Flacăra Iaşului, august 1955 (Anul 11, nr. 2778-2802)
1955-08-02 / nr. 2778
* 1 » i Nr. 2777 HALÁRA 1 A $O |OS începutul unei noi etape în relaţiile internaţionale ** Conferinţa de la Geneva a şefilor guvernelor celor patru puteri — U.R.S.S., S.U.A., Anglia şi Franţa —, care a avut loc între 18 şi 23 iulie, are o importanţă istorică. Această conferinţă va deveni un jalon foarte însemnat pe calea spre destinderea încordării internaţionale, spre stabilirea încrederii între state, înţelegerea la care s-a ajuns asupra principiilor generale deschide drumul spre continuarea examinării şi rezolvării problemelor internaţionale arzătoare. Trăsătura distinctivă a conferinţei de la Geneva a fost spiritul de colaborare şi înţelegere. Toate delegaţiile s-au străduit să găsească căi pentru a obţine succesul lucrărilor conferinţei, fiecare a ascultat cu răbdare punctele de vedere ale celorlalte delegaţii, a căutat să găsească un comun căi spre reglementarea relaţiilor internaţionale. In timpul conferinţei, părţile au stabilit un contact personal, s-au cunoscut mai de aproape. Ca urmare s-au creat condiţii mai favorabile pentru reglementarea problemelor nerezolvate, s-au conturat perspectivele unei apropieri continue între diferite ţări. Importanţa istorică a conferinţei de la Geneva constă tocmai în faptul că la ea s-a făcut începutul stabilirii încrederii între state, indiferent de orînduirea lor politică şi socială, pe baza coexistenţei paşnice. Conferinţa de la Geneva este începutul unei noi etape în relaţiile internaţionale. In faţa participanţilor la conferinţă s-a pus o sarcină de cea mai mare răspundere , de a găsi căile pentru a ajunge la înţelegerea necesară cu privire la problemele internaţionale a căror soluţionare se impune, de a găsi căi spre crearea încrederii între state, fără de care popoarele nu pot fi liniştite pentru viitorul lor şi fără de care nu se poate pune capăt „războiului rece“, nu poate fi stabilită o pace trainică şi îndelungată între popoare. Este cu totul evident că conferinţa de la Geneva nu a putut rezolva dintr-o dată toate problemele internaţionale. Aceasta va necesita o muncă îndelungată, dusă cu răbdare şi perseverenţă. Dar ceea ce s-a făcut la Geneva va contribui deja la micşorarea încordării în relaţiile dintre state, la întărirea păcii între popoare, la înlăturarea pericolului unui nou război. Printre problemele foarte importante examinate la Geneva, locul central l-a deţinut problema securităţii Europei. Şi acest lucru nu este întimplător. Experienţa istoriei ne învaţă că războaiele cele mai sîngeroase şi pustiitoare au avut loc tocmai in Europa. De aceea consolidarea păcii in Europa are o imensă importanţă pentru menţinerea păcii generale. Cea mai bună cale pentru asigurarea păcii şi preîntîmpinarea unei noi agresiuni in Europa este organizarea unui sistem de securitate colectivă cu participarea tuturor statelor europene şi a Statelor Unite ale Americii, aşa cum prevăd propunerile prezentate de U.R.S.S. In această privinţă, ţinind seamă de situaţia care s-a creat în Europa în urma constituirii unor grupări de state opuse una alteia, Uniunea Sovietică porneşte de la ideea că în primul rînd relaţiile dintre statele care fac parte din aceste grupări trebuie îndrumate pe făgaşul colaborării paşnice normale, al aplanării paşnice a litigiilor existente între ele. După ce vor fi obţinute succese în atenuarea încordării în Europa şi va fi stabilită încrederea intre