Flacăra Iaşului, august 1955 (Anul 11, nr. 2778-2802)

1955-08-02 / nr. 2778

* 1 » i Nr. 2777 HALÁRA 1 A $­O |­O­S începutul unei noi etape în relaţiile internaţionale ** Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa —, care a avut loc între 18 şi 23 iulie, are o importanţă istorică. Această conferinţă va deveni un jalon foarte însemnat pe calea spre destinderea încordării internaţionale, spre sta­bilirea încrederii între state, înţele­gerea la care s-a ajuns asupra prin­cipiilor generale deschide drumul spre continuarea examinării şi re­zolvării problemelor internaţionale arzătoare. Trăsătura distinctivă a conferinţei de la Geneva a fost spiritul de co­laborare şi înţelegere. Toate delega­ţiile s-au străduit să găsească căi pentru a obţine succesul lucrărilor conferinţei, fiecare a ascultat cu răbdare punctele de vedere ale ce­lorlalte delegaţii, a căutat să gă­sească un comun căi spre reglemen­tarea relaţiilor internaţionale. In timpul conferinţei, părţile au sta­bilit un contact personal, s-au cu­noscut mai de aproape. Ca­ urmare s-au creat condiţii mai favorabile pentru reglementarea problemelor nerezolvate, s-au conturat perspecti­vele unei apropieri continue între diferite ţări. Importanţa istorică a conferinţei de la Geneva constă toc­mai în faptul că la ea s-a făcut în­ceputul stabilirii încrederii între state, indiferent de orînduirea lor politică şi socială, pe baza coexis­tenţei paşnice. Conferinţa de la Ge­neva este începutul unei noi etape în relaţiile internaţionale. In faţa participanţilor la conferin­ţă s-a pus o sarcină de cea mai mare răspundere , de a găsi căile pentru a ajunge la înţelegerea ne­cesară cu privire la problemele in­ternaţionale a căror soluţionare se impune, de a găsi căi spre crearea încrederii între state, fără de care popoarele nu pot fi liniştite pentru viitorul lor şi fără de care nu se poate pune capăt „războiului rece“, nu poate fi stabilită o pace trainică şi îndelungată între popoare. Este cu totul evident că conferinţa de la Geneva nu a putut rezolva din­­tr-o dată toate problemele interna­ţionale. Aceasta va necesita o mun­că îndelungată, dusă cu răbdare şi perseverenţă. Dar ceea ce s-a făcut la Geneva va contribui deja la mic­şorarea încordării în relaţiile dintre state, la întărirea păcii între popoare, la înlăturarea pericolului unui nou război. Printre problemele foarte impor­tante examinate la Geneva, locul central l-a deţinut problema securi­tăţii Europei. Şi acest lucru nu este întimplător. Experienţa istoriei ne în­vaţă că războaiele cele mai sînge­­roase şi pustiitoare au avut loc toc­mai in Europa. De aceea consolida­rea păcii in Europa are o imensă importanţă pentru menţinerea păcii generale. Cea mai bună cale pentru asigu­rarea păcii şi preîntîmpinarea unei noi agresiuni in Europa este orga­nizarea unui sistem de securitate co­lectivă cu participarea tuturor state­lor europene şi a Statelor Unite ale Americii, aşa­ cum prevăd propuneri­le prezentate de U.R.S.S. In această privinţă, ţinind seamă de situaţia care s-a creat în Europa în urma con­stituirii unor grupări de state opuse una alteia, Uniunea Sovietică por­neşte de la ideea că în primul rînd relaţiile dintre statele care fac parte din aceste grupări trebuie îndrumate pe făgaşul colaborării paşnice nor­male, al aplanării paşnice a litigiilor existente între ele. După ce vor fi obţinute succese în atenuarea încor­dării în Europa şi va fi stabilită în­crederea intre state, aceste grupări vor putea fi lichidate