile colhoznicilor, muncitori­lor şi funcţionarilor le datorează sta­tului“. Preşedintele colhozului, Ma­karov, şi-a asumat răspunderea de a pregăti consfătuirea din punct de ve­dere organizatoric. Brigadierul Strel­kova, secretarul organizaţiei de partid, a ajutat mulgătoarelor frun­taşe să se pregătească în vederea consfătuirii. Sabaskin, felcerul veteri­nar al colhozului, împreună cu zoo­­tehnicianul Iakovleva, au generalizat datele cu privire la rezultatele între­cerii socialiste a crescătorilor de animale în perioada precedentă. Adunarea a decurs în mod organi­zat cu participarea activă a colhoz­nicilor. Ea a arătat că crescătorii de animale din artei au dobîndit o bo­gată experienţă. # Făcînd bilanţul întrecerii, crescă­torii de animale şi-au luat noi anga­jamente şi şi-au exprimat dorinţa ca organizaţia de partid şi conducerea colhozului să se preocupe mai mult de crescătorii de animale în ce pri­veşte pregătirea lor politică şi ridi­carea calificării lor. Aceste dorinţe ale colhoznicilor au fost satisfăcute. Crescătorii de animale din artelul agricol „Stalinski puti“ au adresat tuturor crescătorilor de animale din raion chemarea de a desfăşura între­cerea pentru a obţine în 1954 noi succese în lupta pentru accelerarea ritmului de creştere a şeptelului şi de ridicare a productivităţii animalelor. Mulgătoarele din colhoz şi-au luat angajamentul să obţină în 1954 cel puţin 3.150 kg. de lapte de la fiecare vacă, iar mulgătoarea Pulman şi-a luat angajamentul să obţină 3.800 kg. de lapte. Biroul comitetului raio­nal de partid a aprobat iniţiativa crescătorilor de animale din colhozul „Stalinsk­ puti“ şi a recomandat or­ganizaţiilor de partid din colhozuri să desfăşoare mai larg întrecerea pentru sporirea producţiei de produse ani­male. In afară de discuţiile în cadrul adu­nărilor şi consfătuirilor, am căutat să stau de vorbă cu fiecare colhoznic în parte, ceea ce m-a ajutat să cunosc mai îndeaproape oamenii, să mă ori­entez mai just în problemele gospo­dăriei, să aflu nevoile artelului şi ale colhoznicilor. După ce am cunoscut oamenii, m-am convins că colhozurile „Stalin­ski puti“ şi „Krasnîi maiak“ au ca­dre bune. Trebuie însă să muncim cu aceste cadre, să le educăm, să le ajutăm să biruie greutăţile. Să luăm de pildă pe felcerul veterinar Sabas­kin, care era candidat de partid în 1943. înainte, el era considerat un om pasiv, dar a fost suficient ca eu şi Strelkova, secretarul organizaţiei de partid, să stăm de cîteva ori de vorbă cu el, să-i încredinţăm cîteva sarcini de partid şi să-l ajutăm să le îndeplinească, pentru ca el să înceapă să se intereseze de viaţa obştească. La început a luat parte la pregătirea consfătuirii crescătorilor de animale, apoi a organizat învăţămîntul aces­tora, după aceea a început să organi­zeze convorbiri cu colhoznicii pentru ca pînă la urmă să ia cuvîntul la club, prezentînd raportul cu privire la Ziua­­Constituţiei sovietice. Recent a fost primit ca membru al P.C.U.S. încă un exemplu. Mult timp com­­somoliştii din colhozul „Stalinski puti“ nu învăţau deoarece, chipurile, nu ar fi avut cine să conducă cercu politic. După ce am stat de vorbă cu comsomolistul Maximov, responsabi­lul clubului sătesc, mi-am dat seama că el s-ar putea achita cu succes de munca de agitaţie. Cînd iam propus acest lucru, el a acceptat bucuros conducerea cercului comsomoliştilor şi în prezent conduce destul de bine învăţămîntul, fiind, bineînţeles, aju­tat în mod metodic, de secretarul or­ganizaţiei de partid. Dar nu numai învăţămîntul politic, ci şi întreaga muncă educativă în rîndurile