Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)

1956-11-01 / nr. 3168

Nn 3168 Ne scriu membrii de partid Sîntem bine pr Experienţa anilor trecuţi ne-a de edit că, creşterea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid contri­­bu­e în mare măsură la buna desfăşurare a muncii politice de masă in scopul întăririi puterii economice a gospodăriei noastre. De aceea, pregătirea deschide­rii noului an şcolar în sistemul învăţămîntului de partid a con­stituit pentru organizaţia noas­tră de bază o preocupare de seamă. După ce propagandistul şi cursanţii au fost selecţionaţi pe baza liberului consimţămînt şi a pregătirii lor politice şi după ce s-a stabilit ca, anul acesta, în gospodăria noastră să ia fi­inţă un cerc de studiere a is-CONST. BENTU membru în biroul organizaţiei de bază din gospodăria colectivă ,,Zori Noi”, satul Dumeşti, raionul Tg. Frumos tor­ei P.M.R., biroul organiza­ţiei de bază s-a îngrijit de asi­gurarea condiţiilor necesare pen­tru ca învăţămîntul de partid să se desfăşoare în condiţii cît mai bune. Astfel, cu prilejul unei adu­nări generale, organizaţia de bază a hotărît ca expunerea lec­ţiilor, precum şi seminariile să aibă loc în sala colţului roşu din sediul gospodăriei, o cameră foarte potrivită acestui scop. In acelaşi timp, unii membri de gătiţi partid ca tov. Vasile Nălbaru sau unii cursanţi fără de partid ca tov. Petru Andronache, co­lectivist fruntaş în muncă, au primit sarcini concrete în sen­sul asigurării condiţiilor de lu­mină şi căldură pe timpul ier­nii. Biroul organizaţiei de bază a îndrumat de asemenea cursan­ţii să se îngrijească de materia­lul didactic şi a luat măsuri pentru înzestrarea bibliotecii cu broşurile şi materialul biblio­grafic necesar. Aceste sarcini şi îndrumări fiind înfăptuite în practică pot afirma că în prezent sîntem bine pregătiţi pentru a deschide un cadru festiv noul an şcolar în învăţămîntul de partid. Aşteptăm cu nerăbdare prima expunere Cu mult timp înainte, organiza­ţia noastră de bază a analizat, in cadrul unei adunări generale, felul în care s-a desfăşurat învăţămîntul de partid în anul şcolar 1955- 1956. Vorbind despre unele rea­lizări care au fost dobîndite în munca de ridicare a nivelului politic şi ideologic al comunişti­lor, unii membri ai organizaţiei de bază au criticat totodată cu tărie lipsurile ce s-au manifes­tat mai ales în direcţia asigură­rii calităţii expunerilor şi con­vorbirilor. Cunoscînd deficienţele semna­late anul trecut în ce priveşte îndrumarea activităţii membrilor de partid în scopul însuşirii te­meinice a învăţăturii marxist­­leniniste şi străduindu-ne a aplica în viaţă hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătă­ţirea propagandei de partid, noi VASILE DASCALESCU secretarul organizaţiei de bază din întovărăşirea agricolă Stolniceni-Prăjescu Paşcani am reuşit să obţinem unele re­zultate pozitive în organizarea învăţămîntului de partid în a­­cest an. Aşa, de pildă, pentru selecţio­narea cursanţilor a fost constituit un colectiv care a discutat cu fiecare membru de partid îndru­mîndu-1 apoi spre forma de în­văţămînt corespunzătoare nive­lului său politic şi ideologic. In felul acesta, noi am reuşit să încadrăm în cursul seral pe toţi membrii organizaţiei de bază precum şi unii ţărani muncitori fără de partid Organizaţia de bază s-a îngri­jit de asemenea de