Flacăra Iaşului, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 3168-3193)
1956-11-01 / nr. 3168
Nn 3168 Ne scriu membrii de partid Sîntem bine pr Experienţa anilor trecuţi ne-a de edit că, creşterea nivelului politic şi ideologic al membrilor şi candidaţilor de partid contribue în mare măsură la buna desfăşurare a muncii politice de masă in scopul întăririi puterii economice a gospodăriei noastre. De aceea, pregătirea deschiderii noului an şcolar în sistemul învăţămîntului de partid a constituit pentru organizaţia noastră de bază o preocupare de seamă. După ce propagandistul şi cursanţii au fost selecţionaţi pe baza liberului consimţămînt şi a pregătirii lor politice şi după ce s-a stabilit ca, anul acesta, în gospodăria noastră să ia fiinţă un cerc de studiere a is-CONST. BENTU membru în biroul organizaţiei de bază din gospodăria colectivă ,,Zori Noi”, satul Dumeşti, raionul Tg. Frumos torei P.M.R., biroul organizaţiei de bază s-a îngrijit de asigurarea condiţiilor necesare pentru ca învăţămîntul de partid să se desfăşoare în condiţii cît mai bune. Astfel, cu prilejul unei adunări generale, organizaţia de bază a hotărît ca expunerea lecţiilor, precum şi seminariile să aibă loc în sala colţului roşu din sediul gospodăriei, o cameră foarte potrivită acestui scop. In acelaşi timp, unii membri de gătiţi partid ca tov. Vasile Nălbaru sau unii cursanţi fără de partid ca tov. Petru Andronache, colectivist fruntaş în muncă, au primit sarcini concrete în sensul asigurării condiţiilor de lumină şi căldură pe timpul iernii. Biroul organizaţiei de bază a îndrumat de asemenea cursanţii să se îngrijească de materialul didactic şi a luat măsuri pentru înzestrarea bibliotecii cu broşurile şi materialul bibliografic necesar. Aceste sarcini şi îndrumări fiind înfăptuite în practică pot afirma că în prezent sîntem bine pregătiţi pentru a deschide un cadru festiv noul an şcolar în învăţămîntul de partid. Aşteptăm cu nerăbdare prima expunere Cu mult timp înainte, organizaţia noastră de bază a analizat, in cadrul unei adunări generale, felul în care s-a desfăşurat învăţămîntul de partid în anul şcolar 1955- 1956. Vorbind despre unele realizări care au fost dobîndite în munca de ridicare a nivelului politic şi ideologic al comuniştilor, unii membri ai organizaţiei de bază au criticat totodată cu tărie lipsurile ce s-au manifestat mai ales în direcţia asigurării calităţii expunerilor şi convorbirilor. Cunoscînd deficienţele semnalate anul trecut în ce priveşte îndrumarea activităţii membrilor de partid în scopul însuşirii temeinice a învăţăturii marxistleniniste şi străduindu-ne a aplica în viaţă hotărîrea C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid, noi VASILE DASCALESCU secretarul organizaţiei de bază din întovărăşirea agricolă Stolniceni-Prăjescu Paşcani am reuşit să obţinem unele rezultate pozitive în organizarea învăţămîntului de partid în acest an. Aşa, de pildă, pentru selecţionarea cursanţilor a fost constituit un colectiv care a discutat cu fiecare membru de partid îndrumîndu-1 apoi spre forma de învăţămînt corespunzătoare nivelului său politic şi ideologic. In felul acesta, noi am reuşit să încadrăm în cursul seral pe toţi membrii organizaţiei de bază precum şi unii ţărani muncitori fără de partid Organizaţia de bază s-a îngrijit de asemenea de selecţionarea propagandistului şi de pregătirea sa politică, ideologică şi metodolgică. In acest sens, tov. Gh. Axinte, propagandist a urmat cursul de calificare ce a funcţionat pe lingă comitetul regional de partid Iaşi. De asemenea, el a participat la cursul de pregătire a propagandiştilor de la cabinetul de partid Paşcani, unde s-au predat primele lecţii din program. Acum cîteva zile, noi am ţinut o adunare generală a organizaţiei