tineretului din colhoz era dusă în mod nesatisfăcător. In colho­zul „Stalinski puti“, Dmitrieva, se­cretarul organizaţiei comsomoliste, se interesa prea puţin de viaţa şi de preocupările comsomoliştilor din ar­telul agricol, iar în colhozul „Krasnîi maiak“ nu exista un secretar al orga­nizaţiei comsomoliste. Stînd de vorbă cu comuniştii şi cu comsomoliştii, am hotărît să convocam o adunare cu membrii U. T. C. L. In cadrul acestei adunări au fost aleşi ca secretari ai organizaţiilor comso­moliste oameni care se bucură de stima şi încrederea tineretului. In prezent, organizaţiile comsomo­liste, cu sprijinul comuniştilor, parti­cipă în mod activ la rezolvarea pro­blemelor de gospodărire şi ale educa­ţiei politice a tineretului. Intr-o peri­oadă grea pentru colhoz, comsomo- iştii din artelul agricol „Stalinski puti“ au organizat o brigadă de tine­ret şi au ajutat la terminarea mai rapidă a treeratului cerealelor. Toam­na, ei au luat sub patronaj livada colhozului şi au muncit cu sîrguinţă pentru a o pune în ordine. Se dezvol­tă activitatea cercurilor artistice de amatori. Cu forţele tineretului au fost pregătite şi puse în scenă două spec­tacole teatrale. Activitatea comsomoliştilor are o importanţă deosebit de mare mai ales acolo unde nu există organizaţii de partid. Noi ne străduim să ridicăm rolul organizaţiilor de Comsomol, după cum prevede de altfel şi hotă­rîrea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S. Ceilalţi instructori ai co­mitetului raional de partid acordă de asemenea o atenţie deosebită selecţi­onării şi educării cadrelor comso­moliste. Atît eu, cit şi ceilalţi instructori trebuie să rezervăm o bună parte din timp muncii cu agitatorii şi propa­gandiştii. In colhozul „Stalinski puti“, de pildă, am organizat trei consfătuiri de instructaj cu agitatorii, am asistat la convorbirile organizate de ei, apoi am stat de vorbă cu agi­tatorii, le-am arătat lipsurile, le-am explicat cum trebuie să organizeze o convorbire,, pentru ca ea să intere­seze în mod viu pe colhoznici. Adesea fac instructaj şi cu propagandiştii. Eu particip personal la munca de agitaţie, organizez convorbiri, ţin referate, explic colhoznicilor hotărî­rea Plenarei din septembrie a C.C. al P.C.U.S. precum şi hotărîrile ulte­rioare adoptate de partid şi guvern în problemele agriculturii. In felul acesta muncesc şi ceilalţi instructori din grupa noastră. In fie­care luni ne adunăm la comitetul ra­ional, facem bilanţul activităţii desfă­şurate în decursul săptămînii, facem schimb de experienţă, prezentăm pro­punerile noastre şi primim din partea conducătorului de grupă directivele necesare. (S.I.R.)"­ ­ o­aşte bunăstarea colectiviştilor din Rîşcani Gospodăria agricolă colectivă „Vic­toria Socialismului" din Rîşcani, raio­nul Codăieşti, s-a dezvoltat şi s-a în­tărit simţitor în cei 6 ani de existen­­­­ţă. Au crescut veniturile realizate şi odată cu aceasta a crescut an de an şi nivelul de trai al colectiviştilor. Cite nu s-au făcut în gospodăria noastră colectivă în aceşti 6 ani. Pe lîngă succesele obţinute în cultivarea cerealelor, noi am reuşit să dezvoltăm şi ferme pentru creşterea animalelor ca: oi, porci, cai, vite cornute, etc. In gospodărie s-au ridicat noi construc­ţii, cum ar fi: saivan pentru oi, grajd pentru vite, maternitate pentru scroa­fe, magazie pentru cereale, pătul pen­tru porumb, o remiză pentru uneltele gospodăriei. De asemenea, noi, ne-am construit şi un nou sediu, care în cu­­rînd va fi gata, compus din mai mul­te încăperi, printre care şi o sală pen­tru club, o sală de lectură, şi o