state, aceste grupări vor putea fi lichidate şi înlocuite printr-un sistem de securitate colectivă. Aceasta ar duce fără doar şi poate la o conjuctură nouă in Europa, ar însănătoşi întreaga situaţie europeană şi ar contribui la întărirea păcii în lumea întreagă. Schimbul de vederi care a avut loc la Geneva asupra problemei securităţii europene a arătat că toţi participanţii la conferinţă au dat dovadă de dorinţa de a găsi o soluţie de comun acord a acestei probleme. La conferinţă s-a acordat o mare atenţie problemei germane. Au ieşit la iveală două puncte de vedere diferite în ceea ce priveşte rezolvarea acestei probleme. Delegaţiile celor trei state occidentale au insistat că Germania occidentală în curs de remilitarizare pe baza acordurilor de la Paris, iar apoi şi Germania unificată trebuie să fie incluse în grupările militare ale statelor occidentale — în gruparea nord-atlantică şi in uniunea militară a Europei occidentale. O asemenea abordare a rezolvării problemei germane implică consecinţe periculoase pentru popoarele Europei şi mai ales pentru poporul german însuşi. Ea face, bineînţeles, lipsită de obiect discuţia cu privire la unificarea Germaniei. Delegaţia sovietică, călăuzindu-se după interesele întăririi păcii în Europa, a preconizat la conferinţă o altă cale de unificare a Germaniei. Ea a pornit de la premiza că mai intîi Republica Democrată Germană și Republica Federală Germană, iar apoi Germania unificată trebuie să fie incluse într-un sistem general european de securitate colectivă. Crearea acestui sistem de securitate ar contribui la înlăturarea barierelor din calea unificării Germaniei. Nu se poate să nu ţinem seamă de faptul că pe teritoriul Germaniei s-au format două state suverane, fiecare cu o orînduire economică şi socială proprie, deosebită. Se înţelege că în aceste condiţii nu se poate pune problema fuzionării mecanice a celor două părţi ale Germaniei. Problema germană nu poate fi de asemenea soluţionată în detrimentul intereselor Republicii Democrate Germane. Oamenii muncii din R.D.G. nu vor accepta niciodată să păşească pe o asemenea cale. La Geneva s-a convenit că reglementarea problemei germane şi reunificarea Germaniei prin alegeri libere trebuie să fie realizate în concordanţă cu interesele naţionale ale poporului german şi cu interesele securităţii europene. La lucrările conferinţei, un loc important l-a ocupat problema dezarmării. In această problemă s-a procedat la un vast schimb de vederi. Delegaţia sovietică a propus la conferinţă să fie fixată înţelegerea la care s-a ajuns deja, în problemele faţă de care poziţiile marilor puteri fie că coincid în întregime, fie că s-au apropiat considerabil. Din aceste probleme face parte in primul rînd stabilirea nivelelor de înarmare a statelor, interzicerea armei atomice, necesitatea instituirii unui sistem de control internaţional eficace. Şi asupra acestei probleme importante care are o însemnătate hotăritoare pentru securitatea popoarelor, toţi participanţii la conferinţa de la Geneva s-au exprimat in sensul că trebuie căutată o soluţie de comun acord. La conferinţă s-a examinat de asemenea problema necesităţii dezvoltării contactelor între Răsărit şi Apus. Soluţionarea acestei probleme are o deosebit de mare importanţă pentru cauza întăririi păcii, lărgirii colaborării economice şi culturale internaţionale, pentru slăbirea încordării internaţionale. Conferinţa şefilor guvernelor celor patru puteri a aprobat