şi înlocuite printr-un sistem de securitate colec­tivă. Aceasta ar duce fără doar şi poate la o conjuctură nouă in Eu­ropa, ar însănătoşi întreaga situaţie europeană şi ar contribui la întărirea păcii în lumea întreagă. Schimbul de vederi care a avut loc la Geneva asupra problemei secu­rităţii europene a arătat că toţi par­ticipanţii la conferinţă au dat dova­dă de dorinţa de a găsi o soluţie de comun acord a acestei probleme. La conferinţă s-a acordat o mare atenţie problemei germane. Au ieşit la iveală două puncte de vedere dife­rite în ceea ce priveşte rezolvarea a­­cestei probleme. Delegaţiile celor trei state occidentale au insistat că Ger­mania occidentală în curs de remili­­tarizare pe baza acordurilor de la Paris, iar apoi şi Germania unificată trebuie să fie incluse în grupările militare ale statelor occidentale — în gruparea nord-atlantică şi in u­­niunea militară a Europei occidenta­le. O asemenea abordare a rezolvării problemei germane implică consecin­ţe periculoase pentru popoarele Eu­ropei şi mai ales pentru poporul ger­man însuşi. Ea face, bineînţeles, lipsită de obiect discuţia cu privire la unificarea Germaniei. Delegaţia sovietică, călăuzindu-se după interesele întăririi păcii în Eu­ropa, a preconizat la conferinţă o altă cale de unificare a Germaniei. Ea a pornit de la premiza că mai intîi Republica Democrată Germană și Republica Federală Germană, iar apoi Germania unificată trebuie să fie incluse într-un sistem general eu­ropean de securitate colectivă. Crea­rea acestui sistem de securitate ar contribui la înlăturarea ba­rierelor din calea unificării Germa­niei. Nu se poate să nu ţinem seamă de faptul că pe teritoriul Germaniei s-au format două state suverane, fie­care cu o orînduire economică şi so­cială proprie, deosebită. Se înţelege că în aceste condiţii nu se poate pune problema fuzionării mecanice a celor două părţi ale Germaniei. Problema germană nu poate fi de asemenea soluţionată în detrimentul intereselor Republicii Democrate Germane. Oa­menii muncii din R.D.G. nu vor ac­cepta niciodată să păşească pe o a­­semenea cale. La Geneva s-a convenit că regle­mentarea problemei germane şi reu­­nificarea Germaniei prin alegeri li­bere trebuie să fie realizate în con­cordanţă cu interesele naţionale ale poporului german şi cu interesele se­curităţii europene. La lucrările conferinţei, un loc important l-a ocupat problema de­zarmării. In această problemă s-a pro­cedat la un vast schimb de vederi. Delegaţia sovietică a propus la con­ferinţă să fie fixată înţelegerea la care s-a ajuns deja, în problemele faţă de care poziţiile marilor puteri fie că coincid în întregime, fie că s-au apropiat considerabil. Din aces­te probleme face parte in primul rînd stabilirea nivelelor de înarmare a sta­telor, interzicerea armei atomice, ne­cesitatea instituirii unui sistem de control internaţional eficace. Şi asu­pra acestei probleme importante care are o însemnătate hotăritoare pentru securitatea popoarelor, toţi partici­panţii la conferinţa de la Geneva s-au exprimat in sensul că trebuie căutată o soluţie de comun acord. La conferinţă s-a examinat de a­semenea problema necesităţii dezvol­tării contactelor între Răsărit şi Apus. Soluţionarea acestei probleme are o deosebit de mare importanţă pentru cauza întăririi păcii, lărgirii colabo­rării economice şi culturale interna­ţionale, pentru slăbirea încordării in­ternaţionale. Conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri a aprobat directive că­tre miniştrii