bibilio­­tecă. Odată cu creşterea avutului obştesc înfloreşte şi bunăstarea fiecărui co­lectivist în parte. In cursul celor 6 ani care au trecut de la înfiinţarea gospodăriei, 10 colectivişti au fost a­­jutaţi să-şi construiască case noi. Co­lectivistul C. Radu, de pildă, de cînd este în gospodărie, şi-a construit o casă nouă, acoperită cu ţiglă. Şi-au construit case noi şi C. Creţu şi Ion N. Alexa. Tot cu sprijinul gospodăriei, colec­tiviştii au posibilitatea să-şi deszvolte gospodăriile personale şi să-şi îmbu­nătăţească rasa vitelor. De exemplu, colectivistul N. Ababei are pe lingă gospodăria sa o vacă, 7 oi, 2 porci şi un număr însemnat de păsări, iar Maria Crîşmaru o vacă, 10 oi şi 2 porci. Mulţi dintre colectivişti şi-au tri­mis copiii să înveţe în şcoli superioa­re. Fiul colectivistului Vasile Ghindă a terminat de l­urînd­­­ursul de agro­nomie, fiul colectivistului Vasile A­­lexa urmează la şcoala metalurgică din oraşul Constanţa, iar fiica sa ur­mează şcoala de contabilitate.. Cu mult entuziasm au muncit co­lectiviştii în cinstea zilei de 1 Mai întrecerea socialistă a scos la iveală colectivişti cu multă pricepere şi dragoste de muncă, cum sunt Gh. Puiu, Toader Ciobotaru, Grigore Crîş­maru, Natalia Zaharia, Mărioara A­­lexa şi alţii, care au depus toate efor­turile pentru ca lucrările să fie efec­tuate cut mai bine şi la timp. Noi am grăpat la timp arăturile de toamnă, am însămînţat 16 hectare cu porumb în cuiburi aşezate în pă­trat şi 3 ha. cu cartofi, tot după a­­ceastă metodă, aplicînd şi îngrăşă­minte chimice, odată cu plantarea lor. Munca colectiviştilor din gospodă­ria noastră devine tot mai rodnică, fiecare fiind tot mai mult convins că numai astfel îşi asigură un trai tot mai îmbelşugat. VASILE AMARIEI preşedintele gospodăriei e­e­stive î,Victoria Socialismului“ din Rîşcani, Codăieşti Pag. 3 Să dezvoltăm tot mai larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului Sînt fericit ca mi-am îndeplinit angajamentul La începutul acestei luni, colectivul de muncă al întreprinderiii noastre, hotărît să cinstească ziua de 1 Mai cu noi realizări în producţie, şi-a luat o serie de frumoase angajamente. Cei care lucrăm în partida de confecţii, trasare şi încheiere, din secţia cazangerie de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie”, ne-am adunat apoi, sfătuindu-ne asupra felului în care trebuie să muncim, pentru a sprijini eforturile generale ale în­tregului colectiv de muncă, în vederea îndeplinirii an­gajamentelor luate. Faţă de sarcinile importante ce-mi reveneau în pro­ducţie, m-am hotărît să nu precupeţesc nici un efort, pentru a-mi realiza şi depăşi aceste sarcini. Lucrul cel mai principal îl constituie organizarea bună a locului de producţie. Asupra acestui lucru mi-am îndreptat întreaga atenţie, studiind cu mai mult femei metoda stahanovistului sovietic Voroşin. Muncind zi de zi, cu tot mai mult avînt, am reuşit ca alături de tovarăşii mei de muncă să-mi îndepli­nesc întocmai sarcinile ce mi-au revenit în cadrul an­gajamentelor luate în cinstea zilei de 1 Mai. Succese deosebite am reuşit să obţinem cu ocazia schimbului de onoare. Angajamentul meu perso­nal a fost să trasez două plăci tubulare pentru foca­rele de locomotivă, operaţiune pentru care în mod normal erau necesare 16 ore. M-am hotărît să execut această operaţiune numai în opt ore. Dar prin organi­zarea perfectă a locului de muncă, prin îndrumările primite de la şeful partizii, tov. Alexandru Moroşanu, am reuşit să-mi îndeplinesc angajamentul numai în 4 ore.. Succese importante au obţinut şi ceilalţi tovarăşi de