directive către miniştrii afacerilor externe. S-a hotărit că in octombrie anul curent miniştrii afacerilor externe se vor intilni la Geneva pentru a incepe discutarea problemelor asupra cărora a avut loc schimbul de vederi la conferinţa şefilor guvernelor. Popoarele speră că la această consfătuire va fi făcut un nou pas înainte pe calea spre reglementarea problemelor internaţionale arzătoare. Opinia publică democrată mondială nu poate insă să nu-şi exprime regretul în legătură cu faptul că la conferinţă nu s-a acordat atenţia cuvenită problemelor Asiei şi Extremului Orient. Or, astfel de probleme ca restabilirea drepturilor legitime ale Republicii Populare Chineze în O.N.U., reglementarea situaţiei din regiunea Taiwan pe baza recunoaşterii drepturilor de netăgăduit ale poporului chinez, executarea acordurilor de la Geneva privind Indochina şi altele nu suferă aminare.. Rezolvarea acestor probleme o cer nu numai interesele popoarelor Asiei şi Extremului Orient, ci şi interesele întăririi păcii generale. Toţi oamenii de bună-credinţă dintoate ţările au primit cu o profundă satisfacţie ştirea despre încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva. Presa din diferite ţări şi de diferite orientări politice nu ascunde că s-a realizat mult mai mult decit era de aşteptat. Lumea n-a fost de mult martoră a unei asemenea aprecieri unanime a evenimentelor internaţionale ca aceea pe care o face acum opinia publică din diferite ţări acestui important eveniment istoric. Conferinţa de la Geneva nu a înşelat speranţele şi aşteptările popoarelor. Ea a confirmat încă o dată că există o cale reală spre rezolvarea problemelor internaţionale litigioase, că colaborarea în interesul păcii este necesară şi posibilă. Succesul conferinţei a întărit şi mai mult convingerea popoarelor că coexistenţa paşnică este posibilă, că cele mai acute probleme internaţionale pot fi rezolvate prin tratative. Succesul conferinţei de la Geneva bucură în mod deosebit pe partizanii păcii, care, după cum se ştie, au luptat timp de cîţiva ani pentru o întilnire a şefilor guvernelor marilor puteri. însufleţiţi de succesele obţinute, partizanii păcii activizează lupta pentru pace şi securitatea popoarelor, pentru interzicerea armei atomice şi cu hidrogen. Este în afară de orice îndoială că in această luptă nobilă ei vor obţine noi succese importante. Nu se poate însă să nu atragem atenţia asupra faptului că in ţările occidentale tot felul de oameni rău intenţionaţi, inamici ai păcii şi adepţi ai „războiului rece“ caută sa semene pesimism în ceea ce priveşte destinderea continuă a încordării internaţionale, să oprească vîntul proaspăt al Genevei. Unele cercuri occidentale ar vrea, în special, să transforme problema germană într-o frînă în calea rezolvării problemei cu privire la asigurarea securităţii europene. Toţi cei cărora le sîntscumpe pacea şi securitatea trebuie să fie şi un viitor vigilenţi faţă de uneltirile duşmanilor păcii. Cauza păcii va triumfa dacă toate popoarele o vor apăra pină la capăt. *) Articol de fond din „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară!“ Nr. 30 (351) din 29 iulie 1955. Grăbirea secerişului şi treierişului — sarcină de căpetenie La alta din Butea, munca nu fiecare dintre ţăranii muncitori este ziar. Aşa se face că in timp ce unii agitatorului şi ascultă atenţi lectura conteneşte nici o clipă. Totuşi dornic să afle noutăţile scrise in treieră, alţii s-au strâns in jurul ziarului. In comuna Dagîţa trebuie grăbit treierişul şi dezmîriştitul In timp ce în numeroase comune ale raionului Negreşti, cum ar fi Todireşti, Ţibăneşti, Scinteia şi altele, treierişul păioaselor este în toi, în comuna Dagîţa, această importantă acţiune de sezon a rămas mult în urmă. Cu excepţia ţăranilor muncitori din satul Ciurea, care au început treierişul, în celelalte sate batozele care au sosit n-au început încă treierişul, îşi pierd timpul fără folos, de mai bine de o săptămină. Planul tov. Constantin Simireanu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, care cunoaşte şi itinerariul pentru batozele de treier, s-a vădit a fi doar un calcul birocratic. Din suprafaţa de 429 ha., care reprezintă 70 la sută din suprafaţa de recoltat, au fost transportaţi la carii numai snopii de pe 36 hectare. Comitetul executiv al sfatului popular comunal, în frunte cu preşedintele său, tărăgănează in mod condamnabil mobilizarea şi antrenarea ţăranilor muncitori în ceea ce priveşte grăbirea treierişului. Acelaşi lucru se poate spune şi despre dezmiriştii, care nu s-a realizat in comuna Dagîţa decit pe suprafaţa de 2 hectare,, deşi sunt numeroase atelaje care stau fără să lucreze. Toate acestea se datoresc slabei munci politice şi organizatorice duse de deputaţi în satele comunei, inexistenţei unei forme vii şi concrete de agitaţie în legătură cu importanţa campaniei agricole de vară. Cit de superficial sunt folosite formele de agitaţie în comuna Dagîţa, o dovedeşte şi faptul că în localul sfatului popular se mai găsesc şi astăzi lozinci şi indicatoarele care trebuiau de mult puse la punctele cele mai importante de trecere pentru a indica ţăranilor muncitori locul ariilor. Deficienţele semnalate in această comună, care sunt efectele slabei munci politice şi tehnico-organizatorice desfăşurate în ceea ce priveşte campania de treieriş şi dezmiriştit de către comitetul executiv al sfatului popular comunal şi de organizaţiile de bază, sunt cunoscute de multă vreme de organele de partid şi de stat ale raionului Negreşti. Ele însă n-au luat pînă acum nici un fel de măsuri eficace pentru îmbunătăţirea muncii in această comună, care se află printre comunele codaşe pe raion in ceea ce priveşte treierişul şi dezmoriştitul Se impune ca în cel mai scurt timp comitetul executiv al sfatului popular al comunei Dagîţa să pună capăt lipsurilor în muncă in ceea ce priveşte folosirea întregii capacităţi de lucru a batozelor. Organizaţiile de bază, îndrumate de comitetul raional de partid, au datoria de a asigura buna desfășurare a muncii politice, ca fiecare colectiv de agitatori să muncească temeinic pentru mobilizarea țăranilor muncitori în această importantă campanie. Gazeta de perete din Vlădeni în sprijinul campaniei de recoltare şi treieriş In comuna Vlădeni se acordă o deosebită aterţie a apariţiei cu regularitate a unor articole noi la gazeta de perete, articole care să oglindească aspecte din munca de recoltare şi treieriş. O rubrică specialii „sfatul agronomului" cu extrase din ziare şi broşuri de specialitate vine in sprijinul ţârănimii muncitoare, îmbogăţindu-i cunoştinţele din domeniul agriculturii. De un real folos în această direcţie sunt şi cărţile, revistele şi broşurile cu teme agricole ce se găsesc la căminul cultural. Cei mai buni cititori sunt popularizaţi la gazeta cetăţenească spre a constitui un exemplu şi un imbold în munca. De asemenea, în cadrul gazetei au fost popularizaţi fruntaşi în muncile de