Flacăra Iaşului, octombrie 1958 (Anul 14, nr. 3761-3787)

1958-10-01 / nr. 3761

Nr. 376. *“***x*x*x*xxir*;<r*'*'********«.***■*******>****;*****.'**.'*.*.**>.**.*<•.*«.«-&&*^****** *ît3t3rjr*3c3r3r«r<«r»3t"<«ir<^4t««'<«rc«9r*it3t3r«irr«'-<'<-<-<* « * **<<« rsre**««<«««g I s i. La 20 august 1958, ziarul­­ chinez „Dagunbao” a făcut­­ următorul calcul interesant:­­ „Acum şase ani în 1952 Chi­­­­na ocupa locul 18 în lume în­­ ceea ce priveşte producţia de­­ oţel. In 1953 ea a îtrecut In­­g­ăia şi Suedia. In 1958 a între­­c­­ut Australia, Canada şi Lu­­­­xe­mburgful şi a ocupat locul­­ 11. In 1957 ea s-a situat pe­­ locul 9, iar in anul 1957 a­u ajuns din urmă Belgia şi­­ Italia. China va deveni a şap­­­­tea producătoare de oţel a lu­­­mii; in 1960 va depăşi şi „ producţia Japoniei”.­­ Simpla citire a celor de­­ mai sus este suficientă pen­­­­tru a da o imagine a suc­­­­ceselor obţinute de marele­­ popor chinez. Există oare­­ vreo ţară capitalistă oricît J de dezvoltată care să poată­­ compara ritmul ei de dez­­­­voltare cu acela al tinerei,­­ dar totodată al puternicei y/ Chine Populare ? Saltul făcut ›› de economia Republicii Popu­lare Chineze In cei 9 ani de St democraţie populară este în­­« tr-adevăr uriaş. Creşterea ‹› cu aproape 100 la sută în­­« tr-un singur an a producţiei ›› agricole intr-o ţară în care ss în urmă cu 10 ani foametea ?? era stăpînă şi făcea sute de mii de victime anual, depa­rt şirea în acest an cu 2 milioa­­­­ ne de tone a recoltei de grîu « a SUA, cum s-ar putea oare ›‚ caracteriza altfel decît ca un­­› salt uriaş? ›› Ziarul „Dagunbao“ a scris si cele citate mai sus la 20 au- K gust 1958 pe baza rezultate­­­­lor obţinute pe semestrul I // o­­­nvi­nln? ‘vi T›«.. rp \\ ft* uuuiux XIX V/Ul J_yctl ia •n*-' ›› dinţa lărgită a Biroului Po­­­o­litic al C.C. al P.C. Chinez care a avut loc între 16 şi­­ 30 august s-a luat o hotărîre­­ istorică de care depinde în­­­­treaga dezvoltare ulterioara­­ a economiei ţării. In urma­­ dezbaterilor care au avut loc, s­­edinţia a hotărît să adrese­­ze o , chemare întregului po­­­­por ca să-şi încordeze toate­­ forţele pentru a obţine în 1958 o­­producţie de 10.700.000­­ tone oţel, adică de două ori , mai mu­lt decit în 1957, cînd­­ au fost­ produse 5.350.000 tone­­ oţel. I . Inţelegînd importanţa a­­­­ce­stei chemări, dovedind s marea lor încredere în par­­­­tid, oamenii muncii chinezi "­ şi-au îndreptat toate efortu­­­­rile spre traducerea în viaţă Politic al C.C. al Partidului Comunist Chinez aceea de a obţine în acest an 10.700.000 tone de oţel, verigă hotări­­toare în uriaşa acţiune de industrializare a Chinei va fi îndeplinită. In felul aces­ta, poporul chinez va face un pas important pe calea traducerii în viaţă a che­mării partidului adresată sin­dicatelor în decembrie trecut în numele Biroului Politic de către tovarăşul Liu-Şao-ti: ,,Să ajungem din urmă şi să depăşim Marea Britanie in următorii 15 ani în ce pri­veşte producţia de oţel şi alte produse de bază ale indus­triei moderne”, o confirma­re a acestui fapt o reprezin­tă şi uriaşele succese obţi­nute în domeniul extracţiei cărbunelui, a industriei con­structoare de maşini, a pro­ducţiei de energie electrică, cît şi în industria uşoară. Imense sunt bogăţiile marii Chine. In decursul ultimilor 5 ani ai fost descoperite u­­riaşe bogăţii naturale a căror abundenţă este greu de în­chipuit. Astăzi, rezervele de cărbuni sunt apreciate la 1.500.000.000 tone. Potenţialul energiei hidro-electrice este evaluat la peste 500.000.000 kilowaţi, adică depăşeşte to­talul SUA, Angliei, Franţei, Japoniei, Italiei şi Canadei luate la un loc. China ocupă primul loc în lume în pri­vinţă zăcămintelor de cositor şi molibden, dispunînd şi de bogate rezerve de cupru şi petrol.