de bază în care s-a confirmat planul de organizare a învăţămîntului de partid Noi ne-am propus ca între 15 noiembrie să facem deschiderea festivă a noului an şcolar în învăţămîntul de partid, după care să se predea prima lecţie. Toţi cei încadraţi în cursul seral aşteaptă cu nerăbdare prima expunere. Am învăţat din lipsurile anului trecut Anul trecut, pe lingă organizaţia noastră de bază a funcţionat un cerc de politică curentă. Cu puţin timp după încheierea învăţămîntului de partid, organizaţia de bază a analizat felul cum şi-a desfăşurat activitatea acest cerc. Cu acest prilej, s-a constatat că, pe lingă faptul că s-au dobîndit unele succese în creşterea nivelului politic şi ideologic al membrilor de partid nu întotdeauna lecţiile expuse de propagandist au fost legate de specificul satului nostru, de sarcinile care stau în faţa organizaţiilor de bază săteşti. Frecvenţa la expuneri şi participarea la convorbiri au fost adeseori redu- E^'fdpt' ce a făcut ca discuţiile în cadrul acestor convorbiri să se desfăşoare la un nivel scăzut Ţinînd seama de aceste lipsuri, cu prilejul dezbaterii hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătăţirea propagandei de partid şi întărirea legăturii ei cu practica construcţiei socia ANICA POPOVICI secretarul organizaţiei de bază, satul Leţcani, raionul Iaşi liste, adunarea generală s-a orientat în a încredinţa munca de propagandist unui membru de partid cu nivelul politic şi ideologic corespunzător, cu experienţă în munca de propagandă. In felul acesta, adunarea generală a încredinţat această sarcină de mare însemnătate tov. Eugenia Silică, care este în acelaşi timp şi învăţătoare la şcoala din satul nostru. Tot la această adunare s-a alcătuit o comisie care şi-a desfăşurat apoi activitatea cu mult simţ de răspundere. Pentru a cuprinde toţi membrii organizaţiei noastre de bază în învăţămîntul de partid din anul şcolar 1956-1957, această comisie a discutat cu fiecare comunist în parte îndrumîndu-l spre forme de învăţămînt corespunzătoare nivelului său de cunoştinţe. Şi cum dorinţa majorităţii membrilor de partid a fost de a se organiza o formă de învăţămînt superioară celei de anul trecut, s-a stabilit ca în anul acesta să ia fiinţă pe lingă organizaţia noastră de bază un curs seral anul I. Semnificativ este şi faptul că în timp ce comisia pentru selecţionarea cursanţilor îşi desfăşoară activitatea, mai mulţi utemişti printre care şi tov. Petru Ursache, secretarul comitetului comunal U.T.M., s-au prezentat comisiei cerînd să fie selecţionaţi în învăţămîntul de partid. Avem şi unele lipsuri în pregătirea noului an şcolar în sistemul învăţămîntului de partid. Dar timpul nu este trecut. Ajutaţi de comitetul raional de partid noi vom lua măsuri organizatorice potrivite pentru a deschide aşa cum se cuvine noul an şcolar în sistemul învățămîntului de partid. f—■* |M|f|1"a—«B» FLACARA IASULUI Şi anul acesta mi-am printre primii cota la Síntárán muncitor cu gospodărie mijlocie de prin părţile Huşului. Mă ocup cu agricultura de cînd mă ştiu şi în fiecare an caut să-mi lucrez cît mai bine ogorul. Munca îmi este răsplătită din plin prin recolte tot mai bogate. Acum, prin grija partidului şi a statului, eu, ca şi ceilalţi ţăran, muncitori de prin şalele patriei noastre dragi, ne bucurăm din plin de viaţa nouă şi liberă pe care o trăim. In anii puterii populare, am reuşit să-mi rînduiesc multe lucruri în gospodăria mea. Valorificîndu-mi o parte din surplusurile de produse mi-am cumpărat diferite materiale necesare construcţiilor gospodăreşti. In curind îmi voi pune şi duşumele noi în camere şi îmi voi împrejmui curtea cu gard de scîndura. Acuma, alta,e viaţa noastră a ţăranilor muncitori. Copiii noştri urmează şcoli medii şi superioare. Atît la oraş, cît