afacerilor externe. S-a hotărit că in octombrie anul curent miniştrii afacerilor externe se vor intilni la Geneva pentru a incepe dis­cutarea problemelor asupra cărora a avut loc schimbul de vederi la confe­rinţa şefilor guvernelor. Popoarele speră că la această consfătuire va fi făcut un nou pas înainte pe calea spre reglementarea problemelor in­ternaţionale arzătoare. Opinia publică democrată mondială nu poate insă să nu-şi exprime re­gretul în legătură cu faptul că la conferinţă nu s-a acordat atenţia cu­venită problemelor Asiei şi Extremu­lui Orient. Or, astfel de probleme ca restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., reglementarea situaţiei din regiunea Taiwan pe baza recunoaşte­rii drepturilor de netăgăduit ale po­porului chinez, executarea acordurilor de­ la Geneva privind Indochina şi altele nu suferă aminare.. Rezolvarea acestor probleme o cer nu numai in­teresele popoarelor Asiei şi Extre­mului Orient, ci şi interesele întări­rii păcii generale. Toţi oamenii de bună-credinţă din­­toate ţările au primit cu o profundă satisfacţie ştirea despre încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva. Presa din diferite ţări şi de diferite orientări politice nu ascunde că s-a realizat mult mai mult decit era de aşteptat. Lumea n-a fost de mult martoră a unei asemenea aprecieri unanime a evenimentelor internaţio­nale ca aceea pe care o face acum opinia publică din diferite ţări aces­tui important eveniment istoric. Conferinţa de la Geneva nu a în­şelat speranţele şi aşteptările popoa­relor. Ea a confirmat încă o dată că există o cale reală spre rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, că colaborarea în interesul păcii este necesară şi posibilă. Succesul confe­rinţei a întărit şi mai mult convin­gerea popoarelor că coexistenţa paş­nică este posibilă, că cele mai acute probleme internaţionale pot fi rezol­vate prin tratative. Succesul conferinţei de la Geneva bucură în mod deosebit pe partizanii păcii, care, după cum se ştie, au luptat timp de cîţiva ani pentru o în­­tilnire a şefilor guvernelor marilor puteri. însufleţiţi de succesele obţi­nute, partizanii păcii activizează lupta pentru pace şi securitatea po­poarelor, pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen. Este în afară de orice îndoială că in această luptă nobilă ei vor obţine noi succese im­portante. Nu se poate însă să nu atragem aten­ţia asupra faptului că in ţările occi­dentale tot felul de oam­eni rău in­tenţionaţi, inamici ai păcii şi adepţi ai „războiului rece“ caută sa semene pesimism în ceea ce priveşte destin­derea continuă a încordării in­ternaţionale, să oprească vîn­­tul proaspăt al Genevei. U­­nele cercuri occidentale ar vrea, în special, să transforme problema ger­mană într-o frînă în calea rezolvării problemei cu privire la asigurarea securităţii europene. Toţi cei cărora le sînt­­scumpe pacea şi securitatea trebuie să fie şi un viitor vigilenţi faţă de uneltirile duşmanilor păcii. Cauza păcii va triumfa dacă toate popoarele o vor apăra pină la capăt. *) Articol de fond din „Pentru pace trainică,­ pentru democraţie populară!