­­ Cu asemenea bogăţii imen- SG, CU un pGpGi­ue suie un milioane harnic şi înţelept, cu o conducere pricepută şi încercată, nu este deloc de mirare atunci cînd aflăm că în R. P. Chineză se produc acum noi tipuri de tractoare şi autoturisme, că se lansea­ză vase de pescuit şi nave militare, că producţia de a­­vioane creşte. Nici ştirea cu totul extraordinară că R. P. Chineză cu aportul tehnic şi ştiinţific al Uniuni­ile Sovieti­ce va putea lansa în urmă­torii ani un satelit artificial al pămintului, nu a mai pro­dus uimire. Omenirea a în­ceput să se obişnuiască cu excepţionalele rezultate ale muncii creatoare a marelui popor chinez. In aceste zile, oamenii de ştiinţă chinezi, cu ajutorul celor sovietici au pus în funcţiune primul reactor a­­tomic şi ciclotron. In ultimul timp, interesul opiniei publice este atras de ştirile privind realizările în domeniul muncii agricole şi schimbările intervenite în viaţa celor 500.000.000 de ţărani chinezi. Depăşirea de către R. P. Chineză a pro­ducţiei de grîu a SUA cu 2 milioane tone este o reali­­zare excepţională. Acest re­cord a fost obţinut în pri­­mul an după cooperativiza­­rea totală a agriculturii, ceea ce este un fapt cu totul sem­­nificativ, reprezentînd o stră­ucită dovadă a supe­iorită­­ţ­ii muncii în comun asupra c­elei individuale.­­ In aceste zile, continuă să s­e desfăşoare cu amploare­a excepţională înfiinţarea şi dezvoltarea comunelor popu­lare care marchează o nouă etapă in mişcarea socialistă în satele Chinei. Pornită în mod spontan de masele ţă­răneşti, pe baza marilor în­făptuiri socialiste de pînă a­­cum, mişcarea de înfiinţare a comunelor populare pro­gresează cu paşi repezi.­­ Uriaşele succese obţinute de poporul chinez pe calea construirii socialismului au stîrnit admiraţia Întregii lumi. S-au creat premize pentru ca China să-şi ocupe — nu în vorbe, ci în fapte — locul său legitim de ma­re putere, chemată să joace pe arena mondială un rol corespunzător. Se poate con­cepe oare că poporul chi­nez care-şi făureşte o pa­trie liberă şi puternică, va tolera dominaţia imperialiş­tilor americani şi a lacheu­lui lor- dian Kai-şi în Tai­­wan şi în alte insule ce re­prezintă o parte inalienabi­lă a teritoriului chinez ? Aşa după cum a declarat tovarăşul Ciu En-lai ,,po­­porul chinez nu va tolera in nici un caz acest amestec al imperialiştilor americani în treburile interne are ţara noastre... “ Oamenii muncii din patria noastră se bucură din toată inima de realizările uriaşe obţinute de poporul frate chinez în măreaţa operă de construire a socialismului şi îi urează noi şi strălucite succese. Poporul nostru, sprijină ntt v. X ~ - f ___Li -v*u. uV.hl.A uuiai 11 ca. ucuiâ/i'at/idi guvernului Republicii Popu­lare Romine în legătură cu acţiunile agresive ale SUA împotriva Republicii Popu­lare Chineze şi îşi manifestă deplina sa solidaritate cu lupta poporului chinez de care este legat printr-o prie­tenie p­rofundă, indestructi­bilă. La sărbătorirea a 9 ani de la proclamarea Republicii sale Populare, poporul chi­nez de 600 de milioane se prezintă cu un bilanţ deose­bit de bogat. Excepţionalele succese de pînă acum dove­desc că în 10-15 ani el va deveni aşa cum a prevăzut preşedintele Mao Tze-dun o naţiune socialistă puternică înzestrată cu o industrie, a­­gricultură, ştiinţă şi cultură din cele mai moderne. re­a acestei istorice sarcini. In­­ primele 10 zile ale lunii sep- În China de nord-est, la Ansan, a intrat în funcțiune a zecea, baterie, flg eges. FEACARA IADULUI - --- In orașul Tatung din pro­vincia Shansi (nordul R.P. Chineze) s-a construit cea mai mare fabrică de ciment din țară. In cușeu, vedere exterioa­ră a fabricii. Fier şi oţel fără cocs In ultimul trup, in R. P. Chineză a fost experimentata cu succes folosirea cărbunelui la topirea fierului şi oţelului in furnale şi cuptoare Martin mici. Popularizarea acestei me­tode va înlesni construirea si­multană a întreprinderilor me­talurgice mici, mijlocii şi mari. In provincia Gubd­jou din Cru­..u. de sud-vest au fost con­struite anul acesta mii de fur­nale mici şi de tip tradiţio­nal. Din cauza insuficienţei re­zervelor de cocs ale provinciei s-a încercat înlocuirea acestuia cu antracit. In luna august a.c. cele 700 de furnale mici din raionul