selecţiona­rea propagandistului şi de pre­gătirea sa politică, ideologică şi metodolgică. In acest sens, tov. Gh. Axinte, propagandist a urmat cursul de calificare ce a funcţionat pe lingă comitetul regional de partid Iaşi. De asemenea, el a participat la cursul de pregătire a propa­gandiştilor de la cabinetul de partid Paşcani, unde s-au pre­dat primele lecţii din program. Acum cîteva zile, noi am ţinut o adunare generală a or­ganiza­­ţiei de bază în care s-a con­firmat planul de organizare a învăţămîntului de partid Noi ne-am propus ca între 1­5 noiembrie să facem des­chiderea festivă a noului an şcolar în învăţămîntul de par­tid, după care să se predea pri­ma lecţie. Toţi cei încadraţi în cursul seral aşteaptă cu nerăb­dare prima expunere. Am învăţat din lipsurile anului trecut Anul trecut, pe lingă orga­nizaţia noastră de bază a func­ţionat un cerc de politică cu­rentă. Cu puţin timp după în­cheierea învăţămîntului de par­tid, organizaţia de bază a ana­lizat felul cum şi-a desfăşurat activitatea acest cerc. Cu acest prilej, s-a constatat că, pe lingă faptul că s-au dobîndit unele suc­cese în creşterea nivelului politic şi ideologic al membrilor de partid nu întotdeauna lecţiile expuse de propagandist au fost legate de specificul satului nostru, de sar­cinile care stau în faţa organi­zaţiilor de bază săteşti. Frecven­ţa la expuneri şi participarea la convorbiri au fost adeseori redu- E^'fdpt' ce a făcut ca discuţiile în cadrul acestor convorbiri să se desfăşoare la un nivel scăzut Ţinînd seama de aceste lip­suri, cu prilejul dezbaterii ho­tărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid şi întărirea legăturii ei cu practica construcţiei socia ANICA POPOVICI secretarul organizaţiei de bază, satul Leţcani, raionul Iaşi liste, adunarea generală s-a o­rientat în a încredinţa munca de propagandist unui membru de partid cu nivelul politic şi ideologic corespunzător, cu ex­perienţă în munca de propagan­dă. In felul acesta, adunarea ge­nerală a încredinţat această sar­cină de mare însemnătate tov. Eugenia Silică, care este în a­celaşi timp şi învăţătoare la şcoala din satul nostru. Tot la această adunare s-a al­cătuit o comisie care şi-a desfă­şurat apoi activitatea cu mult simţ de răspundere. Pentru a cuprinde toţi membrii organiza­ţiei noastre de bază în învăţă­­mîntul de partid din anul şco­lar 1956-1957, această comisie a discutat cu fiecare comunist în parte îndrumîndu-l spre forme de învăţămînt corespunzătoare nivelului său de cunoştinţe. Şi cum dorinţa majorităţii membri­lor de partid a fost de a se or­ganiza o formă de învăţămînt superioară celei de anul trecut, s-a stabilit ca în anul acesta să ia fiinţă pe lingă organizaţia noastră de bază un curs seral anul I. Semnificativ este şi faptul că în timp ce comisia pentru se­lecţionarea cursanţilor îşi desfă­şoară activitatea, mai mulţi ute­­mişti printre care şi tov. Petru Ursache, secretarul comitetului comunal U.T.M., s-au prezentat comisiei cerînd să fie selecţio­naţi în învăţămîntul de partid. Avem şi unele lipsuri în pre­gătirea nou­lui an şcolar în sis­temul învăţămîntului de partid. Dar timpul nu este trecut. Aju­taţi de comitetul raional de partid noi vom lua măsuri or­ganizatorice potrivite pentru a deschide aşa cum se cuvine noul an şcolar în sistemul învățămîn­tului de partid. f—■* |M|f|1"a—«B» FLACARA