“ Nr. 30 (351) din 29 iulie 1955. Grăbirea secerişului şi treierişului — sarcină de căpetenie La alta din Butea, munca nu fiecare dintre ţăranii muncitori este ziar. Aşa se face că in timp ce unii agitatorului şi ascultă atenţi lectura conteneşte nici­ o clipă. Totuşi dornic să afle noutăţile scrise in treieră, alţii s-au strâns in jurul ziarului. In comuna Dagîţa trebuie grăbit treierişul şi dezmîriştitul In timp ce în numeroase comune ale raionului Negreşti, cum ar fi To­­direşti, Ţibăneşti, Scinteia şi altele, treierişul păioaselor este în toi, în comuna Dagîţa, această importantă acţiune de sezon a rămas mult în urmă. Cu excepţia ţăranilor munci­tori din satul Ciurea, care au început treierişul, în celelalte sate batozele care au sosit n-au început încă treie­rişul, îşi pierd timpul fără folos, de mai bine de o săptăm­ină. Planul tov. Constantin Simireanu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, care cu­noaşte şi itinerariul pentru batozele de treier, s-a vădit a fi doar un calcul birocratic. Din suprafaţa de 429 ha., care reprezintă 70 la sută din supra­faţa de recoltat, au fost transportaţi la carii numai snopii de pe 36 hectare. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, în frunte cu preşe­dintele său, tărăgănează in mod con­damnabil mobilizarea şi antrenarea ţăranilor muncitori în ceea ce pri­veşte grăbirea treierişului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre dezmi­­riştii, care nu s-a realizat in comuna Dagîţa decit pe suprafaţa de 2 hec­tare,, deşi sunt numeroase atelaje care stau fără să lucreze. Toate acestea se datoresc slabei munci politice şi organizatorice duse de deputaţi în satele comunei, ine­xistenţei unei forme vii şi concrete de agitaţie în legătură cu importan­ţa campaniei agricole de vară. Cit de superficial sunt folosite formele de agitaţie în comuna Dagîţa, o dove­deşte şi faptul că în localul sfatului popular se mai găsesc şi astăzi lo­zinci şi indicatoarele care trebuiau de mult puse la punctele cele mai impor­tante de trecere pentru a indica ţăra­nilor muncitori locul ariilor. Deficienţele semnalate in această comună, care sunt efectele slabei munci politice şi tehnico-organizato­­rice desfăşurate în ceea ce priveşte campania de treieriş şi dezmiriştit de către comitetul executiv al sfatului popular comunal şi de organizaţiile de bază, sunt cunoscute de multă vre­me de organele de partid şi de stat ale raionului Negreşti. Ele însă n-au luat pînă acum nici un fel de măsuri eficace pentru îmbunătăţirea muncii in această comună, care se află prin­tre comunele codaşe pe raion in ceea ce priveşte treierişul şi dezmoriştitul Se impune ca în cel mai scurt timp comitetul executiv al sfatului popular al comunei Dagîţa să pună capăt lipsurilor în muncă in ceea ce priveşte folosirea întregii capacităţi de lucru a batozelor. Organizaţiile de bază, îndrumate de comitetul raional de partid, au da­toria de a asigura buna desfășurare a muncii politice, ca fiecare colectiv de agitatori să muncească temeinic pentru mobilizarea țăranilor munci­tori în această importantă campanie. Gazeta de perete din Vlădeni în sprijinul campaniei de recoltare şi treieriş In comuna Vlădeni se acordă o deose­bită aterţie a apariţiei cu regularitate a unor articole noi la gazeta de perete, articole care să oglindească aspecte din munca de recoltare şi treieriş. O rubrică specialii „sfatul agro­nomului" cu extrase din ziare şi broşuri de spe­cialitate vine in spriji­nul ţârăn­imii munci­toare, îmbogăţindu-i cunoştinţele din dome­niul agriculturii. De un real folos în această direcţie sunt şi cărţile, revistele şi bro­şurile cu teme agricole ce se găsesc la căminul cultural. Cei mai buni cititori sunt popularizaţi la ga­zeta cetăţenească spre a constitui un exemplu şi un imbold în munca. De asemenea, în ca­drul gazetei au fost popularizaţi fruntaşi în muncile de recoltare