Kinsa al provin­ciei, au folosit antracit la to­pirea fierului, producind zilnic 1—2 tone de fier. In trecut, cocsul era consi­derat un material auxiliar in­dispensabil pentru topirea fie­rului. Dar comitetul raional de partid a chemat populaţia să folosească la topirea fierului antracitul care se găseşte din abundenţi în raion. In scurt timp au fost înfiinţate 47 de grupuri de cercetări tehnice. Intr-un combinat metalurgic comitetul local de partid a organizat un curs de speciali­zare. Au fost construite două ii furnale experimentale. După ce s-a reuşit ca unul din a­­cestea să producă fier cu căr­bune in loc de cocs, comite­aul local al partidului a con­vocat o conferinţă pentru popularizarea experienţei. Totodată la Senjan, centru industrial din China de nord­­est s-au obţinut succese şi în folosirea cărbunelui la produc­ţia oţelului in cuptoare Mar­tin mici. Noua metodă a fost pusă la punct de profesorii şi studenţii scepei de siderurgie a Insti­tutului metalurgic din China de nord-est. Cercetările au fost efectuate intr-un cuptor Martin mic, construit de ei înşişi. După o experienţă care a durat peste o lună, cuptorul a produs prima şarjă de oţel cu cărbune în loc de cocs. Această experienţa va fi popularizată în întreaga ţară.­ ­GOO— Viata culturala la sate La propunerea preşedintelui Mao Tze-dun, partidul şi po­porul s-au unit în campania de culegere a cîntecelor popu­lare care au fost editate şi au pătruns pînă în cele mai în­depărtate provincii, regiuni a­­utonome, judeţe şi chiar în cooperativele agricole. Au fost selecţionate cele mai bune cin­­tece populare spre a fi pu­blicate de Societatea de cer­cetări folclorice. O altă artă care s-a dez­voltat in rindul oamenilor mun­cii este şi pictura. Chiar în cele mai îndepărtate sate ale ţării exista ziduri cu picturi murale în diferite culori. In raionul Poihsian din provincia Kiansu se numără 15.000 de pictori amatori printre care tîmplari, femei, pionieri. Aceş­tia sînt autorii a aproximativ 110.000 de lucrări. Un grup de 70 de ţărani a executat 500­ de tablouri, dintre care unele au fost selecţionate, pentru a fi prezentate la expoziţia de artă populară din Pekin. Există scriitori sau artişti a­­proape în fiecare familie şi fiecare sat. Pînă în prezent a­­ceştia au creat aproximativ 1.400.000 opere, poezii, balade, schiţe, picturi. Cele mai bune din acestea au fost prezentate la expoziţiile săteşti şi raiona­le. Au fost editate 26 colecţii. Uriaşa dezvoltare a agriculturii In ultimul an, în agricultura chineză au avut loc schim-­ bări fundamentale. Se preved, ca pro­ducţia totală de cereale din anul acesta să depăşeas­că 350.000.000 de tone, cu peste 90% mai mult decit a­­nul trecut. Este un ritm de dezvoltare fără precedent in China, sau altă ţa­ră. Anul trecut In R. P. Chineză s-a obţinut o recoltă de cereale cu 2,5 mi­lioane tone mai mare decit anul precedent, iar anul acesta sporul este evaluat la peste 150.000.000 tone, de peste patru ori mai mult decit creşterea totală a producţiei de cere­ale în tot cursul primului plan cin­cinal, producţia globală de bumbac va a­­tinge anul acesta 3,5 milioane de to­ne, de peste două ori mai mult de­cit anul trecut. In ultimul an au fost irigate 30,6 mi­lioane de ha, de peste două ori mai mult decit în anii primului plan cin­cinal. In prezent suprafaţa irigată a­­tinge 65,3 milioane de ha, adică 58% din întreaga supra­faţă cultivabilă a Chinei, ceea ce es­te echivalent cu peste o treime din suprafaţa irigată de pe întregul glob. In ultimul an au fost împădurite pes­te 20.000.000 ha, a­­dică cu 1,6 ori mai mult decit supra­faţa împădurită în 8 ani după elibe­rare . " In lupta pentru recolte bogate a a­vut un rol împofip­tant iniţiativa cre­atoare a ţăranilor. Ei au executat lu­crări de reţinere a apelor, de stringe­­re a îngrăşăminte­lor naturale, de a­­rături adinei, lu­crări de amelioraţii funciare, de selec­ţionare a seminţe­lor, de însămiv.