IASULUI Şi anul acesta mi-am printre primii cota la Sínt­­árán muncitor cu gospodărie mijlocie de prin părţile Huşului. Mă ocup cu agricultura de cînd mă ştiu şi în fiecare an caut să-mi lucrez cît mai bine ogo­­rul. Munca îmi este răs­­plătită din plin prin re­colte tot mai bogate. Acum, prin grija par­tidului şi a statului, eu, ca şi ceilalţi ţăran, mun­­citori de prin şalele patriei noastre dragi, ne bucurăm din plin de viaţa nouă şi liberă pe care o trăim. In anii puterii popu­lare, am reuşit să-mi rînduiesc multe lucruri în gospodăria mea. Va­­lorificîndu-mi o parte din surplusurile de pro­duse mi-am cumpărat diferite materiale nece­sare construcţiilor gos­podăreşti. In curind îmi voi pune şi duşumele noi în camere şi îmi voi împrejmui curtea cu gard de scîndura. Acuma, alta,e viaţa noastră a ţăranilor muncitori. Copiii noş­tri urmează şcoli me­dii şi superioare. Atît la oraş, cît şi la sat se găsesc mărfuri de tot felul la preţuri con­venabile. Alături de ceilalţi ţărani muncitori mă bu­cur şi eu de tot ceea ce se înfăptuieşte nou în patria noastră scum­pă. De aceea, în fiecare an caut să-mi achit printre primii obligaţiile faţă de stat. Şi anul a­­cesta am făcut la fel. Cota de porumb de pil­ predat porumb dă, am predat-o încă de la începutul lunii oc­tombrie. Le fel, celelal­te produse vegetale pe care le datorez statu­lui mi le-am predat în întregime şi la timp. La baza de recepţie, mă îngrijesc să predau în fiecare an numai produse de bună cali­tate. Eu sfătuiesc şi pe ceilalţi ţărani muncitori să facă le fel, predin­­du-şi integral şi la timp cotele, ca să putem răspunde cu cinste aju­torului multilateral pe care îl primim an de an din partea statului. ION M. POPESCU ţăran muncitor din sa­tul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, raionul Huși a;!!i®l!!]rai^.H£iM;r::®';ttBliÄMM!iiWilW:EÄ:5MfiÄ0Wr!R IHIIBIIIlBIIII®llll.flOBIIMiffllBIWillllBllllBIBHBIIllBIII!BIIIIBIIIIHIIIlBIIIIBiBUilBI!IIBI!M|aW La 25 octombrie (7 noiem­brie) 1917 muncitorii şi ţăranii din Rusia, sub conducerea Par­tidului Comunist, au răsturnat dominaţia exploatatorilor şi au vestit lumii întregi victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, victorie care a inau­gurat o epocă nouă în istoria Rusiei şi a întregii omeniri. Partidul comunist a unit toate forţele progresiste ale ţării ca­re luptau împotriva asupririi sociale, războaielor, inegalităţii naţionale, pentru pace şi pă­­mînt, pentru libertate şi socia­lism. In Rusia, numai revoluţia socialistă putea să rezolve toate aceste probleme. Muncitorii şi ţăranii s-au convins din pro­prie experienţă că guvernul provizoriu burghez, care s-a format după Revoluţia din Oc­tombrie 1917, nu a adus popo­rului nici pace, nici pămînt, nici libertate. Apărîndu-şi drepturile, lup­­tînd pentru reorganizarea socie­tăţii pe baze democratice, oa­menii muncii din Rusia au cre­at în cursul revoluţiei cele mai democratice instituţii ale pute­rii de stat — sovietele de depu­taţi ai muncitorilor şi ţăranilor, noua formă de putere a oame­nilor muncii. Ţinînd seama de situaţie, par­tidul comunist a stat ferm pe poziţia rezolvării paşnice a pro­blemei fundamentale a revoluţi­ei­­— problema puterii. El a propus în repetate rînduri men­­şevicilor şi socialiştilor­ revoluţi­­onari, care se aflau pe atunci în fruntea sovietelor, de a