muncă. In cadrul schimbului de onoare ei şi-au rea­lizat înainte de termen sarcina de a vălţui o cutie de foc şi a trasa o altă asemenea cutie. Cu multă însu­fleţire au muncit cazangiii Vasile Fălticeanu, Gh. Dăscălaşu şi alţii. .Voi continua să muncesc cu avînt sporit pentru a contribui la îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care şi le-a luat colectivul de muncă al întreprinderii noastre, cu prilejul zilei de 1 Mai, angajament care se referă la întreaga perioadă a anului acesta. Con­tribuţia mea ca şi a tuturor tovarăşilor de muncă de la Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie” va fi o părticică mică, dar însemnată, în lupta pe care poporul nostru muncitor o desfăşoară sub conducerea partidului, pentru pace, pentru socialism, pentru creşterea conti­nuă a nivelului de trai, material şi cultural al celor ce muncesc în scumpa noastră patrie. O producţie sporita de bună calitate Zi de zi, tot mai însufleţită este munca eidiliştilor de la fabrica „Ţesătura” unde întregul colectiv de muncă s-a străduit să întîmpine ziua de 1 Mai cu angajamentele îndeplinite. Apropierea măreţei sărbă­tori a oamenilor muncii a constituit un puternic în­demn în lupta pentru o producţie sporită şi de bună calitate. Folosind din plin timpul de lucru, maşinile şi uti­lajul, precum şi aplicînd metodele înaintate de muncă ale stahanoviştilor sovietici Voroşin, Jandarova şi a inginerilor sovietici Ilicev-Vlasov, numeroşi muncitori şi tehnicieni au reuşit să dea în cinstea zilei de 1 Mai mii de metri de ţesături şi fire de bumbac peste anga­jamentele luate. Astfel, exemplul fruntaşilor în întrecerea socialistă Piroş Maria, Antoaneta Ocheană, Silvia Boghiţoiu şi altele, care pînă în ziua de 28 aprilie au reuşit să dea între 350—600 m. pînză, peste angajamentele luate,­­a fost urmat de mulţi muncitori din întreprindere. Aceasta a determinat crearea condiţiilor necesare în­deplinirii angajamentelor întregului colectiv de a lu­cra în ziua de 30 aprilie în contul zilei de 5 mai în sectorul filatură şi în contul zilei de 3 mai în sectorul ţesătorie. In acelaş timp, calitatea produselor s-a îm­bunătăţit cu 18%, faţă de media trimestrului IV al anului trecut. La frumoase rezultate a dus şi acţiunea pornită în întreprinderea „Ţesătura” pentru reducerea sistemati­că a pierderilor în producţie, pentru obţinerea de cit mai multe economii. Cele 14 brigăzi de economii con­stituite au desfăşurat o rodnică activitate, reuşind să economisească materie primă din care se pot ţese peste 4000 m. pînză. De asemenea, brigăzile au mai economisit diferite materii auxiliare şi materiale, piese de schimb şi altele, in valoare de peste 30.050 lei. Fruntaşi în întrecerea pentru economii sînt tova­răşii : Aron Iosif, Maria Ciutacu, Curelaru Margareta, Maria Piroş, Eugenia Haidamac, Maria Colesnicov şi alţii. Descoperirea şi folosirea rezervelor interne a avut un rol hotărîtor în îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, în toate sectoarele. Astfel, s-a­u recondiţionat diverse piese de la maşini scoase din uz şi s-a putut pune în funcţie o maşină de bobinat. De asemenea, s-au transformat două strunguri vechi pentru a cores­punde necesităţilor întreprinderii. Tot prin folosirea rezervelor interne s-a confecţionat o freză pentru pană de nuturi, care va aduce o contribuţie preţioasă­ în lupta pentru mărirea producţiei şi productivităţii muncii. TOPOR NECULAI corespondent cazangiu, EMIL BORDEIANU Atelierele C.F.R. „Ilie Pintilie“ Cum am In vederea marii sărbători, 1­1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a