recoltare şi treieriş, cum ar fi Timofti Paholniţchi, Ion Rotaru, Dumitru Cuşmuliuc, Elena Coţofan şi alţi membri ai întovărăşirii agricole din satul Alexandru cel Bun. Au fost la rindul lor popularizaţi şi ţăranii muncitori Mihai Purice, Constantin Bâlănici, fruntaşi la treieriş şi in predarea, cotelor către stat. C. ROLEA corespondent Faza de regiune a campionatului R.P.R. de atletism — juniori In zilele de 30 şi 31 iulie a.c. s-a desfăşurat pe stadionul „23 August“ din localitate, faza de regiune a campionatului R.P.R. de atletism-juniori. La acest concurs au luat parte atleţi din majoritatea raioanelor regiunii Iaşi. Cu toate că au participat la întreceri numeroşi tineri atleţi, nu s-au înregistrat totuşi rezultate de valoare aCât din cauza slabei pregătiri a multor concurenţi cit şi a atmosferei neprielnice. Iată şi rezultatele tehnice înregistrate: Băieţi: 100 m. plat categ. I-a M. Petrescu (Roman)—11“ 9/10 100 m. plat categ. Il-a E. Ilisca (Roman)—12“ 1/10 400 m. categ. I-a O. Grunzu (Roman) —60“ 1/10 800 m. categ. I-a M. Anghel (Roman) —2’ 14“ 4/10 1500 m. categ. II-a M. Pancu (Roman) 4’ 24“ 4/10 3000 m. categ. II-a M. Anghel (Roman) — 9’ 57“ 2/10 80 m. garduri categ I-a M. Alexandrescu (Roman) —12“ 3/10 110 mm. garduri categ. II-a A. Barnea (Roman)— 200 m. garduri categ. I-a N. Alexandrescu (Roman) — 400 m. garduri categ. II-a C. Gheorghiu 19“ 7/10 29“ 7/10 71“ 1/10 40“ 8/10 46“ 8/10 50“ 7/10 19“4/10 27“ 9/10 1,50 m. - 2,25 m. - 5,42 m. 5,63 m. Triplusalt categ. I-a — M. Gavriluţ (Roman) —11,15 m. Triplusalt categ. II-a — A. Leibovici (Huşi) —11,20 m. Suliţă categ. I-a — Al. Ghimea (Roman) — 35,93 m. „ categ. II-a — A. Leahu (Roman) — 25,20 m. Greutate categ. I-a — Al. Ghimea (Roman) — 10,17 rm „ categ. II-a L. Popa (Huşi) —8,90 m. Disc categ. I-a — I. Dric (Iași) — 23 m. „ categ. II-a — A. Băcăoanu (Roman)—32,70 m. Ciocan categ. I-a - Al. Luca (Roman) — 16,56 m. „ categ. II-a — C. Grăjdaru (Roman) — 28,69 m. Fete: 80 m. plat — Maria Voinovici (Roman) — 11“ 8/10 100 m. plat — Maria Weiss (Roman — 14“ 2/10 500 m. — Floarea Amarinei (Roman) F 55“ 9/10 800 m. — Maria Hanganu (Roman) — 2’ 54“ 2/10 înălţime categ. I-a Veronica Gavriluţ (Roman) 1,30 m. „ categ. II-a Maria Carp (Roman) 1,20 m. Lungime categ. I-a Veronica Gavriluţ (Roman) 1,30 m. „ categ. II-a Maria Carp (Roman) 3,80 m. Greutate: categ. II-a Maria Grigore (Roman) 8,33 m. Disc. categ. I-a — Aurica Bărbat (Roman) — 23 m. categ. II-a — Maria Grigore (Roman) 25,80 m. Meci amical de fotbal Locomotiva Iași — Locomotiva Pașcani — (O-O) 1500 m. obstacole categ. II-a A4. Pancu (Roman)— (Roman) —4x 4x100 m. categ. I-a Roman 4x1000 m. categ. II-a Roman 4x100 m. Roman —12’ 4x3x2x100 m. categ. I-a Roman 2’ Înălţime categ. I-a — D. Teleaga (Iaşi) — Prăjină categ. II-a — A. Barnea (Roman) - Lungime categ. I-a — M Gavriluţ (Roman)Triplusalt categ. Il-a — Gh. Roseti (Roman) -Duminică după amiază, echipa feroviarilor din localitate, a terminat la egalitate cu Locomotiva Paşcani, după un joc fără istoric. În general, partida a dezamăgit pe numeroşii spectatori prezenţi pe stadionul „Progresul ETACS“ Ambele echipe au practicat un joc sub posibilităţi. Numeroasele defecţiuni constatate lduite, lichidate de urgență deoarece peste 2 şi respectiv 3 săptămâni finepe returul campionatului regional şi campionatul categoriei B de fotbal. Paf. 5-i Să transportăm la timp cerealele colectate de pe arie In toată regiunea, treierişul a început să se