lua puterea în mîinile lor pe cale paşnică. Dar aceste partide mic­­burgheze, care alunecaseră în mocirla politicii de conciliere cu burghezia, au respins această propunere. Politica partidelor mic burgheze a dus la intensifi­carea activităţii forţelor contra­revoluţionare, burghezia a por­nit ofensiva împotriva libertăţi­lor cucerite, împotriva organiza­ţiilor obşteşti ale oamenilor muncii. Partidul comunist a fost ne­voit să pună problema pregă­tirii insurecţiei armate pentru a apăra şi extinde cuceririle re­voluţiei. Marea Revoluţie Socia­listă din Octombrie a învins a­­proape fără vărsare de singe. La Petrograd, trupele revoluţio­nare au pierdut cinci marinari şi un soldat ca morţi, precum şi cîţiva răniţi. Congresul al II- lea al Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor, care şi-a început lucrările în cursul insurecţiei, a consfinţit pe cale de lege victoria repurtată de oa­menii muncii asupra exploatato­rilor, a păşit pe calea transfor­mărilor democratice şi socialiste, întrucît numai pe această cale putea fi preîntîmpinată o catas­trofă naţională. In centrul atenţiei Congresu­lui s-au aflat rapoartele prezen­tate de marele Lenin cu privi­re la pace şi pămînt, îndepli­nind voinţa maselor populare de milioane istovite de război, Con­gresul a adoptat Decretul asu­pra păcii, în care guvernul so­vietic propune „tuturor popoa­relor beligerante şi guvernelor lor începerea imediată a trata­tivelor în vederea încheierii u­­nei păci democratice drepte" (V. I. Lenin, Op. vol. 26, pag. 233). Prin decret era desfiinţată diplomaţia secretă, pe baza lui au fost date publicităţii trata­tele cu caracter de jaf încheiate de guvernul ţarist cu guvernele statelor imperialiste. Guvernul sovietic a anulat toate clauzele acestor tratate. Decretul asupra păcii a pus bazele întregii po­litici externe a statului sovietic, politicii leniniste de coexistență a statelor cu sisteme politice di­ferite. Congresul al II-lea al Sovie­telor a adoptat în unanimitate şi Decretul asupra pămîntului, care a constituit baza politicii agrare a puterii sovietice. Ca urmare a măreţelor transformări agrare, ţăranii au primit peste 150.000.000 ha. de pămînturi moşiereşti, feudale, mănăstireşti şi alte pămînturi. Ţăranii au fost scutiţi de plata arendei a­nuale în sumă de 700.000.000 ruble aur, a fost anulată datoria lor contractată la Banca funci­ară ţărănească, în sumă de 3.300.000. 000 ruble. Ţărănimea a primit inventarul moşieresc în valoare de aproximativ 300.000. 000 ruble. Decretele asu­pra păcii, asupra pămîntului, precum şi alte decrete ale pu­terii sovietice au consfinţit vic­toria muncitorilor şi ţăranilor, au atras de partea puterii sovie­tice noi pături ale populaţiei muncitoare. Datorită politicii juste a par­tidului comunist şi guvernului sovietic, politică sprijinită în unanimitate de clasa muncitoa­re şi ţărănimea muncitoare, Ţara Sovietică a făcut un salt fără precedent, transformîndu­­se în anii puterii sovietice din­­tr-o ţară înapoiată din punct de vedere economic într-o mare putere industrial-colhoznică. In decurs de 26 de ani — în­tre 1930 şi 1955 — volumul pro­ducţiei industriale a crescut în U.R.S.S. de peste 20 de ori, în timp ce producţia ţărilor capi­taliste a crescut în această pe­rioadă de mai puţin de două ori. In 1960, industria U.R.S.S. va produce în nouă zile