şi la sat se găsesc mărfuri de tot felul la preţuri convenabile. Alături de ceilalţi ţărani muncitori mă bucur şi eu de tot ceea ce se înfăptuieşte nou în patria noastră scumpă. De aceea, în fiecare an caut să-mi achit printre primii obligaţiile faţă de stat. Şi anul acesta am făcut la fel. Cota de porumb de pil predat porumb dă, am predat-o încă de la începutul lunii octombrie. Le fel, celelalte produse vegetale pe care le datorez statului mi le-am predat în întregime şi la timp. La baza de recepţie, mă îngrijesc să predau în fiecare an numai produse de bună calitate. Eu sfătuiesc şi pe ceilalţi ţărani muncitori să facă le fel, predindu-şi integral şi la timp cotele, ca să putem răspunde cu cinste ajutorului multilateral pe care îl primim an de an din partea statului. ION M. POPESCU ţăran muncitor din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, raionul Huși a;!!i®l!!]rai^.H£iM;r::®';ttBliÄMM!iiWilW:EÄ:5MfiÄ0Wr!R IHIIBIIIlBIIII®llll.flOBIIMiffllBIWillllBllllBIBHBIIllBIII!BIIIIBIIIIHIIIlBIIIIBiBUilBI!IIBI!M|aW La 25 octombrie (7 noiembrie) 1917 muncitorii şi ţăranii din Rusia, sub conducerea Partidului Comunist, au răsturnat dominaţia exploatatorilor şi au vestit lumii întregi victoria Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, victorie care a inaugurat o epocă nouă în istoria Rusiei şi a întregii omeniri. Partidul comunist a unit toate forţele progresiste ale ţării care luptau împotriva asupririi sociale, războaielor, inegalităţii naţionale, pentru pace şi pămînt, pentru libertate şi socialism. In Rusia, numai revoluţia socialistă putea să rezolve toate aceste probleme. Muncitorii şi ţăranii s-au convins din proprie experienţă că guvernul provizoriu burghez, care s-a format după Revoluţia din Octombrie 1917, nu a adus poporului nici pace, nici pămînt, nici libertate. Apărîndu-şi drepturile, luptînd pentru reorganizarea societăţii pe baze democratice, oamenii muncii din Rusia au creat în cursul revoluţiei cele mai democratice instituţii ale puterii de stat — sovietele de deputaţi ai muncitorilor şi ţăranilor, noua formă de putere a oamenilor muncii. Ţinînd seama de situaţie, partidul comunist a stat ferm pe poziţia rezolvării paşnice a problemei fundamentale a revoluţiei— problema puterii. El a propus în repetate rînduri menşevicilor şi socialiştilor revoluţionari, care se aflau pe atunci în fruntea sovietelor, de a lua puterea în mîinile lor pe cale paşnică. Dar aceste partide micburgheze, care alunecaseră în mocirla politicii de conciliere cu burghezia, au respins această propunere. Politica partidelor mic burgheze a dus la intensificarea activităţii forţelor contrarevoluţionare, burghezia a pornit ofensiva împotriva libertăţilor cucerite, împotriva organizaţiilor obşteşti ale oamenilor muncii. Partidul comunist a fost nevoit să pună problema pregătirii insurecţiei armate pentru a apăra şi extinde cuceririle revoluţiei. Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie a învins aproape fără vărsare de singe. La Petrograd, trupele revoluţionare au pierdut cinci marinari şi un soldat ca morţi, precum şi cîţiva răniţi. Congresul al II- lea al Sovietelor de deputaţi ai muncitorilor şi soldaţilor, care şi-a început lucrările în cursul insurecţiei, a consfinţit pe cale de lege victoria repurtată de oamenii muncii asupra exploatatorilor, a păşit pe calea transformărilor democratice şi socialiste, întrucît numai pe această cale putea fi preîntîmpinată o catastrofă naţională. In centrul atenţiei Congresului s-au aflat rapoartele prezentate de marele Lenin cu privire la pace şi pămînt, îndeplinind voinţa maselor populare de milioane istovite de război, Congresul a adoptat Decretul asupra păcii, în care guvernul sovietic propune „tuturor popoarelor beligerante şi