Flacăra Iaşului, decembrie 1959 (Anul 15, nr. 4120-4146)
1959-12-01 / nr. 4120
ANUL XV, Nr. 4120 MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 pag. 20 BANI Roadele unei inovaţii In secţia strubugărie a Centrului mecanic Iaşi muncesc printre alţii şi mecanicii Ivanciuc şi A. Schwartz. Pe baza studierii atente a felului în care se lucrează roţile dinţate, ei au realizat o inovaţie de pe urma căreia s-au obţinut mai multe avantaje: s-a uşurat munca la prelucrarea reperului la roţile dinţate, s-a înregistrat o creştere a productivităţii muncii prin aceea că se efectuează prelucrarea simultană la 4 roţi dinţate în loc de 1 cum se efectua pînă de eurîrid, şî s-a ajuns la obţinerea de economii de materiale. Valoarea acestor economii, realizate numai In luna noiembrie a.c. se ridică la cea 55.000 lei. La staţia de radioficare IN CLIŞEU, Tov. Margareta Dobija operator, în timpul unei emisiuni. Staţia de radioficare din Huşi deserveşte peste 4200 difuzoare (cei mai mulţi abonaţi sunt din cele 6 sate radioficate de raionului). Colectivul staţiei se îngrijeşte ca emisiunile sa fie prezentate în buna condițiuni. plin infamii ar — o sarcină importantă De la şcoala pe şantier In general, cunoştinţele teoretice căpătate la şcoală devin tot mai temeinice atunci cînd ele sunt verificate şi legate direct de practica de producţie. Pentru aceasta, în fiecare an sute de elevi ai Şcolii profesionale pot fi întîlniţi pe şantierele de construcţii lucrînd alături de maiştri şi muncitori cu experienţă, pentru a deprinde practic meseria. Bunăoară, pe şantierul din strada Ştefan cel Mare, brigada complexă condusă de Vasile Scîntei a fost completată pentru perioada 15 septembrie — 1 decembrie cu cei 14 elevi ai anului II— construcţii veniţi de la Şcoala profesională, pe şantier, pentru practică. Astfel, printre elevii care au dovedit o bună pregătire profesională şi multă sîrguinţă în dobîndirea cunoştinţelor practice sunt: Ion Chelaru, Ion Ibrian, Dumitru Iovu, Ion Mihăilă, Dumitru Pintilie, Ion Mihăilescu, Gh. Mîhăilescu şi alţii. Luînd exemplu de la colegii lor, absolvenţi ai Şcolii profesionale ca dulgherul Vasile Agape, Dumitru Budacă şi alţii pa care i-au întîlnit lucrînd tot pe acest şantier, tinerii elevi, au reuşit de la o zi la alta ca,imbinind cunoştinţele teoretice cu cele practice, să sporească productivitatea muncii, dînd dovadă permanent de o bună disciplină In producţie. Dezvoltarea tehnicii impune creşterea calificării Este bine cunoscut fapul că In acest an la fabrica de tricotaje „Moldova” capacitatea de producţie a sporit faţă de anul 1958 cu aproximativ 70 la sută. Crearea a noi secţii, introducerea unor noi maşini şi utilaje, executarea unor perfecţionări tehnice şi îmbunătăţiri tehnologice în procesul de fabricaţie — folosind rezervele interne au necesitat o mai mare preocupare pentru creşterea calificării profesionale. Pentru aceasta, peste 100 tinere s-au calificat, urmînd cursurile de minim tehnic organizate în întreprindere. De-a lungul unei perioade de 3 luni, primind cunoştinţe teoretice şi practice de tehnologia materialelor şi materiei prime, de desen tehnic, de matematici, de întreţinerea maşinilor, etc. foarte multe din tinerele sosite în cursul acestui an in fabrică au devenit fruntaşe. Datorită cunoştinţelor căpătate la cursurile de minim tehnic, tinere ca Constanţa Zoiţoiu, Olimpia Taţi şi altele, sunt fruntaşe, lucrînd cu o productivitate sporită şi depăşindu-şi sistematic sarcinile de pian. De ce nu au