aproxi­mativ tot atîtea produse cît dă­dea industria Rusiei prerevolu­­ţionare în decurs de un an. Traducînd în viaţă măsurile preconizate de P.C.U.S. cu pri­vire la sporirea producţiei agri­cole ţărănimea colhoznică a ob­ţinut importante succese. Intr­­un termen scurt, au fost puse în cultură peste 35.000.000 ha. de pămînturi noi, suprafeţele însămînţate au crescut de la 157.200.000 ha, în 1953 la 194.400.000 ha în 1956. Se pre­vede că sovhozurile şi colhozu­rile vor preda anul a­­cesta pes­te 3.500.000.000 poduri de cerea­le. Ţara Sovietică nu a obţinut niciodată o asemenea cantitate de cereale. Numnai Kazah­stanul, care a pus în valoare o mare suprafaţă de pămînturi de ţeli­­nar a şi predat anul acesta sta­tului peste 1.000.000.000 puduri de cereale - marfă, faţă de 100.000.000 puduri înainte de război. Pe baza sporirii necontenite a producţiei, creşte bunăstarea poporului. Salariul real al mun­citorilor şi funcţionarilor creşte an de an. In U.R.S.S., ziua de muncă sîmbăta şi în zilele din ajunul sărbătorilor a fost redusă cu două ore, s au fixat concedii mai lungi femeilor gravide, a fost introdusă ziua de muncă de şase ore pentru adolescenţi, au fost desfiinţate taxele şco­lare existente înainte pentru elevii din clasele superioare ale şcolilor medii şi pentru institu­ţiile de nvăţămint superior. A intrat în vigoare legea cu pri­vire la pensiile de stat care ga­rantează oamenilor muncii o viaţă asigurată la bătrâneţe şi în caz de pierdere a capacităţii de muncă. Incepînd de la 1 ianuarie 1957, se vor majora salariile muncitorilor şi funcţionarilor cu salarii mici. Incepînd din 1957, se prevede trecerea tutu­ror muncitorilor şi funcţionari­lor de la ziua de muncă de opt ore la ziua de muncă de şapte ore. Mari sunt realizările poporu­lui sovietic. Dar partidul comu­nist ne învaţă să nu ne mulţu­mim cu cele realizate, ci să ne concentrăm atenţia asupra sar­cinilor nerezolvate, să dezră­dăcinăm greşelile şi lipsurile ivi­te în construirea societăţii noi. Exprimînd interesele vitale ale popoarelor U.R.S.S., Congresul al XX-lea al P.C.U.S. a trasat sarcini importante în vederea înaintării mai departe a socie­tăţii sovietice pe calea spre co­munism. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a slujit cu do­cament, a luptat şi lujită cu abnegaţie pentru interesele poporului mun­citor, pentru întărirea puterii patriei socialiste, pentru trium­ful măreţelor idei ale marxism lenini­smului( ISI.B.) In întâmpinarea celei de a 39*a aniversări Partidul Comunist — organizatorul şi inspiratorul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie de A. SOVOKIN .pag. 3-a Discuţii inuti­le în timpul lucrului ? Nu, n nicidecum. La atelierul „1 Mai“ al între­­­prinderii ,,Dri­mul Socialismu­lui“ nu se pier­de timpul. Ceea ce se vede in clişeul alăturat, nu e decit un fragment din... lecţia profesoru­lui, fruntaşul Nicolaie Croitoru, predată ute­­mistului Anastase Stoide, pe căre i califică la locul de muncă. Tînărul începător în mînuirea frezeu învaţă de la d­­ascălul său cum se organi-­­ zează cît mai bine locul de ", muncă, cum se îngrijeşte ma- î şina şi cum se... depăşeşte lu­nar planul de lucru cu 45% Foto : D. PAVALAŞCU Birlad Propaganda tehnică la colţul roşu al întreprinderii ETAC Cele mai multe din biblioteci­le cluburilor şi colţurilor roşii ale întreprinderilor