tuturor oamenilor muncii, muncito­rii de la fabrica „Victoria“ s-au anga­jat să obţină moi şi frumoase realizări. Indeplinindu-şi angajamentul, ţesă­toarele şi filatoarele noastre au dat cantităţi însemnate de pînză şi fire peste plan. Alături de celelalte tovarăşe de muncă, m-am angajat la rîndul meu să muncesc cît mai bine. Eu lucrez la 4 războaie. La două din ele ţes pînză „muncitorul“, iar la celelalte: finet şi pînză „Vivi”. In cin­stea zilei de 1 Mai, am chemat la în­trecere socialistă pe ţesătoarea De­bora Sacagiu. Ne-am propus amîn­două să dăm mai multă pînză şi de calitate superioară. Pentru aceasta însă a trebuit să-mi organizez bine locul de muncă. întotdeauna am venit la fabrică mai devreme cu o jumătate de oră şi aduceam materia primă lîn­gă maşini, pentru ca astfel să pot folosi din plin timpul de lucru. întrecerea în care eram antrenată m-a făcut ca într-adevăr să muncesc mai bine. Tovarășa mea, Debora Saca­giu a căutat să mă întreacă. Cînd m-am uitat pe tabla din perete, am văzut că pînă la 22 aprilie eu am realizat 422 m. de pînză peste plan, întrecînd-o pe tov. Debora Sacagiu. Noi nu ne-am mulţumit cu atît. Şi de aceea am muncit cu şi mai multă ho-succese şi tărîre, pentru a dobîndi mai mari. In urmă cu cîteva zile, am avut un schimb de onoare. Nici de data asta n-am vrut să rămîn în urmă şi am reuşit să-mi depăşesc norma cu 34 la sută ,iar marfa produsă a fost în ma­joritate de calitatea I-a. Ca mine sînt multe muncitoare în secţia ţesătorie, care au întîmpinat ziua de 1 Mai cu succese deosebite.Noi ţesătoarele, vom şti întotdeauna să ne îndeplinim cu cinste angajamente­le luate. MARIA DARABANEANU ţesătoare fruntaşă în întrecerea socialistă fabrica „Victoria“ întîmpinat ziua marii sărbători Succesele mecanizatorilor de la Pentru mecanizatorii de la S.M.T. a devenit de mult o tradiţie să întîmpi­ne ziua de 1 Mai cu cît mai frumoase realizări. Cu această dorinţă vie, ei au pornit muncile agricole de primă­vară pentru ca ziua de 1 Mai să-i gă­sească cu un bogat bilanţ de succese în lupta pentru recolte bogate, întrecerea socialistă pentru obţine­rea titlului de tractorist fruntaş le-a fost puternic imbold în munca pe care au desfăşurat-o cu bucurie şi price­pere pe ogoarele colectiviştilor, înto­­vărăşiţilor şi ale ţăranilor muncitori cu gospodării individuale. Aşa se face că zi de zi, graficele de producţie au marcat noi şi frumoase depăşiri de norme, precum şi economisiri de mari cantităţi de carburanţi. Tractoriştii din brigada II-a con­dusă de Petre Tudorache, şi-au înde­plinit sarcinile de plan pe întreaga campanie de primăvară în proporţie de 152 la sută. Nu mai prejos s-au lăsat şi munci­torii celei de a IlI-a brigăzi, condusă de harnicul tractorist ,Vasile Iantoc, care a efectuat cu 46 la sută mai mulţi hantri decît erau prevăzuţi în planul lor de producţie. Tractoriştii din această brigadă au depus o mun­că susţinută, efectuînd lucrări de bună calitate pe ogoarele a sute de ţărani S.M.T.­Huşi muncitori cu gospodării individuale, printre care şi ale acelora din comuna Hurduci. Frumoasele succese dobîndite de către mecanizatorii S.M.T. Huşi au făcut ca staţiunea să raporteze în pragul sărbătorii de 1 Mai, că pla­nul său de producţie a fost îndeplinit în proporţie de 104 la sută. Angajamentul pe care şi-l ia acest colectiv de muncă este acela de a-şi îndrepta toată atenţia revizuirii par­cului de maşini şi tractoare, pentru ca în muncile agricole ce vor urma­­să poată lărgi șirul succeselor dobîndite pînă în prezent. Muncitorii din Direcţia Regională CF.R.