loc cursurile de minim tehnic ? La Atelierele de reparat material rulant CFR „Ilie Pintilie”, în contractul colectiv figurează un obiectiv care prevede: organizarea cursurilor de minim tehnic pe secţii, cu durată de 50 de zile. (de la 1 oct crt.) La sfîrşitul lunii septembrie, toate secţiile Întreprinderii au primit dispoziţie să treacă la organizarea acestor cursuri. Peste 80 tineri muncitori s-au înscris la aceste cursuri. Dar la secţiile cazangerie, montaj, fierărie, vagoane, nici pînă la 20 noiembrie crt. cursurile de minim tehnic nu începuseră încă, iar la turnătorie s-au ţinut doar cîteva ore. Mai bună ar părea situaţia la secţia strungărie, unde a existat oarecare regularitate în ţinerea orelor conform programului fixat. Dar şi aici frecvenţa cursanţilor înscrişi lasă de dorit. Bunăoară, strungari ca Ion Pauliuc şi Valentin Cogut, Maria Ancuţa - rindelor, Gh. Plăcintă, frezor şi alţii deşi cunosc prea puţin meseria, dau rebuturi, lucrează cu o productivitate scăzută, lipsesc totuşi sistematic de la cursurile de minim tehnic. Comitetul de întreprindere, organizaţia UTM şi cercul ASIT, trebuie să se preocupe cu mai multă răspundere de creşterea continuă a calificării profesionale in special a tinerilor muncitori. Cooperativa cu munca la domiciliu Conducerea Uniunii regionale a cooperativelor meşteşugăreşti Iaşi a luat recent o frumoasă iniţiativă organizatorică. Este vorba de înfiinţarea unei cooperative cu munca la domiciliu, prima de acest gen în oraşul Iaşi. In cadrul acestei noi unităţi vor putea fî executate lucrări ca: tricotaje de mină, broderii artistice, (tengerie, trusouri), recondiţionarea şi lustruitul mobilei, montări de perdele şi draperii, realizarea de obiecte de artă populară, reparaţii de tapiţerie precum şi alte prestări de servicii şi executări de lucrări atît la domiciliul membrilor cooperatori cât şi la domiciliul solicitatorilor. Concurs ghicitoare Duminică dimineaţa a avut loc în faia cinematografului „Victoria” din oraşul Bîrlad tragerea la sorţi şi desemnarea câştigătorilor concursului ghicitoare „Să cunoaştem cinematografia sovietică”. Premiul I constînd dintr-o călătorie in URSS, a revenit elevei Maricica Torcătorul premiul II, constind dintr-un aparat de radio, i-a revenit elevului Virgil Epure, iar premiul III, (o servietă din piele) tov. N. Mituiescu, activist cultural. Au mai fost acordate 5 menţiuni constînd din cite un abonament la unul din cinematografele bîrlădene. Concert de muzică populară Astăzi, matineu şi seara, va avea loc în sala Filarmonicii de Stat „Moldova1", un concert de muzică populară romînească, dat de orchestra „Bărbii Lăutarii”, dirijată de Nicu Stănescu. Işi vor da concursul soliştii: Maria Lătureţu, Iliuţă Budureanu, laureat al Premiului de Stat, Nicolae Crăciunescu, laureat al Premiului de Stat, Dan Moisescu, Damian Luca, Damian Cîrănaru, Iancu Flneraru şi Haralambie Ioniţă. Din program fac parte melodii populare româneşti, interpretate la acordeon, nai şi fluier. Noi cârţi în catalogul bibliotecii Biblioteca comunală din Hîrlâu a fost îmbogăţită anul acesta cu încă 1.720 volume. Multe din acestea sunt cărţi beletristic® şi de literatură politică, ştiinţifică şi socială. Numărul cititorilor înregistraţi la această bibliotecă atinge astăzi cifra de 1.838, iar numărul cărţilor citite depăşeşte cifra de 24.000. Turneu teatru! Colectivul artistic al Teatrului de Stat din Brăila se află în turneu. Zilele acestea, membrii acestui colectiv vor fi oaspeţii huşenilor. Cu