sunt înzestra­te în afară de cărţile beletris­tice, şi cu o serie de manuale şi broşuri tehnice. Numai că parte din bibliotecari s-au de­prins cu ideea greşită că popu­larizarea şi difuzarea cărţilor de specialitate ar intra exclusiv în atribuţia cabinetelor tehnice. In virtutea acestei păreri, unii dintre ei neglijează cu totul problema răspîndirii lucrărilor tehnice plasînd-o pe un plan secundar şi mulţumindu-se în consecinţă să ofere cititorilor cărţi de specialitate, numai cînd aceştia le solicită. La biblioteca clubului între­prinderii ETAC însă, lucrurile se petrec altfel. Tinera biblio­tecară Georgeta Ignat se ocupă şi de popularizarea cărţii tehni­ce, care constituie un sprijin preţios în munca de zi cu zi. Fără a neglija citaşi de puţin difuzarea lucrărilor beletristice, colectivul bibliotecii a găsit timpul necesar pentru expunerea unor recenzii de broşuri şi cărţi de specialitate La secţia de strungărie, de pildă, s-a pre­zentat de curind laroşura : „Din experienţa strungăriei“, iar re­cenzia unui manual de turnă­torie pentru uzul şcolilor profe­sionale s-a făcut la secţia cores­punzătoare. Participanţii la a­­ceste manifestări culturale au ridicat probleme legate de con­diţiile de muncă din întreprin­derea­­respectivă venind cu une­le sugestii şi angajamente. In genere, prezentarea unor astfel de lucrări le-a fost de mare fo­los, ceea ce a făcut să se ia măsura de a se aproviziona cu cărţi tehnice şi bibliotecile mo­bile din cuprinsul întreprinderii. Ca urmare, biblioteca mobilă de la secţia transport comun, ca şi cea de la secţia apă-canal, unde se desfăşoară o mai susţi­nută muncă de difuzare a căr­ţii, au fost mai des solicitate. Un îndemn la lectură şi stu­diu îl constituie şi fotomonta­jele cu coperte false care se a­­flă la intrarea clubului şi prin secţii. In genere, agitaţia vizu­ală se află în centrul atenţiei conducerii clubului, care a ame­najat şi acum cu prilejul alege­rilor sindicale fotomontaje, un colţ al alegătorului cu portrete de fruntaşi în producţie, etc. Dar nu numai agitaţia vizua­lă constituie un mijloc de popu­larizare a fruntaşilor şi a meto­delor tehnice avansate, ci în a­­cest scop pot fi folosite cu suc­ces şi conferinţe, consfătuiri, pot fi organizate cursuri, etc. Una din metodele bune utili­zate în cadrul clubului între­prinderii ETAC este organizarea în fiecare săptămînă a „zilei strungarului“ şi a „zilei maistru­lui“ cu prilejul cărora un frun­taş în producţie, maistru sau muncitor, expune în faţa elevi­lor şcolilor de calificare şi a celorlalţi muncitori prezenţi, metodele sale de muncă. De o­bicei aceste expuneri sunt ur­mate de întrebări şi discuţii şi duc la generalizarea experien­ţei înaintate. La aceasta contribuie şi con­ferinţele cu teme tehnice care se ţin periodic în cadrul clubu­lui, fiind organizate cu con­cursul cabinetului tehnic şi al cercului ASIT. Unele dintre con­ferinţe cum ar fi de pildă des­pre „Curbele de sarcină şi apla­tizarea lor“, „Despre conducta de apă de la Timişeşti“ şi al­tele, s-au bucurat de un real succes. Totuşi, numărul c­erinţe­­lor şi în special al acelora ce contribuie la popularizarea tehnicii nu este încă satisfă­cător şi aceasta se datoreşte în primul rînd cabinetului teh­nic care nu foloseşte îndea­juns posibilităţile ce-i stau la dispoziţie. Tovarăşul ing. Pa­­­vel Turchină care ar