şi treieriş, cum ar fi Ti­­mofti Paholniţchi, Ion Rotaru, Dumitru Cuş­­muliuc, Elena Coţofan şi alţi membri ai înto­vărăşirii agricole din satul Alexandru cel Bun. Au fost la rindul lor popularizaţi şi ţăra­nii muncitori Mihai Purice, Constantin Bâ­­lănici, fruntaşi la tre­ieriş şi in predarea, cote­lor către stat. C. ROLEA corespondent Faza de regiune a campionatului R.P.R. de atletism — juniori In zilele de 30 şi 31 iulie a.c. s-a desfăşurat pe stadionul „23 August“ din localitate, faza de re­giune a campionatului R.P.R. de atletism-juniori. La acest concurs au luat parte atleţi din ma­joritatea raioanelor regiu­nii Iaşi. Cu toate că au participat la întreceri nu­meroşi tineri atleţi, nu s-au înregistrat totuşi re­zultate de valoare aCât din cauza slabei pregătiri a multor concurenţi cit şi a atmosferei neprielnice. Iată şi rezultatele tehnice înregistrate: Băieţi: 100 m. plat categ. I-a M. Petrescu (Roman)—11“ 9/10 100 m. plat categ. Il-a E. Ilisca (Roman)—12“ 1/10 400 m. categ. I-a O. Grunzu (Roman) —60“ 1/10 800 m. categ. I-a M. Anghel (Roman) —2’ 14“ 4/10 1500 m. categ. II-a M. Pancu (Roman) 4’ 24“ 4/10 3000 m. categ. II-a M. Anghel (Roman) — 9’ 57“ 2/10 80 m. garduri categ I-a M. Alexandrescu (Roman) —12“ 3/10 110 mm­. garduri categ. II-a A. Barnea (Roman)— 200 m. garduri categ. I-a N. Alexandrescu (Roman) — 400 m. garduri categ. II-a C. Gheorghiu 19“ 7/10 29“ 7/10 71“ 1/10 40“ 8/10 46“ 8/10 50“ 7/10 19“4/10 27“ 9/10 1,50 m. - 2,25 m. - 5,42 m. 5,63 m. Triplusalt categ. I-a — M. Gavriluţ (Roman) —11,15 m. Triplusalt categ. II-a — A. Leibovici (Huşi) —11,20 m. Suliţă categ. I-a — Al. Ghimea (Roman) — 35,93 m. „ categ. II-a — A. Leahu (Roman) — 25,20 m. Greutate categ. I-a — Al. Ghimea (Roman) — 10,17 rm „ categ. II-a L. Popa (Huşi) —8,90 m. Disc categ. I-a — I. Dric (Iași) — 23 m. „ categ. II-a — A. Băcăoanu (Roman)—32,70 m. Ciocan categ. I-a - Al. Luca (Roman) — 16,56 m. „ categ. II-a — C. Grăjdaru (Roman) — 28,69 m. Fete: 80 m. plat — Maria Voinovici (Roman) — 11“ 8/10 100 m. plat — Maria Weiss (Roman — 14“ 2/10 500 m. — Floarea Amarinei (Roman) F 55“ 9/10 800 m. — Maria Hanganu (Roman) — 2’ 54“ 2/10 înălţime categ. I-a Veronica Gavriluţ (Roman) 1,30 m. „ categ. I­I-a Maria Carp (Roman) 1,20 m. Lungime categ. I-a Veronica Gavriluţ (Roman) 1,30 m. „ categ. II-a Maria Carp (Roman) 3,80 m. Greutate: categ. II-a Maria Grigore (Roman) 8,33 m. Disc. categ. I-a — Aurica Bărbat (Roman) — 23 m.­­ categ. II-a — Maria Grigore (Roman) 25,80 m. Meci amical de fotbal Locomotiva Iași — Locomotiva Pașcani — (O-O) 1500 m. obstacole categ. I­I-a A4. Pancu (Roman)— (Roman) —4x 4x100 m. categ. I-a Roman 4x1000 m. categ. II-a Roman 4x100 m. Roman —12’ 4x3x2x100 m. categ. I-a Roman 2’ Înălţime categ. I-a — D. Teleaga (Iaşi) — Prăjină categ. II-a — A. Barnea (Roman) - Lungime categ. I-a — M Ga­vril­uţ (Roman)­­Triplusalt categ. Il-a — Gh. Roseti (Roman) -Duminică după amiază, echipa feroviarilor din lo­calitate, a terminat la ega­litate cu Locomotiva Paş­cani, după un joc fără is­toric. În general, partida a dezamăgit pe numeroşii spectatori prezenţi pe sta­dionul „Progresul ETACS“ Ambele echipe au prac­ticat un joc sub posibi­lităţi. Numeroasele defec­ţiuni constatate l­duite, lichidate de urgență de­oarece peste 2 şi respec­tiv 3 săptămâni fin­­epe returul campionatului re­gional şi campionatul categoriei B de fotbal. Paf. 5-i­ Să transportăm la timp cerealele colectate de pe arie In toată regiunea, treierişul a în­ceput să se desfăşoare