acest prilej, oamenii muncii huşeni vor viziona spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Spectacolul va avea loc mîine, 2 decembrie a.c., în sala cinematografului „Rodina”. st:::::: Creşte familia colectiviştilor Gospodăria colectivă ,,Drumul lui Lenin” din satul Soleşti, raionul Vaslui, a încheiat primul an de activitate cu un bilanţ, rodnic. Colectiviştii au cules în medie la hectar cu aproape 300 kg. grîu, cu peste 1000 kg. porumb şi 300 kg. floarea soarelui mai mult faţă de recolta obţinută de ţăranii întovărăşiţi din sat. Rezultate bune au obţinut colectiviştii şi în dezvoltarea celorlalte ramuri de producţie. Popularizînd aceste succese în rîndul întovărăşiţilor, colectiviştii, în frunte cu comuniştii, au reuşit să atragă în ultimul timp, în familia colectiviştilor încă un număr de 93 familii de ţărani întovărăşiţi. Printre noii colectivişti, se numără Ion Bucur, Iile Timofte, Marcoci Alexandru, Tataru Ioan, Garofă Emil şi mulţi alţii. -009-4 Pregătiri pentru deschiderea cercurilor agrozootehnice In comuna Dagîţa (raionul Negreşti) s-au făcut pregătirile necesare deschiderii cercurilor agrozootehnice. S-au organizat 6 cercuri agrozootehnice pentru colectivişti şi întovărăşiţi şi un cerc mecanic la GAS Dagîţa. La cele 6 cercuri s-au înscris pînă în prezent 30 de colectivişti şi întovărăşiţi din satele Băluşeşti, Mînăstirea, Dagîţa, Piscul Rusului, etc. Sfatul popular comunal a luat toate măsurile pentru ca aceste cercuri să-şi desfăşoare activitatea în cele mai bune condiţiuni. ION TRIFAN coresc. Brigăzi ştiinţifice In raionul Hîrlău au sosit ieri două brigăzi ştiinţifice care vor vizita timp de o săptămînă mai multe comune, printre care Belceşti, Flămînzi, Plugari, N. Bălcnescu, Coarnele Caprei, Şipote, Deleni şi altele. Fiind formate din intelectuali care activează în diferite domenii ale economiei, ştiinţei şi culturii (ingineri, medici, a n gronomi, zootehnişti, jurişti) brigăzile ştiinţifice sunt primite pretutindeni cu multă căldură. Vizitînd satele regiunii, brigăzile ştiinţifice răspund la diferite întrebări şi lămuresc problemele de ordin politic, economic, cultural — științific, administrativ — gospodăresc, etc., care preocupă masele de oameni ai muncii. Sute de mii lei din cultura sfeclei de zahăr şi florii soarelui Anul acesta, ca dealtfel nu toţi anii, ne putem declara din nou mulţumiţi de veniturile pe care ni le aduce cultura sfeclei de zahăr şi fiorii soarelui. De lucrul acesta ne-am convins încă de mult după cum se vede şi din suprafeţele mereu mai mari pe care le-am destinat culturilor tehnice. Dacă în 1953 avusesem numai 18 hectare de sfeclă de zahăr şi 60 hectare fioarea-soarelui, cîştigurile obţinute ne-au făcut să mărim pentru acest an suprafeţele cultivate la 60 hectare cu sfeclă de zahăr şi 129 hectare fioarea-soarelui. Şi trebuie să spunem că o bună parte din venituri au provenit anul acesta tocmai de la culturile tehnice. Gospodăria noastră are planificat să obţină în acest an venituri băneşti de peste 2 milioane lei. Dezvoltarea sectorului zootehnic, viticol, contractarea unor cantităţi sporite de produse vegetale cu statul, ne-a permis să incasam venituri în tot timpul anului şi totodată să împărţim avansuri băneşti lunare pentru zilele-muncă prestate de colectivişti. O parte din bani i-am primit încă din iarnă ca avans în contul contractării sfeclei şi florii-soarelui. Din aceste surse de venituri am împărţit cele 7 avansuri băneşti a cite 6 lei pentru fiecare