putea a­­duce o contribuţie substan­ţială în această direcţie, se preocupă prea puţin de acti­vitatea cabinetului tehnic şi nu sprijină suficient nici co­lectivul clubului. La rîndul său, nici directorul clubului, tov. Matcăloje Dumitru, nu se in­teresează îndeajuns de pro­blema conferinţelor tehnice şi nu ţine nici măcar evidenţa precisă a acestora. Pe de altă parte, colectivul cabinetului tehnic lasă recenziile şi po­pularizarea cărţii tehnice nu­mai în grija bibliotecarei clu­bului, neglijînd în mod neper­­mis de a atrage cititori spre biblioteca de specialitate. Iată așa­dar unele anomalii ale modului de colaborare dintre conducerea clubului și cea a cabinetului tehnic, anomalii ce vor trebui să fie lichidate cît mai grabnic. A colabora nu în­seamnă a lăsa unele sarcini cind în grija unora, cînd a al­tora, ci a participa împreună la rezolvarea lor. Procedînd în felul acesta, folosind metode mai variate în munca de răspîndire a teh­nicii — prin conferinţe orga­nizate mai frecvent, consfă­­turi pe secţii, simposioane, jurnale vorbite, articole la ga­zetele de perete, staţia de ra­dioamplificare etc., se va reuşi în scurt timp să se extindă pe scară mai largă metodele înaintate de muncă, ceea ce va duce la obţinerea de noi şi însemnate succese. f1. P. Turneu! lina! ál campéonafufui R.P.R. d© calificare Ia volei In zilele de 2 şi 3 noiembrie a.c. incepînd de la orele 16.00 şi 4 no­iembrie a.c. incepînd de la orele 9.00 va avea loc în sala „Voinţa“, t turul turneului final al Campiona-MASCULIN 1. Energia Bucureşti ,2. Locomotiva Craiov 3. Ştiinţa Iaşi 4. Energia Ploeşti FEMININ 1. Energia Bucureşti 2. Progresul Alba Iulia ■ 3. Recolta Miercurea Cine 4. FI. Roşie Iaşi Primele două clasate — atît la băieţi cit şi la fete —­­în urma dis­tilării returului, se va întocmi un fulut RPR de calificare la volei. In urma disputării jocurilor din tur, care au avut loc la Craiova în zilele de 18-21 octombrie a.c. clasa­mentul are urmăotarea configurație: clasament general­ vor activa anul următor, în prima chiestorie a țării. Semifinala campionatului republican In ziua de întrerupre programată după rundele 13 şi 14 am asistat la prima înfrîngere a liderului clasa­mentului, Mititelu, care s-a recunos­cut învins în faţa maestrului Costea. Cu toate acestea, el mai păstrează un mic avans de 1/2 de punct asupra următorului clasat, Pu­pinic, care a acumulat pînă acum 10 1/2 puncte din 14 posibile. Pentru moment, Pu­­pinic se menţine înaintea celor 3 maeştri (Costea, G. Alexandrescu şi Rădulescu) care au, şi ei, şanse bune de calificare. Au mai rămas doar 5 runde. O par­te dintre fruntaşii clasamentului se vor întîlni între ei­ (Pitpinic—Halic, G­. Alexandrescu Rădujescu, Mitite-lu—Halic, Costea—G. Alexandrescu, Mititelu—Pitpinic, G Alexandrescu— Neamţu şi Răduîescu—Costea) iar rezultatul acestor partide va hotărî, pînă la urmă situaţia primelor 6 lo­curi. Clasamentul are următoarea confi­gurație : 1. Mititelu II puncte; 2. Pu­pinic 10 1/2 p.; 3—4. Alexandrescu G. şi Ră­­dulescu 9 1/2 p.; 5—8. Costea, Neam­ţu, Radovici şi Halic 9 p.; 9. Dună­­reanu 8 p.; 10. Winkler 7 p.; 11 Stanciu 6 1/2 p. ; 12. Radar 6 p.; 13. Schlesinger 5 1/2 p. ; 14—15 Ale­xandrescu R. şi Deneş 5 p.; 16—17. Hubner şi Fischer 4 1/2 p.; 18—19. Dumitraşcu şi Marcovici 4 p.; 20. vai­man 3 1/2 twwa CTwwich'WMBS Țăranii