desfăşoare intr-un ritm viu. Primele cantităţi de cereale colectate au şi intrat pe porţile bazelor de recepţie din regiunea noastră. Un exemplu viu in această privinţă 11 constituie ţăranii muncitori din comuna Cozmeşti şi Muntenii de Jos, raionul Vaslui, Stănileşti, raionul Huşi şi alţii. Efectuarea la timp a transportului de cereale colectate de la aiii la bazele de recepţie este necesară in primul rînd pentru faptul că în acest an timpul fiind ploios, cerealele pot fi supuse stricăciunii și deci se pot provoca pagube însemnate, iar in al doilea rind, pentru a nu se aglomera adăposturile existente. In comunele arătate mai sus, comitetele executive ale sfaturilor populare au luat din timp măsuri pentru a organiza convoaie care sub conducerea unui delegat să transporte permanent cerealele colectate de la aici, la bazele de recepţie. Mai sunt totuşi încă numeroase comune unde organele locale ale puterii de stat nu au luat toate măsurile spre a asigura transportul zilnic al cerealelor colectate la bazele de recepţie. Astfel, în comunele Ţibana, Tansa şi Draxeni, din raionul Negreşti, Rediu, Laza şi altele, din raionul Vaslui, precum şi în alte raioane, sunt în prezent însemnate cantităţi de cereale rămase pe arii, iar comitetele executive ale sfaturilor populare comunale nu au luat toate măsurile pentru a organiza transportul lor la bazele de recepţie. Această delăsare nu trebuie să mai dăinuie şi comitetele executive ale sfaturilor populare comunale, sprijinite de organele de îndrumare de la raioane, vor trebui să treacă deîndată la organizarea convoaielor pentru transportul cerealelor de pe arii la bazele de recepţie. Roadele aplicării metodelor înaintate Aplicînd metode înaintate, numeroase gospodării colective, întovărăşiri agricole şi ţărani muncitori cu gospodărie individuală au obţinut producţii mari in cultura griului şi orzului. Astfel, gospodăria agricolă colectivă Coarnele Caprei, din raionul Hirlău, a obţinut de pe suprafaţa de 21 hectare o producţie de 4000 kg. grîu la hectar, adică in total o producţie de 85.000 kg. De asemenea, la gospodăria agricolă colectivă Tungujei, din raionul Negreşti, de pe suprafaţa de 30 hectare recoltate cu combina s-a obţinut o producţie de 69.900 kg. griu, adică 2330 kg. la hectar. Şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale care au însămînţat griul şi celelalte culturi in perioada optimă, au aplicat în perioada de vegetaţie lucrările de îngrijire, au obţinut producţii mari la hectar. Astfel, ţăranul muncitor Ioan Ghelber, din comuna Mirceşti, raionul Paşcani, a recoltat de pe suprafaţa de 1,20 hectare cantitatea de 3727 kg. griu, ceea ce revine la 3000 kg. la hectar. In comuna Trifeşti, din raionul Roman, ţăranul muncitor Gh. Munteanu a dobîndit o producţie de 3498 kg. grîu la hectar, iar ţăranul muncitor Vasile Chiriţă, a obţinut o producţie de 1015 kg. orz, de pe suprafaţa de 0,25 ha. adică 4060 kg. la hectar. In anul acesta, spre deosebire de alţi ani, au căzut multe ploi, care pot fi folositoare cartofilor plantaţi vara, dar dacă nu se fac anumite lucrări, pot fi chiar dăunătoare. Tuberculul de cartof care s-a plantat este o tulpină subterană şi are nevoie de un pămint afinat şi bine aerisit pentru a da lăstari și pentru a forma plante viguroase. Ploile care au căzut în timpul plantării cartofilor sau după plantare, au bătătorit pămîntul. De aceea, grija principală trebuie îndreptată spre afinarea acestor păminturi bătătorite. In