­Iaşi şi-au depăşit planul Măreaţa sărbătoare a oamenilor muncii din lumea întreagă, ziua de 1 Mai, a găsit pe muncitorii şi tehnicie­nii Direcţiei Regionale C.F.R. Iaşi în plin avînt al luptei pentru îndeplini­rea şi depăşirea planului de stat pe anul 1954 la toţi indicii. Desfăşurînd larg întrecerea socia­listă în care s-a antrenat de la înce­putul anului şi folosind bogata expe­rienţă a feroviarilor sovietici, colecti­vul de muncă al acestei unităţi CFR- iste a reuşit să-şi depăşească cu mult frumoasele angajamente ce şi le-a luat. Succese de seamă au­ fost obţinute în lupta pentru deplina folosire a ma­terialului rulant şi reducerea preţului de cost al transporturilor. Astfel, an­gajamentul luat de a îndeplini planul pe luna aprilie, exprimat în tone nete convenţionale, pînă la data de 28 a­­prilie a fost realizat la data de 26 aprilie în proporţie de 102,50 la sută. Procesul de marşrutizare a trenuri­lor a fost îndeplinit pînă la aceeiaşi dată în procent de 116,22 la sută. Prin aceasta transporturile s-au făcut în­­tr­-un ritm rapid evitîndu-s­e staţiona­rea vagoanelor în staţiile tehnice. O atenţie deosebită a fost acordată şi reducerii consumului specific d combustibil convenţional la locomoti­ve, realizîndu-se pînă la data de,26 a­prilie o reducere de 2,03%, faţă de 2 la sută cît fusese angajamentul pe întreaga lună. Cele mai importante economii au fost obţinute de depourile Paşcani, Iaşi şi Cîmpulung. Totodată a fost realizat parcursul mediu planificat la trenuri marfă şi călători cu 101,01 la sută şi respectiv 101,05 la sută. Deasemeni, programul de repartiţie curentă a căii a fost depăşit cu 3,8 la sută faţă de angajamentul de 2 la sută, prin folosirea metodei sovietice a suflatului, precum şi programul de reparare a traverselor cu 2,6 la sută după metodele sovietice Nefidov şi Uda Iov. Succese importante au fost obţinute şi în ceea ce priveşte reducerea nu­mărului de fusuri de osie aprinse, ele fiind micşorate cu 7 la sută faţă de plan. Cele două ateliere de zonă Roman şi Burdujeni, s-au întrecut în muncă pentru a efectua reparaţii cît mai bune la vagoane, ele reuşind să-şi depă­şească sarcinile de plan cu aproape 4 la sută. Au muncit cu deosebită în­sufleţire pentru dobîndirea acestor succese tov. Cotea Gheorghe, şef ma­nevră staţie care s-a evidenţiat prin regulari­zarea circulaţiei cu 100 la sută, osii manevrate cu 139 la sută şi reducerea procesului tehnologic de manevrare a vagoanelor cu 28 la sută Succese asemănătoare a obţinut şi şeful de manevră Budeanu Con­stantin. La baza acestor succese a stat buna organizare a muncii şi folo­sirea metodelor feroviarilor sovietici Kojuhari şi Cataev. In lupta pentru reducerea consumu­lui de combustibil specific locomotivei s-a evidenţiat în mod deosebit echipa de locomotivă condusă de mecanicul Găină Gheorghe de la Depoul CFR Paşcani, compusă din mecanicul Cio­­praga Neculai şi fochiştii Creţu Ion şi Dumitraşcu Ion, toţi fruntaşi în întrec­rea socialistă, precum şi echipa con­dusă de mecanicul fruntaş în întrece­rea socialistă Talpig Neculai şi me­canicul Alexandru Ion cu fochiştii Nică Dumitru şi Dandaş Iosif. Mecanicii cinci autişti Popovici Gheorghe şi Grădinaru Ion din De­poul CFR Iaşi s-au evidenţiat prin faptul că au contribuit la sporirea parcursului mediu la trenuri călători S-a evidenţiat deasemeni tov. Bulbuc Vasile şef de sector, fruntaş în între­cerea socialistă, inovator şi raţionali­­zator, care folosind metodele sovieti­ce Cuzneţov şi Voroşin a reuşit să în­treţină aparatele fără deranja,i­nter­prelungindu-le du­rata de funcţionare.

Next