muncitori discută despre Statutul model al cooperativei agricole de producţie Zilele trecute, în sala cămi­nului cultural din Fundătura­­­Hîrşova, raionul Vaslui, a avut loc o adunare obştească în ca­drul căreia s-a prelucrat Statu­tul model al cooperativei de producţie. Printre numeroşii ţărani mun­citori care au participat cu in­teres la discuţiile purtate în a­­ceastă problemă, au fost Gh. Mâzgă şi Ion Stativă. Ei au pus întrebări asupra repartiză­rii veniturilor, suprafeţei de teren arabil cu care intră în cooperativă, şi în legătură cu alte paragrafe ale statutului. Statutul model al cooperativei agricole de producţie se va pre­lucra şi în cadrul celorlalte căi­mine culturale din comună, ECAT. LAVRIC coresp. voluntar —O— Au achizifiont peste 30 tone miere de alto Numai în cursul trimestrului III cooperativele din raionul Birlad au achiziţionat peste 30 tone miere de albine. Printre unităţile cooperatiste fruntaşe în această acţiune se numără cooperativa Griviţa (3 tone), Un­­teşti (3 tone jumătate), Al. Vla­­huţă (2 tone), Piteşti (2 tone) Miceşti (1 tonă jumătate) şi al­tele. Ţărani muncitori ca Ion şi Gh. Timofte (Criveşti), Ion Tu­fă (Bogdăneşti), Ion Negruţ I (Mirceşti), Gh. Chirvase (Grivi­­­­ţa), după ce şi-au valorificat­­ produsele apicole prin mijlocirea­­ cooperativelor respective, cu su­mele primite şi-au cumpărat materiale de construcţii (ţiglă, tablă, scîndură) la un preţ re­dus. L. BUCHOLTZ coresp. voluntar „Săptămînă economiei“ In vederea desfăşurării în con­diţii optime a „Săptămînii Eco­nomiei“, lucrătorii Caselor de E­­conomii din regiunea­ noastră de­pun eforturi pe linia popularizării importanţei ei. Măsurile iniţiate de Casele de Economii au sprijinul activului voluntar C.E.C. care se concreti­zează prin munca susţinută de lămurire dusă în rîndul cetăţeni­lor. In prezent se desfăşoară o ac­tivitate intensă pentru pregătirea unei piese avind ca subiect ac­ţiunea de economisire, care se va reprezenta de către echipele ar­tistice de amatori. Cu sprijinul staţiilor de radio­­ficare şi radioamplificare se di­fuzează texte, ştiri, informaţii CEC menite a lămuri populara asupra avantajelor păstrării banilor la Casele de Economii. In planul de măsuri propus s-a prevăzut organizarea de consfă­tuiri în întreprinderi şi instituţii cu masele de salariaţi, în care se va explica importanţa acţiunii de economisire, atît din punct de vedere al interesului personal al depunătorilor cît şi pentru întrea­ga colectivitate. La aceste consfătuiri se vor da lămuriri asupra instrumentelor de eonomisire folosite de Casele de Economii (libret de economii cu dobîndă, cu cîştiguri, obligaţiuni­­ CEC 5% cu cîştiguri), precum şi tehnica operaţiunilor, a trage­rilor te­rţi a cîştigurilor etc. Pe­­ bunei deserviri, lucră­torii CEC şi-au luat angajamen­tul de a scurta durata operaţiu­nilor, de a da lămuriri complecte cetăţenilor ce se prezintă la ghi­şeele din unităţile CEC e.c. De asemenea la Sucursala Oraş laş , în fiecare după amiază, funcţio­nează un ghişeu în plus pentru l .jo mai rapidă deservire a depuna-t torilor.­­ Conştienţi de importanţa ac­ţiunii de economisire, oamenii­­ muncii din regiunea noastră spri-j jină măsurile luate în acest scop şi se îndreaptă în număr din ce în ce mai mare spre ghişeele CEG unde îşi depun economiile băneşti temporar disponibile.

Next