acest scop, acolo unde cartofii nu au răsărit încă, trebuie să se facă grăparea terenului. Grăparea se face de 2—3 ori, cu grape care au colţii scurţi. Prima dată se grăpează pentru a se distruge scoarţa care s-a format în urmă ploilor, indiferent dacă au răsărit cartofii sau nu. A doua grăpare se face cînd încep să răsară plantele, iar a treia cînd toate plantele au răsărit, dar sînt încă mici. La cartof, spre deosebire de alte plante, se recomandă ca prima praşilă să fie făcută superficial (in faţă), iar celalalate, din ce în ce mai adinei. In condiţiile acestui an însă, pentru a afina pămîntul bătătorit de ploi, trebuie ca şi prima praşilă să se facă tot adînc (8-10 cm.). Plantele tinere de cartofi au nevoie, în prima lor fază de vegetaţie, de mult azot. Anul acesta azotul care s-a acumulat in ogorul negru pregătit pentru cartofi a fost spălat de apa ploilor şi dus în adîncime. Pentru a combate aceste neajunsuri, este necesar să se facă îngrăşarea plantelor cu azott. In acest scop se foloseşte cantitatea de 200 kg./ha. azotat de amoniu, acolo unde nu s-a dat înainte de plantare nici un fel de îngrăşăminte şi 100 kg. /ha. acolo unde s-a dat bălegar la pregătirea ogorului negru. Acest îngrăşămint se dă înainte de ultima grapă dacă plantele sunt în curs de răsărire, sau la prima praşilă dacă plantele au răsărit. Odată cu praşila a doua, se face completarea îngrăşarii plantelor cu superfosfat. Pentru aceasta se dau 200 kg./ha, prin împrăştiere printre rinduri înainte de praşila a doua şi apoi se prăşeşte ■adine. In condiţiile acestui an numărul praşilelor ce se aplică la cartofi este mai mare decit în anii cu condiţii climatice normale. Se recomandă să se facă 3-4 praşile, fără a muşuroi, toate adinei, pînă cînd plantele acoperă bine şi umbresc pămîntul. Pe suprafeţe destul de mari s-au plantat vara aceasta cartofi pentru cultură irigată. Dar pentru a obţine recolte mari de cartofi, trebuie ca irigarea să se facă raţional. Pînă cînd încep să înflorească, plantele de cartofi se udă în aşa fel ca pămîntul să fie in permanenţă umed pină la adincimea de cca. 30 cm. De la această dată înainte se adincesc rigolele (brazdele) de udare şi se irighează, astfel ca pămîntul să fie in permanenţă umed pînă la adîncimea de 60 cm. Obişnuit, atunci cînd nu plouă se recomandă să se facă irigarea din 7 în 7 zile. După fiecare udare, cînd pămîntul se zvîntă, se prăşeşte pentru a-1 afina şi aerisi. Irigarea continuă astfel pînă în prima jumătate a lunii octombrie, cînd timpul se răceşte, plantele umbresc bine pămîntul şi evaporarea apei din pămint este redusă. In condiţii de irigare cartoful se muşuroieşte în toate regiunile odată cu prima udare. Metoda plantării de vară a cartofului este acuma in al treilea an de la introducerea ei în producţie. Rezultatele anilor trecut, au arătat că, acolo unde această cultură s-a bucurat de atenţia necesară, s-au obţinut recolte mari de cartofi. Acolo unde însă s-au neglijat o serie de lucrări care sunt cerute de această metodă, producţia a fost mai mică. De aceea, în fiecare gospodărie munca trebuie astfel planificată, incit, fără a neglija alte lucrări cerute de campania de recoltare şi treieriş, lucrările de întreţinere a cartofilor să se facă in condiţii bune ştiind că numai aşa putem asigura obţinerea de recolte mari. Ing. agronom M. BERINDEI Institutul de cercetări agronomice al Academiei R.P.R. SFATUL AGRONOMULUI întreţinerea culturilor de cartofi plantaţi în vară