intr-un ritm viu. Primele cantităţi de cereale colec­tate au şi intrat pe porţile bazelor de recepţie din regiunea noastră. Un exemplu viu in această privin­ţă 11 constituie ţăranii muncitori din comuna Cozmeşti şi Muntenii de Jos, raionul Vaslui­, Stănileşti­, raionul Huşi şi alţii. Efectuarea la timp a transportului de cereale colectate de la aiii la ba­zele de recepţie este necesară in pri­mul rînd pentru faptul că în acest an timpul fiind ploios, cerealele pot fi supuse stricăciunii și deci se pot pro­voca pagube însemnate, iar in al doilea rind, pentru a nu se aglomera adăposturile existente. In comunele arătate mai sus, co­mitetele executive ale sfaturilor populare au luat din timp măsuri pentru a organiza convoaie care sub conducerea unui delegat să trans­porte permanent cerealele colectate de la aici, la bazele de recepţie. Mai sunt totuşi încă numeroase co­mune unde organele locale ale puterii de stat nu au luat toate măsurile spre a asigura transportul zilnic al cerealelor colectate la bazele de re­cepţie. Astfel, în comunele Ţibana, Tansa şi Draxeni, din raionul Ne­greşti, Rediu, Laza şi altele, din ra­ionul Vaslui, precum şi în alte ra­ioane, sunt în prezent însemnate can­tităţi de cereale rămase pe arii, iar comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au luat toate măsurile pentru a organiza transpor­tul lor la bazele de recepţie. Această delăsare nu trebuie să mai dăinuie şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, spriji­nite de organele de îndrumare de la raioane, vor trebui să treacă deîndată la organizarea convoaielor pentru transportul cerealelor de pe arii la bazele de recepţie. Roadele aplicării metodelor înaintate Aplicînd metode înaintate, nume­roase gospodării colective, întovă­răşiri agricole şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală au obţinut producţii mari in cultura griului şi orzului. Astfel, gospodăria agricolă colec­tivă Coarnele Caprei, din raionul Hirlău, a obţinut de pe suprafaţa de 21 hectare o producţie de 4000 kg. grîu la hectar, adică in total o pro­ducţie de 85.000 kg. De asemenea, la gospodăria agri­colă colectivă Tungujei, din raionul Negreşti, de pe suprafaţa de 30 hec­tare recoltate cu combina s-a obţinut o producţie de 69.900 kg. griu, adică 2330 kg. la hectar. Şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale care au însămînţat griul şi celelalte culturi in perioada op­timă, au aplicat în perioada de vege­taţie lucrările de îngrijire, au obţinut producţii mari la hectar. Astfel, ţăranul muncitor Ioan Ghelber, din comuna Mirceşti, raio­nul Paşcani, a recoltat de pe supra­faţa de 1,20 hectare cantitatea de 3727 kg. griu, ceea ce revine la 3000 kg. la hectar. In comuna Trifeşti, din raionul Roman, ţăranul muncitor Gh. Munteanu a dobîndit o producţie de 3498 kg. grîu la hectar, iar ţăranul muncitor Vasile Chiriţă, a obţinut o producţie de 1015 kg. orz, de pe suprafaţa de 0,25 ha. adică 4060 kg. la hectar. In anul acesta, spre deosebire de alţi ani, au căzut multe ploi, care pot fi folositoare cartofilor plantaţi vara, dar dacă nu se fac anumite lu­crări, pot fi chiar dăunătoare. Tuberculul de cartof care s-a plantat este o tulpină subterană şi are nevoie de un pămint afinat şi bine aerisit pentru a da lăstari și pentru a forma plante viguroase. Ploile care au căzut în timpul plan­tării cartofilor sau după plantare, au bătătorit pămîntul. De aceea, grija principală trebuie îndreptată spre afinarea acestor păminturi bă­tătorite. In