zi-munca. S-a hotărit pentru aceste culturi alegerea celor mai bune terenuri şi aplicarea tuturor lucrărilor recomandate de agrotehnică. Terenul identificat pentu însâmînţarea cu sfeclă de zahăr şî floarea-soarelui a fost îngrăşat cu gunoi de grajd şi arat adine de cu toamnă. Apoi primăvara cuprins epoca optimă de însămînţare şi am pus sămînţa în pămînt. Cuburile au răsărit uniform şi frumos. De la răsărire am continuat şi mai serios Lupta pentru o recoltă bogată. Cele 2 brigăzi complexe ale gospodăriei care au avut în plan culturile tehnice au făcut tot ce era indicat pentru a putea obţine rezultate bune. Sfecla a fost buchetată şi rănită la timp şi prăşită de cite ori era nevoie, lucrare aplicată şi la floareasoarelui. Pe lingă cele 4 praşile pe unele loturi am folosit şi îngrăşăminte bacteriene iar pe 10 hectare am apicat polenizarea artificială suplimentară. Luînd aceste măsuri producţia a ajuns pe aceste suprafeţe la 1900 kg. fioarea-soarelui la hectar. Fiecare echipă se silea să facă lucrările la timp şi de calitate, urmărind ca de pe suprafaţa luată în primire să se obţină o producţie mai mare decit cea planificată. Şi nu întîmplător s-au întrecut colectiviştii în aplicarea unei agrotehnici superioare. In gospodăria noastră, ca şi anul trecut, anul acesta munca colectiviştilor va fi răsplătită nu numai în raport cu numărul zilelor-muncă, prestate, ci după producţia obţinută. Pentru SIRBU CONSTANTIN brigadier GAC Tirzii .Continuare in pag. 3-a) de şantierul fabricii de mobilă Iaşi, echipa de zidari condusă de maistrul Ionescu C-tinătaceşte cu multă însufleţire la terminarea halei în cel mai scurt timp. UN CLIŞEU, de la stingă la dreapta: Spinu Constantin, Lazăr Constantin, Viţelaru Constantin, Stoleru Marin, Dascălu Vasile, Fercale Gică, Iaros Mrcea, Burburuzan Iosif, zidari fruntaşi cu care şantierul se mîndreşte. Foto: I. GHEŢIU Buna aprovizionare a populaţiei , în discuţia celei de a XH-a sesiuni a sfatului popular orăşenesc Iaşi La cea de a XII-a sesiune a sfatului popular al oraşului Iaşi ce a avut loc duminică 29 - a.c., în sala de festivităţi a sfatului popular orăşenesc, au luat parte, pe lingă deputaţi, un mare număr de invitaţi, directori ai întreprinderilor şi instituţiilor, activişti din diferite sectoare economice. Lucrările sesiunii au fost deschise de către deputatul Octav Iliescu, preşedintele comitetului executiv al sfatului popular oraşenesc. In prezidiul sesiunii au luat loc tovarăşii deputaţi Octav Baghiu, Petre Popescu şi Elena Andreescu. In cadrul sesiunii s-a analizat şi dezbătut activitatea desfăşurată de comitetul executiv pentru continua îmbunătăţire a aprovizionării şi deservirii populaţiei, în lumina sarcinilor izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie a.c. Din darea de seamă prezentată de către deputatul N. Melniciuc, cit şi din discuţiile purtate, a reieşit că în acest an comitetul executiv, sub îndrumarea Comitetului orăşenesc de partid, s-a preocupat îndeaproape de dezvoltata reţelei comerciale, de asigurarea unei mai bune aprovizionări a oamenilor muncii şi de reducerea continuă a cheltuielilor de circulaţie. Comitetul executiv a analizat periodic activitatea organizaţiilor comerciale locale adoptînd de fiecare dată hotărîri corespunzătoare. Aceste preocupări sunt ilustrate prin rezultatele obţinute. Reţeaua comerţului de stat s-a dezvoltat treptat, numai în acest an înfiinţînduse încă 15 unităţi. Sub îndrumarea comitetului executiv, administraţia orăşenească a pieţelor a organizat şi amenajat în acest an Piaţa Bucşinescu, piaţa Păcurari, a introdus un mare număr de mese în pieţele din cartierele Dr. C. I. Parhon şi 23 August, a continuat amenajările şi construcţiile în pieţele Halei şi Ilie Pintilie, creîndu-se astfel condiţii mai bune pentru desfacerea produselor. Ca urmare a măsurilor luate, comerţul de stat a distribuit populaţiei ieşene, în 10 luni ale acestui an, un volum sporit de mărfuri faţă de anul trecut. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut s-a desfăcut către populaţie, numai in sectorul alimentar, cu 7 la sută mai multă pîine, cu 18 la sută mai multă carne, cu 30 la sută mai multe brînzeturi, cu 30 la sută mai mult lapte, etc. Pentru perioada de iarnă comitetul executiv a urmărit îndeaproape aprovizionarea populaţiei cu cartofi, ceapă, zarzavaturi, asigurînduse totodată un mare stoc de semiindustrializate. Totuşi, planurile de aprovizionare şi desfacere nu au fost realizate pe total comerţ, decit in proporţie de 99 la sută la aprovizionare şi 97 la sută la desfacere. Participanţii la cea de a XII-a sesiune au analizat cu competenţă felul în care comitetul executiv şi-a îndeplinit sarcinile ce-i revin în domeniul aprovizionării populaţiei, arătînd lipsurile şi greutăţile ce se mai manifestă şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii comerciale. Din discuţiile purtate ca şi din darea de seamă prezentată în faţa deputaţilor a reieşit faptul că la nerealizarea planului de aprovizionare a contribuit şi faptul că organele comerciale şi mai ales bazele de aprovizionare nu au depus suficientă insistenţă faţă de furnizor pentru livrarea mărfurilor contractate. Din această cauză au existat deficienţe în aprovizionarea cuinele produse cerute de populaţia. Numeroşii deputaţi şi invitaţi au luat cuvîntul dezbătînd pe larg problema pusă în discuţie, au reliefat pe lingă părţile pozitive, şi unele lipsuri. Astfel tovarăşii Gh. Koncic, I. Niculi, M. Chirilă, au arătat că în cartierele Tătăraşi, Ilie Pintilie şi Ţesătura se resimte lipsa unor magazine de desfacere. Tov. deputat Chirilă spunea in cuvîntul său, că în cartierul llie Pintilie cu toate repetatele insistenţe ale cetăţenilor, întreprinderea „Proletarul” nu s-a ostenit să deschidă un centru de sifoane, deşi există un local adecvat pentru aceasta. In direcţia lărgirii reţelei comerciale unii deputaţi ca Popescu Vanta, S. Pietraru şi alţii au arătat necesitatea înfiinţării unor noi centre de desfacere a buteliilor de aragaz, precum şi pentru distribuirea combustibilului. O atenţie deosebită a fost acordată de către tov. deputaţi Emil Mazilu, C. Surugiu şi alţii felului cum s-a pr®o ocupat comitetul executiv de gospodărirea unităţilor comerciale, de îmbunătăţirea deservirii populaţiei şi dezvotarea în jurul oraşului a unei puternice zone legumicole. Alţi deputaţi au criticat cu tărie faptul că uneori pîinea ce se distribuie populaţiei este necorespunzătoare. Multiplele aspecte ale problemei aprovizionării populaţiei ieşene discutate cu acest prilej au permis deputaţilor, participanţi la cea de a XII-a sesiune ordinară a sfatului popular orăşenesc să adopte hotărîri menite a duce la o îmbunătăţire substanţială a aprovizionării populaţie. AL ATANASS —oOo— Festa 14.003 ore de munca patriotică Elevii şcolii profesionale de mecanici agricoli din Bîrlad, împărţiţi în 5 brigăzi de muncă patriotică, au prestat de la începutul anului şi pînă in prezent peste 10.000 ore de muncă patriotică. Ei au îngrădit pepiniera