guvernelor lor începerea imediată a tratativelor în vederea încheierii unei păci democratice drepte" (V. I. Lenin, Op. vol. 26, pag. 233). Prin decret era desfiinţată diplomaţia secretă, pe baza lui au fost date publicităţii tratatele cu caracter de jaf încheiate de guvernul ţarist cu guvernele statelor imperialiste. Guvernul sovietic a anulat toate clauzele acestor tratate. Decretul asupra păcii a pus bazele întregii politici externe a statului sovietic, politicii leniniste de coexistență a statelor cu sisteme politice diferite. Congresul al II-lea al Sovietelor a adoptat în unanimitate şi Decretul asupra pămîntului, care a constituit baza politicii agrare a puterii sovietice. Ca urmare a măreţelor transformări agrare, ţăranii au primit peste 150.000.000 ha. de pămînturi moşiereşti, feudale, mănăstireşti şi alte pămînturi. Ţăranii au fost scutiţi de plata arendei anuale în sumă de 700.000.000 ruble aur, a fost anulată datoria lor contractată la Banca funciară ţărănească, în sumă de 3.300.000. 000 ruble. Ţărănimea a primit inventarul moşieresc în valoare de aproximativ 300.000. 000 ruble. Decretele asupra păcii, asupra pămîntului, precum şi alte decrete ale puterii sovietice au consfinţit victoria muncitorilor şi ţăranilor, au atras de partea puterii sovietice noi pături ale populaţiei muncitoare. Datorită politicii juste a partidului comunist şi guvernului sovietic, politică sprijinită în unanimitate de clasa muncitoare şi ţărănimea muncitoare, Ţara Sovietică a făcut un salt fără precedent, transformînduse în anii puterii sovietice dintr-o ţară înapoiată din punct de vedere economic într-o mare putere industrial-colhoznică. In decurs de 26 de ani — între 1930 şi 1955 — volumul producţiei industriale a crescut în U.R.S.S. de peste 20 de ori, în timp ce producţia ţărilor capitaliste a crescut în această perioadă de mai puţin de două ori. In 1960, industria U.R.S.S. va produce în nouă zile aproximativ tot atîtea produse cît dădea industria Rusiei prerevoluţionare în decurs de un an. Traducînd în viaţă măsurile preconizate de P.C.U.S. cu privire la sporirea producţiei agricole ţărănimea colhoznică a obţinut importante succese. Intrun termen scurt, au fost puse în cultură peste 35.000.000 ha. de pămînturi noi, suprafeţele însămînţate au crescut de la 157.200.000 ha, în 1953 la 194.400.000 ha în 1956. Se prevede că sovhozurile şi colhozurile vor preda anul acesta peste 3.500.000.000 poduri de cereale. Ţara Sovietică nu a obţinut niciodată o asemenea cantitate de cereale. Numnai Kazahstanul, care a pus în valoare o mare suprafaţă de pămînturi de ţelinar a şi predat anul acesta statului peste 1.000.000.000 puduri de cereale - marfă, faţă de 100.000.000 puduri înainte de război. Pe baza sporirii necontenite a producţiei, creşte bunăstarea poporului. Salariul real al muncitorilor şi funcţionarilor creşte an de an. In U.R.S.S., ziua de muncă sîmbăta şi în zilele din ajunul sărbătorilor a fost redusă cu două ore, s au fixat concedii mai lungi femeilor gravide, a fost introdusă ziua de muncă de şase ore pentru adolescenţi, au fost desfiinţate taxele şcolare existente înainte pentru elevii din clasele superioare ale şcolilor medii şi pentru instituţiile de nvăţămint superior. A intrat în vigoare legea cu privire la pensiile de stat care garantează oamenilor muncii o viaţă asigurată la bătrâneţe şi în caz de pierdere a capacităţii de muncă. Incepînd de la 1 ianuarie 1957, se vor majora salariile muncitorilor şi funcţionarilor cu salarii mici. Incepînd din 1957, se prevede trecerea tuturor muncitorilor şi funcţionarilor de la ziua de muncă de opt ore la ziua de muncă de şapte ore. Mari sunt realizările poporului sovietic. Dar partidul comunist ne învaţă să nu ne mulţumim cu cele realizate, ci să ne concentrăm atenţia asupra sarcinilor nerezolvate, să dezrădăcinăm greşelile şi lipsurile ivite în construirea societăţii noi. Exprimînd interesele vitale ale popoarelor U.R.S.S., Congresul al XX-lea al P.C.U.S. a trasat sarcini importante în vederea înaintării mai departe a societăţii sovietice pe calea spre comunism. Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a slujit cu docament, a luptat şi lujită cu abnegaţie pentru interesele poporului muncitor, pentru întărirea puterii patriei socialiste, pentru triumful măreţelor idei ale marxism leninismului( ISI.B.) In întâmpinarea celei de a 39*a aniversări Partidul Comunist — organizatorul şi inspiratorul Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie de A. SOVOKIN .pag. 3-a Discuţii inutile în timpul lucrului ? Nu, n nicidecum. La atelierul „1 Mai“ al întreprinderii ,,Drimul Socialismului“ nu se pierde timpul. Ceea ce se vede in clişeul alăturat, nu e decit un fragment din... lecţia profesorului, fruntaşul Nicolaie Croitoru, predată utemistului Anastase Stoide, pe căre i califică la locul de muncă. Tînărul începător în mînuirea frezeu învaţă de la dascălul său cum se organi- zează cît mai bine locul de ", muncă, cum se îngrijeşte ma- î şina şi cum se... depăşeşte lunar planul de lucru cu 45% Foto : D. PAVALAŞCU Birlad Propaganda tehnică la colţul roşu al întreprinderii ETAC Cele mai multe din bibliotecile cluburilor şi colţurilor roşii ale întreprinderilor sunt înzestrate în afară de cărţile beletristice, şi cu o serie de manuale şi broşuri tehnice. Numai că parte din bibliotecari s-au deprins cu ideea greşită că popularizarea şi difuzarea cărţilor de specialitate ar intra exclusiv în atribuţia cabinetelor tehnice. In virtutea acestei păreri, unii dintre ei neglijează cu totul problema răspîndirii lucrărilor tehnice plasînd-o pe un plan secundar şi mulţumindu-se în consecinţă să ofere cititorilor cărţi de specialitate, numai cînd aceştia le solicită. La biblioteca clubului întreprinderii ETAC însă, lucrurile se petrec altfel. Tinera bibliotecară Georgeta Ignat se ocupă şi de popularizarea cărţii tehnice, care constituie un sprijin preţios în munca de zi cu zi. Fără a neglija citaşi de puţin difuzarea lucrărilor beletristice, colectivul bibliotecii a găsit timpul necesar pentru expunerea unor recenzii de broşuri şi cărţi de specialitate La secţia de strungărie, de pildă, s-a prezentat de curind laroşura : „Din experienţa strungăriei“, iar recenzia unui manual de turnătorie pentru uzul şcolilor profesionale s-a făcut la secţia corespunzătoare. Participanţii la aceste manifestări culturale au ridicat probleme legate de condiţiile de muncă din întreprinderearespectivă venind cu unele sugestii şi angajamente. In genere, prezentarea unor astfel de lucrări le-a fost de mare folos, ceea ce a făcut să se ia măsura de a se aproviziona cu cărţi tehnice şi bibliotecile mobile din cuprinsul întreprinderii. Ca urmare, biblioteca mobilă de la secţia transport comun, ca şi cea de la secţia apă-canal, unde se desfăşoară o mai susţinută muncă de difuzare a cărţii, au fost mai des solicitate. Un îndemn la lectură şi studiu îl constituie şi fotomontajele cu coperte false care se află la intrarea clubului şi prin secţii. In genere, agitaţia vizuală se află în centrul atenţiei conducerii clubului, care a amenajat şi acum cu prilejul alegerilor sindicale fotomontaje, un colţ al alegătorului cu portrete de fruntaşi în producţie, etc. Dar nu numai agitaţia vizuală constituie un mijloc de popularizare a fruntaşilor şi a metodelor tehnice avansate, ci în acest scop pot fi folosite cu succes şi conferinţe, consfătuiri, pot fi organizate cursuri, etc. Una din metodele bune utilizate în cadrul clubului întreprinderii ETAC este organizarea în fiecare