acest scop, acolo unde cartofii nu au răsărit încă, trebuie să se facă grăparea terenului. Grăparea se face de 2—3 ori, cu grape care au colţii scurţi. Prima dată se grăpează pentru a se dis­truge scoarţa care s-a format în urmă ploilor, indiferent dacă au răsărit cartofii sau nu. A doua gră­­pare se face cînd încep să răsară plantele, iar a treia cînd toate plan­tele au răsărit, dar sînt încă mici. La cartof, spre deosebire de alte plante, se recomandă ca prima pra­şilă să fie făcută superficial (in faţă), iar celalalate, din ce în ce mai adinei. In condiţiile acestui an însă, pentru a afina pămîntul bătă­tori­t de ploi, trebuie ca şi prima praşilă să se facă tot adînc (8-10 cm.). Plantele tinere de cartofi au ne­voie, în prima lor fază de vegeta­ţie, de mult azot. Anul acesta azo­tul care s-a acumulat in ogorul negru pregătit pentru cartofi a fost spălat de apa ploilor şi dus în adîn­­cime. Pentru a combate aceste neajunsuri, este necesar să se facă îngrăşarea plantelor cu azott. In acest scop se foloseşte cantitatea de 200 kg./ha. azotat de amoniu, acolo unde nu s-a dat înainte de plantare nici un fel de îngrăşă­minte şi 100 kg. /ha. acolo unde s-a dat bălegar la pregătirea ogorului negru. Acest îngrăşămint se dă înainte de ultima grapă dacă plan­tele sunt în curs de­ răsărire, sau la prima praşilă dacă plantele au răsărit. Odată cu praşila a doua, se face completarea îngrăşa­­rii plantelor cu superfosfat. Pentru aceasta se dau 200 kg./ha, prin îm­­prăştiere printre rinduri înainte de praşila a doua şi apoi se prăşeşte ■adine. In condiţiile acestui an numărul praşilelor ce se aplică la cartofi este mai mare decit în anii cu con­diţii climatice normale. Se reco­mandă să se facă 3-4 praşile, fără a muşuroi, toate adinei, pînă cînd plantele acoperă bine şi umbresc pămîntul. Pe suprafeţe destul de mari s-au plantat vara aceasta cartofi pen­tru cultură irigată. Dar pen­tru a obţine recolte mari de cartofi, trebuie ca irigarea să se facă raţional. Pînă cînd încep să înflorească, plantele de cartofi se udă în aşa fel ca pămîntul să fie in permanenţă umed pină la adin­­cimea de cca. 30 cm. De la această dată înainte se adincesc rigolele (brazdele) de udare şi se irighează, astfel ca pămîntul să fie in perma­nenţă umed pînă la adîncimea de 60 cm. Obişnuit, atunci cînd nu plouă se recomandă să se facă iri­garea din 7 în 7 zile. După fiecare udare, cînd pămîntul se zvîntă, se prăşeşte pentru a-1 afina şi aerisi. Irigarea continuă astfel pînă în prima jumătate a lunii octombrie, cînd timpul se răceşte, plantele umbresc bine pămîntul şi evapora­rea apei din pămint este redusă. In condiţii de irigare cartoful se muşuroieşte în toate regiunile odată cu prima udare. Metoda plantării de vară a carto­fului este acuma in al treilea an de la introducerea ei în producţie. Re­zultatele anilor trecut, au arătat că, acolo unde această cultură s-a bu­curat de atenţia necesară, s-au ob­ţinut recolte mari de cartofi. Acolo unde însă s-au neglijat o serie de lucrări care sunt cerute de această metodă, producţia a fost mai mică. De aceea, în fiecare gospodărie munca trebuie astfel planificată, incit, fără a neglija alte lucrări cerute de cam­pania de recoltare şi treieriş, lucră­rile de întreţinere a cartofilor să se facă in condiţii bune ştiind că nu­mai aşa putem asigura obţinerea de recolte mari. Ing. agronom M. BERINDEI Institutul de cercetări agronomice al Academiei R.P.R. SFATUL AGRONOMULUI întreţinerea culturilor de cartofi plantaţi în vară

Next