ţări în rinduri dese, de combatere a dău­nătorilor etc. O mare atenţie s-a acordat şi îmbună­tăţirii uneltelor. Succese remarca­bile s-au obţinut pe loturile experi­mentale. In nume­roase cazuri s-au obţinut do­­ă, trei sau chiar 3,5 tone de crîu /a. m.u (u* mu=lfl5 ha), ci­­ 7 15, 20, 30 tone de orez la mu sau chiar mai mult, ci­te 17,5 tone de po­rumb și 13,5 tone de mei la mu. Un nou magazin universal la Pekin. 32 de tipuri de coloranț­i Uzinele de coloranţi din San­­hai au produs 32 de­­ tipuri de coloranţi cu grupe active, în timp ce în Anglia s-au pro­dus pînă în prezent numai 21­ de tipuri. Calitatea acestor co­loranţi a atins nivelul mon­dial. —oOo— In studiourile cinematografice chineze In studiourile cinematograf­­­ce din Pekin, Sanhai și Cian*­­cian se turnează, sau se b­ifc pregătiri în vederea turnării u­­nui număr de 39 de filme ar­tistice. Studiourile chineze vor, produce anul acesta 75 filme artistice, adică de aproape două ori mai multe faţă de anul 1957. In prezent se lucrează la filmul cinemascopic în culori „Noua biografie a unor vechi soldaţi1’ şi la filmul in culori „A cîntat din nou cucul". Studioul din Pekin turnează filmul artistic „Magazinul fa­miliei Lin’­ după subiectul ro­manului cu acelaşi nume de cunoscutul scriitor chinez Mao Dun. La Sanhai este în curs de realizare filmul istoric artistic „Lin Tze-siui". Noi institute de cercetări ştiinţifice Pînă la sfârşitul acestui an, în pro­vincia Guandun, si­tuată în sudul Chi­nei, vor fi înfiinţate 17 noi institute de cercetări ştiinţifice, care vor studia pro­bleme legate de combaterea febrei tropicale, de dome­niul industriei chi­mice, silviculturii, industriei minere, matematicilor etc. Ele vor aduce o preţioasă contribu­ţie la dezvoltarea continuă a indus­triei şi agriculturii, precum şi la re­voluţia tehnico-şti­­inţifică care are loc în această pro­vincie. In prezent în di­ferite raioane ale provinciei funcţio­nează un mare nu­­măr de institute sau grupuri de cercetări ştiinţifice. Recent, la Santou a luat fiinţă un comitet care se o­­cupă de îndruma­rea activităţii şti­­inţifice a acestora.­ Palatul chimiei al Academiei de ştiinţe din R. P. Chineză, construit în anii regimu­lui de democraţie populară. Scenă din „Li­an San-po şi Ciu Yin-tai“ piesă de teatru chineză în genul F­­iPular Sao- Sin. Ocrotirea sănătăţii Recent, în cadrul unei expoziţii la care au participat 27 provincii, regiuni autonome şi oraşe din R. P. Chineză au fost prezentate ulti­mele realizări în domeniul medicinii şi ocrotirii sănătăţii. Printre realizările care au atins un nivel in­­ternaţional se numără vaccinul împotriva poja­rului, antitoxina împotriva scarlatinei, trata­mentul encefalitei după metoda tradiţională chineză, eficace în 96—98 la sută din cazuri, inima şi plămîni artificiali. Prin aplicarea medicinii tradiţionale chineze mortalitatea a scăzut în 1958 la 3,7 la sută faţă de 30 la sută cit era in anii 1951—1954, metodele medicinii tradiţionale chineze s-au dovedit mult mai eficiente decit cele ale medicinii occidentale în cazuri de hipertensiune, leucemie­, silicoză, hemiplegii şi diferite maladii cronice. Medicii din Sanhai anunţă că aplică tratamentul acu­puncturii la 300 de surdo-muţi, precum şi la 500 de bolnavi suferind de maladii grave, unele considerate incurabile. Astfel, un bolnav pe moarte care suferea de patru ani de o hemo­ragie nazală foarte gravă a fost vindecat într-o săptămână, la spitalul de Şanhai a fost salvat un muncitor care în urma unui accident avea arsuri pe 85 la sută din corp. După eliberarea ţării, numeroşi bolnavi din 23 ţări din lumea întreagă au venit în China pentru a fi trataţi prin metodele medicinei tra­diţionale chineze. La expoziţie au fost prezentate materiale care ilustrează rezultatele campaniei desfăşurate în întreaga ţară pentru stirpirea ţînţarilor, muş­telor, şobolanilor, vrăbiilor şi altor dăunători. Intr-un judeţ al provinciei Cijetzian a fost lichidată complet maladia sehisostomiasîs, care­ înainte făcea ravagii în aceste regiuni. oamenilor muncii

Next