săptămînă a „zilei strungarului“ şi a „zilei maistrului“ cu prilejul cărora un fruntaş în producţie, maistru sau muncitor, expune în faţa elevilor şcolilor de calificare şi a celorlalţi muncitori prezenţi, metodele sale de muncă. De obicei aceste expuneri sunt urmate de întrebări şi discuţii şi duc la generalizarea experienţei înaintate. La aceasta contribuie şi conferinţele cu teme tehnice care se ţin periodic în cadrul clubului, fiind organizate cu concursul cabinetului tehnic şi al cercului ASIT. Unele dintre conferinţe cum ar fi de pildă despre „Curbele de sarcină şi aplatizarea lor“, „Despre conducta de apă de la Timişeşti“ şi altele, s-au bucurat de un real succes. Totuşi, numărul cerinţelor şi în special al acelora ce contribuie la popularizarea tehnicii nu este încă satisfăcător şi aceasta se datoreşte în primul rînd cabinetului tehnic care nu foloseşte îndeajuns posibilităţile ce-i stau la dispoziţie. Tovarăşul ing. Pavel Turchină care ar putea aduce o contribuţie substanţială în această direcţie, se preocupă prea puţin de activitatea cabinetului tehnic şi nu sprijină suficient nici colectivul clubului. La rîndul său, nici directorul clubului, tov. Matcăloje Dumitru, nu se interesează îndeajuns de problema conferinţelor tehnice şi nu ţine nici măcar evidenţa precisă a acestora. Pe de altă parte, colectivul cabinetului tehnic lasă recenziile şi popularizarea cărţii tehnice numai în grija bibliotecarei clubului, neglijînd în mod nepermis de a atrage cititori spre biblioteca de specialitate. Iată așadar unele anomalii ale modului de colaborare dintre conducerea clubului și cea a cabinetului tehnic, anomalii ce vor trebui să fie lichidate cît mai grabnic. A colabora nu înseamnă a lăsa unele sarcini cind în grija unora, cînd a altora, ci a participa împreună la rezolvarea lor. Procedînd în felul acesta, folosind metode mai variate în munca de răspîndire a tehnicii — prin conferinţe organizate mai frecvent, consfături pe secţii, simposioane, jurnale vorbite, articole la gazetele de perete, staţia de radioamplificare etc., se va reuşi în scurt timp să se extindă pe scară mai largă metodele înaintate de muncă, ceea ce va duce la obţinerea de noi şi însemnate succese. f1. P. Turneu! lina! ál campéonafufui R.P.R. d© calificare Ia volei In zilele de 2 şi 3 noiembrie a.c. incepînd de la orele 16.00 şi 4 noiembrie a.c. incepînd de la orele 9.00 va avea loc în sala „Voinţa“, t turul turneului final al Campiona-MASCULIN 1. Energia Bucureşti ,2. Locomotiva Craiov 3. Ştiinţa Iaşi 4. Energia Ploeşti FEMININ 1. Energia Bucureşti 2. Progresul Alba Iulia ■ 3. Recolta Miercurea Cine 4. FI. Roşie Iaşi Primele două clasate — atît la băieţi cit şi la fete —în urma distilării returului, se va întocmi un fulut RPR de calificare la volei. In urma disputării jocurilor din tur, care au avut loc la Craiova în zilele de 18-21 octombrie a.c. clasamentul are urmăotarea configurație: clasament general vor activa anul următor, în prima chiestorie a țării. Semifinala campionatului republican In ziua de întrerupre programată după rundele 13 şi 14 am asistat la prima înfrîngere a liderului clasamentului, Mititelu, care s-a recunoscut învins în faţa maestrului Costea. Cu toate acestea, el mai păstrează un mic avans de 1/2 de punct asupra următorului clasat, Pupinic, care a acumulat pînă acum 10 1/2 puncte din 14 posibile. Pentru moment, Pupinic se menţine înaintea celor 3 maeştri (Costea, G. Alexandrescu şi Rădulescu) care au, şi ei, şanse bune de calificare. Au mai rămas doar 5 runde. O parte dintre fruntaşii clasamentului se vor întîlni între ei (Pitpinic—Halic, G. Alexandrescu Rădujescu, Mitite-lu—Halic, Costea—G. Alexandrescu, Mititelu—Pitpinic, G Alexandrescu— Neamţu şi Răduîescu—Costea) iar rezultatul acestor