pomicolă pe o lungime de 1.000 m, au făcut 1000 gropi pentru stîlpii gardului. Pentru plantatul pomilor pe străzile oraşului, elevii şcolii au făcut 360 de groipi. Au mai lucrat de asemenea şi la plantatul viţelor pe o suprafaţă de 4 hectare la pepiniera viticolă din Bîrlad. Duminică s-a disputat la Iaşi IN CLIŞEU, cele două echipe, înainte Citiţi In parf. tua, obişnuita întîlnirea internaţională de fotbal de joc. noastră rubrică de sport. CSMS - „Moldova” Chişinău. Foto: G. PAUL Sosirea la Budapesta a delegaţiei P.C.U.S. In frunte cu N.S. Hruşciov BUDAPESTA 30 (Agerpres) Răspunzînd invitaţiei Comitetului Central al PMSU, la 29 noiembrie a sosit în capitala Ungariei pentru a participa la lucrările congresului al VII- lea cl PMSU, o delegaţie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, în frunte cu N. S. Hruşciov, prim secretar al C. C. al PCUS, preşedintele Consiliului de Miniştri al URSS. ...Ora 14:25 Un avion „TU-104” cu aripi argintii, aterizează şi se opreşte în faţa clădirii aeroportului. Conducătorii PMSU şi celelalte persoane aflate pe aeroport se apropie de avion , salută cu căldură pe oaspeţii care coboară din el. Tovarăşul N. S. Hruşciov se îmbrăţişează cu Janos Kadar şi Ferenc Münnich. Un grup de pionieri ungari şi sovietici oferă lui N. S. Hruşciov şi celorlalţi membri ai delegaţiei buchete de trandafiri şi garoafe. Membrii delegaţiei sunt ovaţionaţi de reprezentanţii oamenilor muncii care au sosit pentru a-i primi pe oaspeţii sovietici. Tovarăşul N. S. Hruşciov răspunde la saluturile cordiale. Apoi tovarăşii N. S. Hruşciov şi Janoş Kadar se urcă in automobil şi pleacă spre reşedinţa rezervată delegaţiei. Telegrama adresată de F.S.M. Organizaţiei Naţ PRAGA 30 (Agerpres) TASS anunţă: Federaţia Sindicală Mondială a adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite o telegramă semnată de Louis Sanlani, secretar general al FSM. In legătura cu începerea discutării problemei algeriene la sesiunea Adunării Generale a ONU, Federaţia Sindicală Mondială, se spune în telegramă, subliniază că guvernul francez continuă conflictul militar din Algeria, atentînd prin aceasta la principiile expuse în Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite referitoare la drepturile popoarelor la autodeterminare. FSM se adresează Adunării Generale a ONU ca cererea de a chema autorităţile franceze să dea ordin de încetare a focului şi să înceapă tratative cu guvernul provizoriu al Republicii Algeria. Federaţia Sindicală Mondială cheamă de asemenea ONU să se pronunţe pentru anularea interzicerii activităţii „Uniunii generale a oamenilor muncii din Algeria”. Puternică demonstraţie antiamericană în zona Canalului Panama PANAMA CITY 30 (Agerpres) In cursul zilei de sîmbătă, trupe ale SUA şi unităţi ale gărzii naţionale a Republicii Panama au trebuit să facă uz de bombe cu gaze lacrimogene pentru a opri o coloană puternică de demonstranţi care a încercat să pătrundă cu forţa în apropiere de localitatea Ancon în zona Canalului Panama, controlată de SUA. În cursul încăierărilor care au durat 3 ore, au fost răniţi 8 soldaţi americani şi 19 panamezi, printre care se numără 18 demonstranţi şi un soldat din garda naţională. Demonstranţii s-au îndreptat spre oraş numai după ca comandantul trupelor americane a avertizat că acestea vor deschide focul. Coloana de demonstranţi purta în frunte un drapel al Republicii Panama cu intenţia de a-l arbora în zona canalului, controlată de SUA, unde flutură doar steagul american.