partide va hotărî, pînă la urmă situaţia primelor 6 locuri. Clasamentul are următoarea configurație : 1. Mititelu II puncte; 2. Pupinic 10 1/2 p.; 3—4. Alexandrescu G. şi Rădulescu 9 1/2 p.; 5—8. Costea, Neamţu, Radovici şi Halic 9 p.; 9. Dunăreanu 8 p.; 10. Winkler 7 p.; 11 Stanciu 6 1/2 p. ; 12. Radar 6 p.; 13. Schlesinger 5 1/2 p. ; 14—15 Alexandrescu R. şi Deneş 5 p.; 16—17. Hubner şi Fischer 4 1/2 p.; 18—19. Dumitraşcu şi Marcovici 4 p.; 20. vaiman 3 1/2 twwa CTwwich'WMBS Țăranii muncitori discută despre Statutul model al cooperativei agricole de producţie Zilele trecute, în sala căminului cultural din FundăturaHîrşova, raionul Vaslui, a avut loc o adunare obştească în cadrul căreia s-a prelucrat Statutul model al cooperativei de producţie. Printre numeroşii ţărani muncitori care au participat cu interes la discuţiile purtate în această problemă, au fost Gh. Mâzgă şi Ion Stativă. Ei au pus întrebări asupra repartizării veniturilor, suprafeţei de teren arabil cu care intră în cooperativă, şi în legătură cu alte paragrafe ale statutului. Statutul model al cooperativei agricole de producţie se va prelucra şi în cadrul celorlalte căimine culturale din comună, ECAT. LAVRIC coresp. voluntar —O— Au achizifiont peste 30 tone miere de alto Numai în cursul trimestrului III cooperativele din raionul Birlad au achiziţionat peste 30 tone miere de albine. Printre unităţile cooperatiste fruntaşe în această acţiune se numără cooperativa Griviţa (3 tone), Unteşti (3 tone jumătate), Al. Vlahuţă (2 tone), Piteşti (2 tone) Miceşti (1 tonă jumătate) şi altele. Ţărani muncitori ca Ion şi Gh. Timofte (Criveşti), Ion Tufă (Bogdăneşti), Ion Negruţ I (Mirceşti), Gh. Chirvase (Griviţa), după ce şi-au valorificat produsele apicole prin mijlocirea cooperativelor respective, cu sumele primite şi-au cumpărat materiale de construcţii (ţiglă, tablă, scîndură) la un preţ redus. L. BUCHOLTZ coresp. voluntar „Săptămînă economiei“ In vederea desfăşurării în condiţii optime a „Săptămînii Economiei“, lucrătorii Caselor de Economii din regiunea noastră depun eforturi pe linia popularizării importanţei ei. Măsurile iniţiate de Casele de Economii au sprijinul activului voluntar C.E.C. care se concretizează prin munca susţinută de lămurire dusă în rîndul cetăţenilor. In prezent se desfăşoară o activitate intensă pentru pregătirea unei piese avind ca subiect acţiunea de economisire, care se va reprezenta de către echipele artistice de amatori. Cu sprijinul staţiilor de radioficare şi radioamplificare se difuzează texte, ştiri, informaţii CEC menite a lămuri populara asupra avantajelor păstrării banilor la Casele de Economii. In planul de măsuri propus s-a prevăzut organizarea de consfătuiri în întreprinderi şi instituţii cu masele de salariaţi, în care se va explica importanţa acţiunii de economisire, atît din punct de vedere al interesului personal al depunătorilor cît şi pentru întreaga colectivitate. La aceste consfătuiri se vor da lămuriri asupra instrumentelor de eonomisire folosite de Casele de Economii (libret de economii cu dobîndă, cu cîştiguri, obligaţiuni CEC 5% cu cîştiguri), precum şi tehnica operaţiunilor, a tragerilor terţi a cîştigurilor etc. Pe bunei deserviri, lucrătorii CEC şi-au luat angajamentul de a scurta durata operaţiunilor, de a da lămuriri complecte cetăţenilor ce se prezintă la ghişeele din unităţile CEC e.c. De asemenea la Sucursala Oraş laş , în fiecare după amiază, funcţionează un ghişeu în plus pentru l .jo mai rapidă deservire a depuna-t torilor. Conştienţi de importanţa acţiunii de economisire, oamenii muncii din regiunea noastră spri-j jină măsurile luate în acest scop şi se îndreaptă în număr din ce în ce mai mare spre ghişeele CEG unde îşi depun economiile băneşti temporar disponibile.